V.

448. Vad (comuna Sântămăria Orlea)

 

1. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Cimitir.

În hotarul localităţii, pe promontoriul de la sud de sat, la est de cimitirul actual, unde se află şi monumente funerare de marmură, se semnalează o aşezare aparţinând culturii Turdaş.

Tot aici se descoperă şi ceramică de epoca bronzului, grupul cultural Balta Sărată, daco-romană şi medievală timpurie. [1]

 

2. Vestigii medievale.

a) Punctul Biserica Veche.

În cimitir se află ruinele unei biserici medievale de 12 / 7 m (secolul XIV d.Chr.). Masa altar păstrează o inscripţie romană şi se află în biserica actuală.

Cu ocazia cercetărilor arheologice sistematice s-a constatat faptul că aici sunt suprapuse trei biserici de lemn. [2]

¤

449. Vadu Dobrii (comuna Bunila)

¤

450. Vaidei (comuna Romos)

 

1. Vestigii preistorice.

a) În anul 1835 (descoperit în anul 1834) a fost achiziţionat de Muzeul din Viena un depozit de bronzuri descoperit în arealul localităţii (24 piese) (Ha mijlociu). Carul de bronz dat la Romos poate proveni de aici. [3]

 

2. Vestigii dacice.

a) De pe teritoriul localităţii provine un obiect din argint, dacic. [4]

 

3. Vestigii medievale.

a) Punctul Cornul Bârsanului.

Mănăstirea de aici este greco-catolică şi a fost ctitorită în secolul al XVIII-lea d.Chr. [5]

¤

451. Valea (comuna Zam)

¤

452. Valea Arsului (comuna Crişcior)

 

1. Descoperiri monetare.

a) Pe teritoriul localităţii, în apropierea necropolei de pe Dealul Muncelu, s-a descoperit, în anul 1979, un tezaur format din 23 monede (de la Vespasian la Marc Aureliu). [6]

 

2. Mine şi cariere.

a) Mina Crişcior.

Mina se află în Munţii Metaliferi, Valea Crişului Alb, lângă Brad.

Acest obiectiv a fost exploatat în epoca romană şi cea medievală. [7]

b) Aici s-a descoperit o mare piuă romană pentru zdrobirea minereului. [8]

¤

453. Valea Babii (comuna Lunca Cernii de Jos)

¤

454. Valea-Brad (municipiul Brad)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Punctele Săcătură şi Breaza.

În aceste două puncte din hotarul localităţii s-au descoperit mari cantităţi de opal (din hotar provine şi obsidian, după Márton Roska). [9]

¤

455. Valea Dâljii (comuna Râu de Mori)

 

1. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Valea Ţiganilor

La est de înălţimea Ţuţudaina, la 600 m de sat, se află materiale dacice de epocă romană. [10]

b) Punctul La Gropi

La 200 m sud de sat, pe malul din dreapta Văii Dâljii, s-au descoperit urme de construcţii de epocă romană (villa rustica). [11]

c) Punctul Tunel

La 4 km sud de sat s-a descoperit o porţiune din drumul roman. [12]

 

2. Vestigii medievale.

a) Punctul Stână.

La 2 km sud de sat, pe malul din dreapta văii, s-a descoperit o instalaţie hidraulică medievală. [13]

b) Aici a funcţionat o biserică în secolul XV d.Chr. [14]

¤

456. Valea de Brazi (oraşul Uricani)

¤

457. Valea Luncă (comuna Ilia)

¤

458. Valea Lupului (comuna Baru)

 

1. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul La Ruine sau Valea Verde.

În hotarul localităţii, la 800 m (după alţii 400 m) NE de sat, în stânga drumului ce duce la Râu Bărbat, s-au descoperit urme arheologice de epocă romană (zidurile unei construcţii de tip villa rustica, artefacte, o statuetă de bronz). [15]

b) Punctul Stol.

Cu ocazia săpării unor canale colectoare de apă s-a descoperit, în hotarul localităţii, o construcţie romană. [16]

c) În hotarul satului, într-un loc neprecizat, sunt construcţii romane. [17]

 

3. Mine şi cariere.

Aici s-ar fi extras aur în antichitate prin metoda spălării nisipurilor aurifere. [18]

 

4. Vestigii medievale.

a) Aici a funcţionat o biserică din lemn înainte de anul 1700. [19]

¤

459. Valea Mare de Criş (comuna Tomeşti)

¤

460. Valea Nandrului (comuna Peştişu Mic)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul La Dos.

În hotarul localităţii se semnalează o aşezare aparţinând culturii Turdaş în punctele Dosul Mic şi Dosul Mare. Descoperirile se află într-un bazinet depresionar dominat de dealuri cu altitudini maxime de circa 300-320 m.

Materialele arheologice descoperite aici aparţin culturilor Turdaş cu elemente Vinča C şi Petreşti. [20]

b) O altă zonă de locuire preistorică se află la 50 m NE de sat, pe partea din stânga pârâului, pe terasa a doua, nu prea înaltă.

Materialele arheologice recoltate de aici aparţin epocii târzii a bronzului. [21]

c) În hotarul localităţii se amintesc fragmente ceramice Coţofeni. [22]

 

2. Vestigii prefeudale.

a) În hotarul localităţii este amintită o aşezare de secolele VIII-IX d.Chr. [23]

¤

461. Valea Poienii (comuna Vorţa)

¤

462. Valea Sângeorgiului (oraş Călan)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Botul Dealului sau Botul de Deal.

Din perimetrul localităţii provin fragmente ceramice Coţofeni. [24]

b) Punctele Gorgona, Faţa şi Bercea.

În aceste puncte, situate pe Dealul Măgura, s-au descoperit materiale ceramice de tip Turdaş. [25]

c) Punctul Dealul Dânarului.

Aici se află câţiva tumuli. [26]

 

2. Mine şi cariere.

a) Punctul Dealul Gutunoiu sau Gugutoi.

În hotarul localităţii s-au descoperit urme arheologice într-o carieră de epocă romană, încă din secolul XIX d.Chr.

De aici provin inscripţii funerară şi cărămizi cu ştampile de producători particulari (acestea atestă existenţa unei importante aşezări rurale romane). [27]

b) Cariera Valea Sângeorgiului.

Cariera se află în Munţii Poiana Ruscă, bazinul Mureşului, Valea Streiului.

Obiectivul a fost exploatat pentru extragerea calcarului în epoca romană. [28]

 

3. Vestigii de epocă romană.

a) Punctele Dealul Gugutoi, Valea Bercean şi Berza.

În aceste puncte din hotar se afla, în epoca romană, o importantă aşezare rurală.

Din cimitirul aşezării provin numeroase monumente sculpturale şi epigrafice. [29]

b) Punctul Lăurusca.

Din acest punct, în apropiere de Pârâul Lăurusca, provin doi lei funerari romani. [30]

¤

463. Vaţa de Jos (comună)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Piatra Buhii.

Din acest punct provine un topor de piatră, calapod. [31]

¤

464. Vaţa de Sus (comuna Vaţa de Jos)

¤

465. Vălariu (comuna Topliţa)

¤

466. Văleni (comuna Baia de Criş)

¤

467. Văleni (comuna Geoagiu)

¤

468. Vălioara (comuna Răchitova)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Aici s-au descoperit 14 inele de aur databile în Bz D-Ha A. [32]

b) În localitate au fost descoperite unelte neolitice şi eneolitice. [33]

 

2. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul La Cărămizi.

La 2 km sud de sat, la est de drumul spre Ciula Mare, s-au descoperit urmele unei construcţii de perioadă romană. Printre ruine se găsesc şi fragmente ceramice medievale. [34]

b) Punctul La Bordee.

La vest de obiectivul descris anterior, peste drum, se află o locuire reprezentată printr-o ceramică foarte fragmentară, dintr-o epocă neprecizată. [35]

¤

469. Vălişoara (comună)

 

1. Mine şi cariere.

a) După autorii citaţi, aici s-ar fi exploatat aurul încă din Bz D-Ha A, dar şi în cea medievală. [36]

 

2. Descoperiri monetare.

a) În hotarul localităţii s-au descoperit un denar de epocă romană. [37]

¤

470. Vălişoara (comuna Balşa)

¤

471. Vărmaga (comuna Certeju de Sus)

 

1. Vestigii preistorice.

a) În partea de sud a satului, spre Banpotoc, lângă ultima casă din localitate, s-a descoperit un topor şlefuit şi perforat aparţinând culturii Coţofeni, dar şi alte fragmente ceramice. [38]

b) Punctul Lidişolm.

La nord de sat, în hotarul cu Nojagul, pe un vârf stâncos, s-au descoperit fragmente ceramice Coţofeni.

În acelaşi punct s-au descoperit şi fragmente ceramice provinciale, o brăţară fragmentară şi o râşniţă romană. [39]

 

2. Descoperiri monetare.

a) De aici provin monede de secolele II-I î.Chr. [40]

b) Pe teritoriul localităţii s-a descoperit un tezaur monetar de secolul XIX d.Chr. [41]

¤

472. Vâlcele (comuna Bretea Română)

 

1. Descoperiri monetare.

a) Aici s-au descoperit o monedă de la Dyrrhachium. [42]

¤

473. Vâlcelele Bune (comuna Bretea Română)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Aici este amintită o descoperire de obiecte preistorice lucrate din aur. [43]

 

2. Descoperiri monetare.

a) Către Vâlcelele Rele se descoperă, în anul 1866, un tezaur monetar format din drahme emise în Dyrrhachium (370 bucăţi la Muzeul din Deva). [44]

¤

474. Vâlceluţa (comuna Bretea Română)

 

1. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul La Grădini.

La capătul de sud al cătunului, pe drumul care vine de la Boşorod, s-a descoperit ceramică romană. [45]

¤

475. Veţel (comună)

 

1. Vestigii preistorice.

a) De aici provin fragmente ceramice aparţinând culturii Coţofeni. [46]

b) În hotarul localităţii sunt semnalate obiecte din aur preistorice. [47]

c) Depozite de bronzuri.

Din localitate provine un depozit de bronzuri din seria Cincu-Suseni (Ha A₁). [48]

 

2. Vestigii Latène.

a) De aici provine o centură de bronz celtică. [49]

 

3. Vestigii de epocă romană.

a) Vicusul şi castrul roman Micia, punctul Grădişte.

Aici se află o aşezare aparţinând culturii Wietenberg.

Aşezarea romană (pagus Miciensis, anticul dacic Marisia, Marisus, Micia, toponim geto-dacic) se întinde pe partea din stânga Mureşului, în dreptul termocentralei Mintia.

Aşezarea depăşeşte etapa unei aşezări rurale o dată cu secolul II d.Chr. şi ajunge, cu timpul, un oraş înfloritor. Situl nu este atestat în mod oficial în textele epigrafice cu vreun titlu superior.

Pe teren s-au identificat castrul, temple, amfiteatrul, edificii, thermae, punct vamal, portul, complexe de cuptoare pentru arderea ceramicii şi numeroase locuinţe. S-au depistat şi două necropole care deserveau situl arheologic.

Templele identificate sunt: Iuppiter Hierapolitanus şi Dii Mauri. Doar atestate sunt templele Sol Invictus, Isis, iar probabile cele ale divinităţilor Hercules şi Nemesis. Se semnalează şi simboluri paleocreştine.

Peste 250 de inscripţii au fost descoperite aici precum şi alte monumente sculpturale din piatră.

Cantitatea de artefacte descoperite în acest obiectiv este impresionantă (obiecte de uz gospodăresc, sute de monede, un tezaur cu peste 2000 de denari imperiali din argint, figurine de bronz, o trusă medicală, podoabe, serii gliptice, podoabe etc.).

Aici se află mai multe necropole care deserveau complexul roman. [50]

 

4. Descoperiri monetare.

a) Cu ocazia lucrărilor la termocentrală au fost descoperiţi 2 denari romani republicani.

Multe alte monede antice s-au descoperit în complexul roman de aici. [51]

b) Cu ocazia săpăturilor arheologice din complexul roman de aici s-au descoperit mai multe monede romane imperiale. [52]

c) Aici sunt amintite descoperiri monetare de secolele VII-VIII d.Chr. şi alte descoperiri de artefacte izolate din aceleaşi secole. [53]

 

5. Mine şi cariere.

a) Mina de cupru a fost exploatată în perioada romană şi medievală. [54]

¤

476. Vica (comuna Gurasada)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Dealul Fern.

În localitate s-a descoperit un topor de cupru cu braţele în cruce de tip Jászládány. [55]

¤

477. Visca (comuna Vorţa)

¤

478. Voia (comuna Balşa)

 

1. Vestigii preistorice.

a) De pe teritoriul localităţii provine un depozit format din topoare de cupru eneolitice. [56]

¤

479. Vorţa (comună)

¤

480. Vulcan (oraş)

 

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) Peştera Belona.

De aici provin materiale ceramice Coţofeni. [57]

 

2. Vestigii preistorice.

La nord de Pasul Vulcan s-au descoperit resturi osteologice cuaternare. [58]

 

3. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Vaidei.

Pe teritoriul oraşului se află o aşezare rurală romană. [59]

b) Punctul Poalele Vulcanului.

Aici s-au descoperit două busturi din bronz reprezentându-l pe Marte. [60]

 

4. Descoperiri monetare.

a) Din locuri neprecizate provin monede şi o aplică de bronz aurit. [61]

b) Pasul Vâlcan.

Aici s-a descoperit, în anul 1869, un tezaur format din denari romani republicani şi imperiali. [62]

c) De aici au fost recuperate 35 de monede din bronz de secolul IV d.Chr. [63]

 

4. Mănăstirea Poiana Muntelui

Schitul ortodox de călugări datează din anul 1997. Hramul acesteia este Sfântul Nicolae. [64]

¤