S.

  

361. Sarmizegetusa (comună)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Depozite de bronzuri.

De aici provine un depozit de bronzuri neîncadrat cronologic şi cultural. [1]

b) Din locuri neprecizate provin fragmente ceramice şi alte artefacte aparţinând neoliticului.

Alte materiale fără precizări asupra locului de descoperire aparţin epocii dacice. [2]

c) În localitate s-au descoperit patru inele de aur crestate. [3]

 

2. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa Dacica.

a.1.) În săpăturile vechi s-au descoperit materiale ceramice Coţofeni, topoare din piatră şlefuită, dar şi un topor de cupru cu braţele în cruce de tip Jászládány, varianta Orşova. [4]

a.2.) Oraşul şi castrul roman.

Oraşul are foruri, amfiteatru, fântâni, ateliere, tuburi ceramice pentru canalizare sau transportul apei potabile. De asemenea, s-au descoperit diverse obiecte cu destinaţie specială: cadrane solare, instalaţii de hypocaustum, cuptoare, olane de ventilaţie, mozaicuri şi piese sculpturale.

S-au descoperit şi extrem de numeroase elemente de arhitectură şi sculptură care arată existenţa unui centru artistic aici.

Castrul roman are dimensiunile de 540 / 415 m şi a fost folosit după 106.

Incinta romană a fost locuită şi în perioada prefeudală şi medievală. Între alte descoperiri de vreme prefeudală amintim o fibulă „digitală” (secolul VII d.Chr.), oale de secolele VIII-X d.Chr., căldăruşe din lut sau folosirea tramei stradale romane prin secolele XIII-XIV d.Chr. (Britonia medievală). [5]

a.3.) Temple, culte şi divinităţi.

În oraşul roman s-au descoperit templele lui Aesculap şi Hygia, Liber Pater, Nemesis, Nymphae, Malagbel, Mithras, Zeii Palmirieni, Serapis şi unor divinităţi neidentificate. Alte temple sunt atestate doar documentar: Apollo şi Isis. Unele temple sunt doar bănuite: Diana, Dis Pater şi Proserpina, Jupiter Optimus Maximus, Bell Hamon, Jupiter Dolichenus, Malagbel, ori au divinitate necunoscută.

Pe cuprinsul sitului s-au descoperit mai multe statuete din lut sau bronz, podoabe de aur, însemne paleocreştine şi antefixe. [6]

a.4.) Artefacte.

Cantitatea de artefacte descoperite cu ocazia săpăturilor sistematice din ultimii 80 de ani este impresionantă. Între acestea remarcăm ceramica, statuetele, piese figurate, opaiţele, fibulele, alte podoabe, vasele de sticlă sau metal, uneltele, arme, obiecte din os ş.a. [7]

a.5.) Inscripţii, ştampile şi monumente. Magistraturi. Antroponime. Cimitire. [8]

a.6.) Drumul roman. [9]

a.7.) Bibliografii, rapoarte de săpătură şi lucrări generale. [10]

 

3. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Hotar.

Aici la est de pârâul din vestul satului, spre fosta fermă CAP, se află urme de construcţii romane. [11]

4. Descoperiri monetare.

a) De-a lungul timpului s-au descoperit aici o drahmă Dyrrhachium, o monedă de tip KΩΣΩN şi numeroase monede romane republicane şi imperiale până în secolul IV d.Chr., inclusiv. [12]

b) De aici provine o monedă de epocă romană cu textul în ebraică. [13]

c) Corpus-ul monedelor de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. [14]

 

5. Vestigii post-romane.

a) Aici, în hotarul localităţii, sunt amintite descoperiri izolate de secolele VI-VIII d.Chr. [15]

 

6. Vestigii medievale.

Monumentul medieval de zid nu se mai păstrează, dar trebuie datat între secolele XIII-XIV d.Chr. [16]

¤

362. Săcămaş (comuna Ilia)

¤

363. Săcărâmb (comuna Certeju de Sus)

 

1. Mine şi cariere.

a) În hotarul localităţii s-au descoperit urme arheologice ale exploatării aurului de epocă romană (după Eugen Iaroslavschi spălătoriile de aur de aici ar fi mult mai vechi) şi medievală.

După unii autori autorii citaţi aici aurul s-ar fi exploatat încă din Bz D-Ha A. [17]

b) Mina Săcărâmb.

Mina de cupru se află în Munţii Metaliferi, bazinul Mureşului, Valea Geoagiu.

Obiectivul a fost exploatat în epoca romană, medievală, modernă şi contemporană. [18]

¤

364. Săcel (comuna Sântămăria Orlea)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Bordeie.

Pe malul din dreapta văii, la SE de releul TV, se află urme de locuire (peste 100 de gropi dintr-o epocă neprecizată). [19]

b) Punctul Râul Mare.

Pe malul din dreapta văii, la vest de drumul spre sat, s-au descoperit urme neolitice. [20]

 

2. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Curtea Taur.

În curţile de la sud de sat, spre Sânpetru, se află urme de locuire romană. [21]

 

3. Mine şi cariere.

a) Cariera Săcel.

Cariera se află pe Valea Sibişel. Ea a fost exploatată în epoca romană. [22]

¤

365. Sălaşu de Jos (comuna Sălaşu de Sus)

 

1. Vestigii medievale.

a) Vechea biserică a funcţionat, cu siguranţă, pe un deal, în secolul XVII d.Chr. [23]

¤

366. Sălaşu de Sus (comună)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Topoare din piatră.

Dintr-un loc neprecizat provine o secure de trahit aparţinând culturii Coţofeni. [24]

 

2. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Şasa.

În acest punct, pe Valea Bălţii, la circa 3 km NE de sat, s-a descoperit un frumos relief roman reprezentându-l pe Hercules. Aici sunt şi alte urme romane care atestă existenţa unei villa rustica.

Tot aici se află şi urme arheologice neolitice. [25]

b) Punctul Consiliul Popular.

În curtea Consiliului se află multe resturi romane. [26]

c) Punctul Drumul Jiului.

Drumul antic (roman) se poate urmări pe mai mulţi km. [27]

 

3. Descoperiri monetare.

a) - în hotarul localităţii (Grădina lui Gheorghe Iştoc), în anul 1935, s-a descoperit un tezaur monetar, format din circa 100 monede de tip Răduleşti – Hunedoara;

- în anul 1957, în partea de hotar numită Şasa, s-a descoperit un tezaur monetar format din 111 denari romani republicani;

- într-un loc neprecizat di hotarul localităţii s-au descoperit monede republicane romane. [28]

b) Din hotarul localităţii ar proveni un tezaur monetar medieval. [29]

 

4. Vestigii medievale.

a) În localitate este o curte cnezială şi o capelă de curte în ruină (secolul XVII d.Chr.).

Biserica „iobagilor” este construită în secolul XV d.Chr.

O altă biserică, ortodoxă, este pomenită în secolul XVII d.Chr. [30]

¤

367. Sălătruc (comuna Blăjeni)

 

1. Descoperiri monetare.

a) Aici s-au descoperit 13 monede de argint antice. [31]

¤

368. Sălciua (comuna Zam)

 

1. Descoperiri monetare.

a) Tezaurul medieval (secolele XV-XVI d.Chr.) a fost descoperit întâmplător la 2-3 km de sat, în apropierea pârâului Slir. Monedele au fost adăpostite într-un vas ceramic. [32]

 

2. Mine şi cariere.

a) Aici, în hotarul localităţii, s-ar afla spălătorii de aur preistorice, dar şi romane. [33]

¤

369. Sălişte (comuna Băiţa)

 

1. Mine şi cariere.

a) După autorul citat, aici s-ar fi exploatat aurul încă din Bz D-Ha A, dar şi în perioada medievală. [34]

 

2. Descoperiri monetare.

a) Aici s-a descoperit un denar roman republican şi altul imperial. [35]

¤

370. Săliştioara (comuna Vălişoara)

¤

371. Săuleşti (oraş Simeria)

 

1. Vestigii de epocă romană.

a) În hotarul localităţii, către confluenţa Cernei cu Mureşul, se cunoaşte o mică aşezare romană (villa rustica). Tot pe aici trece şi drumul roman.

În acelaşi areal s-au descoperit şi două altare romane. [36]

 

2. Vestigii medievale.

a) Punctul Balastieră.

Aici s-a descoperit un vas de bronz medieval. [37]

¤

372. Sâncrai (oraş Călan)

 

1. Vestigii de epocă romană.

a) În hotarul localităţii s-au descoperit urme arheologice de epocă romană şi un altar cu inscripţie. [38]

¤

373. Sânpetru (comuna Sântămăria Orlea)

 

1. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul La Măru sau La Măr.

Aici, pe un promontoriu situat pe malul din dreapta al Râului Mare, la 300 m vest de drum şi 1,5 km vest de sat, s-au descoperit materiale ceramice de epoca bronzului şi cea romană. [39]

b) Punctul Săliştioara I.

Locul se află pe versantul estic al Dealului Ploştina. Materialele ceramice descoperite aici aparţin epocii neolitice şi culturii Wietenberg. [40]

c) Punctul Săliştioara II.

Lângă pârâu (la locul numit Ploştină) se găsesc urmele unei construcţii dacice (cu influenţe romane) şi medievale timpurii. [41]

d) Punctul Movilă.

La 400 m vest de sat se află urme medievale şi romane. [42]

 

2. Vestigii preistorice.

a) Punctul Târnov.

Pe o înălţime la est de râul Sibişel s-a descoperit o aşezare fortificată cu şanţ şi val încadrabilă în epoca hallstattiană. [43]

b) Punctul La Târnov.

La vest de Dealul Târnov s-a descoperit ceramică Coţofeni. [44]

 

3. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Curtea Vulc.

În vatra localităţii s-au descoperit urme arheologice de epocă romană (resturi de construcţii). [45]

b) Punctul Grădişte sau La Bordeie.

La 500 m SV de Dealul Târnov, pe malul din stânga Pârâului Nucşoara, se află urme de construcţii romane. [46]

 

4. Vestigii medievale.

a) Biserica de zid din sat datează din secolele XIV-XV d.Chr. Nivelul ei de construcţie suprapune un strat medieval mai vechi. Aici a funcţionat şi o curte nobiliară.

S-au cercetat şi morminte, dintre care două în interiorul monumentului (unul de secolele XIV-XV d.Chr. şi altul de sfârşitul secolului XVI). [47]

¤

374. Sântandrei (oraş Simeria)

 

1. Vestigii de epocă romană.

a) În hotarul localităţii, la 2 km nord de satul actual, s-au descoperit urme arheologice de epocă romană (villa rustica). Tot aici se află şi o necropolă din aceeaşi epocă. [48]

¤

375. Sântămăria de Piatră (oraş Călan)

 

1. Vestigii preistorice.

a) În hotarul localităţii se semnalează o aşezare de epoca bronzului, cultura Wietenberg. [49]

b) Pe hotarul cu Valea Sângeorgiului a fost descoperită o aşezare Coţofeni. [50]

c) Punctul Pe Piatră.

Aici se află o aşezare Coţofeni. [51]

d) Punctul La Groşi.

În acest punct s-au descoperit materiale ceramice neolitice. [52]

 

2. Mine şi cariere.

a) Punctul Grădişte, Măgura sau Cariera Sântămăria de Piatră.

În hotarul localităţii, la 1 km nord de sat, pe malul din dreapta Streiului, se află o aşezare romană.

Aici se află şi o carieră de piatră din epoca romană. Exploatarea începe încă din perioada dacică.

Tot de aici provin şi fragmente ceramice Turdaş şi Coţofeni. [53]

 

3. Descoperiri monetare.

a) Trei denari romani republicani sunt descoperiţi în localitate. [54]

¤

376. Sântămăria Orlea (comună)

 

1. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Troian sau Platou.

În hotarul localităţii, pe platoul dintre Sântămăria Orlea şi Ciopeia, în locul în care se termină Troianul, se semnalează o aşezare aparţinând culturii Vinča sau Turdaş.

Tot aici sunt urme de construcţii romane, un drum antic pavat şi ceramică din epoca romană. [55]

b) Punctul Grădinile Coliconilor.

Pe un promontoriu aflat la sud de sat, pe malul din dreapta Sibişelului, s-a descoperit o aşezare cu ceramică Coţofeni, Wietenberg şi medievală timpurie. [56]

c) Punctul Terasa Grindanu, (Pe) Grindanu sau Grindanul.

Acesta este situat pe partea din stânga şoselei spre Subcetate şi a fost cercetat încă din secolul XIX d.Chr. Aici se află ruinele uneia dintre cele mai mari villa rustica din Dacia.

În acest punct din hotar, la 300 m vest de confluenţa Râului Mare cu Galbena, se află o aşezare aparţinând epocii bronzului, cultura Wietenberg.

Tot aici sunt şi urmele unei construcţii romane, dar şi o fortificaţie medievală. [57]

d) Punctul Grădina Castelului.

La vest de Casa Popescu se află ceramică şi zgură feroasă din perioade preistorice şi medievală. [58]

 

2. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Teren Fotbal.

La sud de camping se află urme de construcţii din epoca romană.

Aici se află una dintre comunele vicinale capitalei Daciei. [59]

 

3. Vestigii prefeudale.

a) Punctul Grădina lui Emil Cicu.

De aici s-a recoltat ceramică de secolele VII-VIII d.Chr. [60]

 

4. Vestigii medievale.

a) Lângă Biserica Reformată s-a descoperit un fundament de zid din blocuri de piatră, de factură romană (capelă de curte).

Biserica medievală este unul dintre cele mai frumoase monumente medievale din zonă fiind o ctitorie cnezială de secolul XIII d.Chr. [61]

 

5. Mine şi cariere.

a) Punctul Pădurea Făget

Carierele de aici sunt exploatate din epoca romană. La această concluzie s-a ajuns încă din secolul al XIX-lea d.Chr. [62]

¤

377. Sântuhalm (municipiul Deva)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Gheţărie sau La Gheţărie.

De aici provin fragmente ceramice Coţofeni. Alte materiale arheologice aparţin epocii timpurii a bronzului. [63]

b) Punctul La Ciroane.

Aici s-au descoperit fragmente ceramice Wietenberg. [64]

 

2. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Dealul Paiului.

În hotarul localităţii, la SV de sat, se cunoaşte o villa rustica. [65]

¤

378. Sârbi (comuna Ilia)

 

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Măgura Sârbilor sau Măgura Sârbului.

Pe acest deal se găseşte o cetate dacică. Nicolae Gostar presupune existenţa aici a localităţii Singidava.

Cel mai vechi orizont de locuire de pe deal aparţine culturii Coţofeni (două niveluri) şi epocii timpurii a bronzului.

De pe deal provine un topor din bronz cu aripioare. [66]

¤

379. Sereca (comuna Beriu)

¤

380. Sibişel (comuna Beriu)

 

1. Vestigii dacice.

a) Punctul Cetăţuia.

Către fostul cătun Baia se află un deal înalt cu numele Cetăţuia. Nu s-au descoperit urme arheologice. [67]

 

2. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Cărbunari.

Spre NV de comună, în holdă, s-a descoperit un fragment de conductă romană. [68]

b) Punctul Grădiştioara.

Pe valea râului Sibişel, la circa 1,5 km nord de sat, se află fundaţia unei clădiri, posibil romane. [69]

c) La circa 400 m SV de Sânpetru, la sud de drumul Sânpetru – Unciuc, se află o ridicătură de pământ în care se află ziduri şi materiale arheologice de epocă romană. [70]

 

3. Vestigii medievale.

a) Punctul Bordul, Bordu sau Dealul Barlului.

Aici, la NV de cătunul Baia, se află o cetate medievală de forma unei elipse, ridicată între secolele XIII-XIV d.Chr. Urmele păstrate arată că zidurile acesteia sunt din piatră. [71]

 

4. Descoperiri monetare.

a) În hotarul localităţii s-a descoperit un tezaur monetar preroman. [72]

b) De aici provin denari romani republicani şi imperiali. [73]

¤

381. Sibişel (comuna Râu de Mori)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Dealul Cetăţuia.

Dealul, reţinut aici pentru toponim, este flancat la est şi vest de Râul Mare şi Râuşorul. Acestea se unesc şi formează Râul Sibişelului. Nu s-au găsit urme arheologice pe deal. [74]

 

2. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Cărbunari.

În hotarul satului, spre NV, s-a descoperit un fragment de conductă romană. [75]

 

3. Descoperiri monetare.

- în anul 1801 este descoperit un tezaur din care fac parte şi 3 monede dacice de tip Aiud – Cugir;

- în acelaşi tezaur sunt amintite şi monede dacice de tipul Petelea. [76]

¤

382. Silvaşu de Jos (oraş Haţeg)

 

1. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Între Ogăşi sau Între Ogăşii.

La 1 km sud de sat, în dreapta drumului ce duce la Prislop, pe o terasă delimitată pe trei laturi de un pârâiaş, s-au descoperit fragmente ceramice Coţofeni, Wietenberg, Hallstatt, Basarabi şi romane.

În epoca romană aici funcţiona o construcţie. [77]

b) Punctul Între Ogrăzi.

La 1 km vest de fosta Fermă a CAP, pe drumul spre Prislop, se află o aşezare cu artefacte din cultura Wietenberg, Hallstatt, perioada romană şi cea medieval timpurie. [78]

 

2. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Ferma CAP.

La sud de fermă, pe malul din stânga pârâului, s-au descoperit ateliere de ceramică romane. [79]

b) Punctul La Cruce.

În acest punct s-a descoperit un cuptor de ars materiale de construcţie datat în perioada romană. [80]

¤

383. Silvaşu de Sus (oraş Haţeg)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Prislop.

Pe platoul de la SV de Mănăstirea Prislop, la sud de intersecţia drumului forestier ce coboară la mănăstire cu cel care vine din satul Livezi, a fost descoperită o aşezare neolitică şi o alta Coţofeni. [81]

 

2. Vestigii medievale.

a) Mănăstirea Prislop este situată pe Valea Silvaşului la şapte km depărtare de sat. Ea este ctitorită la sfârşitul secolului XIV şi începutul secolului XV d.Chr (capelă de curte).

Mănăstirea este ortodoxă, românească. [82]

b) În sat sunt pomenite, la începutul secolului XVIII d.Chr. două biserici. Una dintre ele poate să-şi găsească originile în secolul XVI d.Chr. [83]

¤

384. Simeria (oraş)

 

1. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul La Vie, În Coastă sau Coastă (uneori este dată în hotarul localităţii Săuleşti).

În vecinătatea aşezării actuale, pe o terasă înaltă de aproximativ 20 m, aflată pe partea din dreapta Mureşului, s-a descoperit o aşezare şi necropolă de inhumaţie hallstattiene timpurii.

Cercetările sistematice care au vizat acest sit au dus la descoperirea unui nivel de locuire aparţinând bronzului târziu şi un altul hallstattian timpuriu. Tot aici s-au descoperit şi materiale ceramice neolitice şi Coţofeni.

Materialele ceramice preistorice sunt suprapuse de un nivel datat între secolele XI-XII d.Chr. [84]

 

2. Vestigii preistorice.

a) Cu ocazia construirii drumului spre Hunedoara, în anul 1883, s-a descoperit un vas hallstattian. [85]

b) În anul 1908 s-a descoperit un tezaur format din piese de aur databile la sfârşitul epocii bronzului (Bz D-Ha A, 84 mărgele de aur, 21 spirale fragmentare de aur şi alte 61 fragmente neprecizate). [86]

c) Punctul Proprietatea lui Iosif.

În anul 1901 s-au descoperit o strachină şi două căni din lut ars şi mai multe obiecte din bronz şi fier. [87]

 

3. Vestigii de epocă romană.

a) Pe teritoriul localităţii s-au descoperit urmele arheologice ale unei aşezări rurale de epocă romană. [88]

b) Punctul În dreptul Dealului Holumb.

Aici se poate urmări, în dreptul întreprinderii „Marmura” Simeria, pe o lungime de mai bine de un km, drumul roman de pe valea Mureşului. [89]

c) Punctul Nioraş.

Aici par a se afla urmele unui pod roman. [90]

¤

385. Simeria Veche (oraş Simeria)

 

1. Vestigii prefeudale.

În prundişul Mureşului s-a descoperit un topor de factură avară (secolele VII-VIII d.Chr.). [91]

 

2. Vestigii medievale.

a) Punctul În Vii.

Către Simeria Veche se întinde o necropolă datată în secolele X-XI d.Chr. Materialele arheologice descoperite se află la Muzeul din Deva. S-au cercetat mai multe morminte.

Cu ocazia unor lucrări la balastiera Macon S.A. s-au descoperit două spade de fier şi o serie de obiecte de metal (locul descoperirii este la circa 400 m de drumul EN 68, pe cursul inferior al Streiului, pe malul din stânga, chiar în vecinătatea satului). [92]

¤

386. Slătinioara (municipiul Petroşani)

¤

387. Socet (comuna Cerbăl)

¤

388. Sohodol (comuna Lelese)

¤

389. Spini (comuna Turdaş)

 

1. Vestigii de epocă romană.

a) În hotarul localităţii s-au descoperit urme arheologice de epocă romană (statio ?), probabil o aşezare rurală. [93]

¤

390. Stănculeşti (comuna Bulzeştii de Sus)

¤

391. Stănija (comuna Buceş)

 

1. Mine şi cariere.

a) În hotarul localităţii, care este cel mai vestic sit pentru spălările romane de aur, s-au descoperit urmele arheologice ale acestei activităţi. Acestea sunt (locuinţe, unelte de minerit, alte artefacte) pe dealurile Ungurilor, Măgura, Ferigeaua şi pe Valea Coacăzelor.

Exploatările de aur au continuat şi în perioada medievală. [94]

b) Mina Stănija.

Mina de cupru se află în Munţii Metaliferi, bazinul Mureşului, Valea Geoagiu.

Obiectivul a fost exploatat în epoca romană şi cea medievală. [95]

¤

392. Stăuini (comuna Balşa)

¤

393. Stânceşti (comuna Dobra)

¤

394. Stânceşti-Ohaba (comuna Dobra)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Cetăţuica.

Aici s-a descoperit în anul 1973 un celt de bronz databil în Hallstattul timpuriu, dar şi fragmente ceramice din aceeaşi epocă. [96]

¤

395. Stejărel (comuna Luncoiu de Jos)

¤

396. Stoieneasa (comuna Vălişoara)

¤

397. Strei (oraş Călan)

 

1. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Pe o terasă a Streiului aflată între teritoriul cimitirului localităţii şi linia ferată Simeria – Petroşani, la vest de biserica ortodoxă, s-a descoperit ceramică de epoca bronzului şi Basarabi, dar şi fragmente ceramice prefeudale. [97]

b) În hotarul localităţii s-au descoperit artefacte de perioadă romană (secolele II-III d.Chr.), resturile unei villa rustica dispuse sub biserica ortodoxă. Tot aici se află şi resturi arheologice din secolele IV-V d.Chr. (după alţii daco-romane de secolele III-IV d.Chr.; aşezarea are o întindere de peste 1 ha).

Biserica (actualmente protestantă) este construită în secolul XIII d.Chr., cu hramul Adormirea Maicii Domnului, şi suprapune o villa rustica romană, fiind este o ctitorie cnezială.

Aici se află şi o necropolă medievală (secolele XV-XVIII d.Chr.), dar şi o aşezare prefeudală de secolele IX-XI d.Chr.). [98]

 

2. Mine şi cariere.

a) Cariera Strei.

Cariera se află în Munţii Poiana Ruscă, Valea Streiului.

Aici se exploata calcar, după toate probabilităţile. [99]

¤

398. Strei-Săcel (oraş Călan)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Pe Şesuri.

Punctul se află în partea nordică a localităţii, pe prima terasă neinundabilă a râului Strei.

Materialele arheologice aparţin fazei B a culturii Vinča. [100]

b) Un depozit de bronzuri provine din localitate. [101]

 

2. Mine şi cariere.

a) În hotarul localităţii s-au descoperit urme arheologice de epocă romană (aşezare rurală).

Carierele de aici aprovizionau cu piatră localitatea Aquae. [102]

¤

399. Streisângeorgiu (oraş Călan)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Pe malul din dreapta Streiului, la trecerea peste pod, se află – de fapt – o întinsă aşezare aparţinând culturii Turdaş. [103]

b) Lângă Pârâul Chitidului se află o altă aşezare turdăşeană. [104]

c) pe Valea Sângeorgiului s-a descoperit o măciucă neolitică. Aici se amintesc aici materiale ceramice „Tisa II”. [105]

d) Depozite de bronzuri.

Depozitul de bronzuri descoperit aici face partea din seria Cincu-Suseni (Ha A₁). [106]

e) Ion Andriţoiu aminteşte un sit arheologic aparţinând culturii Wietenberg cu elemente Otomani. [107]

f) Aici s-au descoperit resturi osteologice de animale care trăiau şi în paleolitic. [108]

g) Pe malul din dreapta Streiului, lângă pod, s-au descoperit materiale ceramice Coţofeni. [109]

 

2. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Din hotarul localităţii, de pe o terasă a Streiului, pe malul din dreapta, lângă pod, între Sângeorgiu şi Strei-Săcel, provin fragmente ceramice din epoca timpurie a bronzului (şi Coţofeni), dar şi materiale ceramice aparţinând grupului cultural Balta Sărată, Hallstattului timpuriu şi mijlociu. [110]

 

3. Vestigii medievale.

a) Complexul medieval de secolele XI-XIV d.Chr. Mănăstirea Streisângeorgiu.

Biserica ortodoxă este una dintre cele mai vechi edificii ecleziastice de piatră din România. Ea a fost construită înainte de anii 1313-1314.

Cimitirul medieval din jurul bisericii începe pe la mijlocul secolului XII d.Chr. (cea mai veche biserică din piatră; reşedinţa cnezială funcţionează între secolele XI-XIV d.Chr.).

Alte descoperiri. Între descoperirile mai vechi, rezultate în timpul săpăturilor din anii 1975-1976, au rezultat un mormânt din a doua vârstă a fierului de incineraţie, tumular, dacic şi o necropolă romană.

Tot aici se află şi altare romane şi urmele unei aşezări rurale romane.

Aici se află una dintre comunele vicinale capitalei Daciei. [111]

 

4. Mine şi cariere.

a) În hotarul localităţii se află cariere romane de piatră. [112]

¤

400. Stretea (comuna Dobra)

¤

401. Subcetate (comuna Sântămăria Orlea)

 

1. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Turnul Orlea, Orlea sau Măgura (Dealul Petriş).

Pe un muncel, la 4 km SE de oraşul Haţeg, în perimetrul localităţii Subcetate, la 1,5 km NV de sat, se află ruinele Cetăţii Haţegului.

De aici, de la nord de drumul spre Grindan, provin şi materiale paleolitice (Petriş I).

Cetatea este construită în jurul unui donjon prin realizarea unui val cu şanţ şi este atestată documentar din secolul XIV d.Chr.

Urmele arheologice medievale sunt amestecate cu altele aparţinând culturii Coţofeni, epocii bronzului (grupul cultural Balta Sărată, după alţii cultura Wietenberg), altele hallstattiene (Petriş II), dacice şi, în sfârşit, resturi ceramice romane şi medievale timpurii. În tot timpul preistoriei dealul a fost fortificat

În acest punct se semnalează o aşezare aparţinând culturii Turdaş.

Materialele arheologice provenind din săpăturile anului 1937 se află la Muzeul de istorie clujean.

La intrarea dinspre nord în cetate s-a descoperit un loc de cult dintr-o epocă neprecizată (Petriş III). [113]

b) Punctul Halta Covragi sau Punctul trigonometric.

La circa 100-150 m sud de punctul trigonometric s-au recoltat fragmente ceramice Coţofeni.

Tot aici sunt şi materiale arheologice ale culturii Turdaş, dar şi hallstattiene. [114]

 

2. Vestigii preistorice.

a) Punctul La Izvor.

Pe panta de SE a Măgurii s-a găsit o aşezare Coţofeni. [115]

b) Punctul Vatra Satului.

În vatra satului, la circa 300 m vest de biserică, în grădini şi cimitir, s-a descoperit un val de pământ şi ceramică de tip hallstattian. [116]

c) Aici, în sat, s-a descoperit un topor din piatră şlefuită cu orificiu pentru fixarea cozii. [117]

 

3. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Casa Florescu.

În hotarul localităţii, la est de drum, la baza Măgurii Curate, s-au descoperit urme arheologice de epocă romană, un posibil castru (poate că este acelaşi cu punctul 5). [118]

b) Punctul Şcoala Veche.

Lângă aceasta se află o fundaţie de piatră de formă pătrată. În interiorul ei s-a descoperit un mozaic şi o fibulă romană. [119]

 

4. Vestigii medievale.

a) Vechea biserică se află în cimitir. Ea nu este mai veche, după toate aparenţele, de secolul XVIII d.Chr. [120]

¤

402. Sulighete (comuna Şoimuş)

¤

403. Suseni (comuna Râu de Mori)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Cetatea Colţ sau Cetatea de Colţ.

În câteva grădini, spre Cetatea Colţ, s-a descoperit o aşezare din care s-au recoltat fragmente ceramice neolitice.

Cetatea are şi un donjon şi se datează în secolele XIV-XV d.Chr. Ea este ieşită în consolă şi stă atârnată la circa 300 m deasupra apei Râuşorului. [121]

 

2. Vestigii medievale.

a) Mănăstirea Colţi.

Existenţa unei mănăstiri româneşti ortodoxe este dedusă indirect. Ea a fost construită cândva în secolul al XIV-lea şi a funcţionat până prin secolul al XVI-lea d.Chr. (capelă de curte).

Mănăstirea este refăcută în anul 1995, ca mănăstire ortodoxă de călugări, cu hramul Duminica Tuturor Sfinţilor. [122]

¤