|
|
|---|---|
| MEMBRII : REVISTA : ŞANTIERE ARHEOLOGICE : CĂRŢI :CURSURI : FORUM : CĂUTARE |
|
||
BIBLIOTHECA SEPTEMCASTRENSIS XI |
Arheologie şi istorie (III) Descoperiri din judeţul Hunedoara |
|
Autor: SABIN ADRIAN LUCA, Cu contribuţii de: Cristian ROMAN şi Dragoş DIACONESCU, Editura Economică 2005, web: Cosmin Suciu |
||
Descoperiri arheologice: A, B, C, D, F, G, H, I, J, L, M, N, O, P, R, S, Ş, T, Ţ, U, V, Z |
Repertoriul descoperirilor M. 241. Mada (comuna Balşa) 1. Peşteri cu urme de locuire. a) Peştera fortificată sau Peştera Zidită. Peştera se localizează pe versantul vestic al Pleşei Mari. Jannós Mallasz afirmă că ar fi găsit aici în anul 1928 oase vechi de oameni. Alte materiale arheologice descoperite aici se încadrează în cultura Coţofeni şi în epoca medievală.
[1]
2. Vestigii preistorice. a) Punctul Chiciurele, Chiciorele sau Chicioarele. În hotarul localităţii s-a cercetat, în anul 1999, un tumul folosit ca loc de înmormântare în epoca timpurie a bronzului, după care s-au mai cercetat alţii. De aici provin şi piese musteriene.
[2]
b) Punctul Pleaşa Mică. Aici se află două movile tumulare.
[3]
¤ 242. Măceu (comuna Bretea Română) 1. Vestigii medievale. a) Aici a funcţionat în perioada medievală o capelă din lemn.
[4]
¤ 243. Măgura (comuna Mărtineşti) 1. Vestigii preistorice. a) Punctul Sub Vii sau Sub Vie. Din hotarul localităţii provin materiale ceramice aparţinând epocii timpurii a bronzului, dar şi Coţofeni.
[5]
b) În hotarul localităţii este amintită o descoperire de obiecte preistorice realizate din aur (două inele de tâmplă).
[6]
c) Aici se aminteşte o aşezare Starčevo-Criş cu elemente liniare vechi.
[7]
¤ 244. Măgura-Topliţa (comuna Certeju de Sus) 1. Vestigii preistorice. a) Aici s-a descoperit un celt din bronz.
[8]
b) Din sat provin fragmente ceramice aparţinând culturii Starčevo-Criş.
[9]
2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Dealul Măgulicea. De aici provin fragmente ceramice aparţinând culturii Turdaş cu elemente precucuteniene, dar şi Coţofeni. În Muzeul de istorie clujean există materiale de epocă romană ca provenind din acest loc.
[10]
3. Mine şi cariere. a) Mina de aur Măgura-Topliţa. Mina se află în Munţii Metaliferi, bazinul Mureşului, Valea Geoagiu. Obiectivul a fost exploatat în epoca romană, dar şi în cea medievală.
[11]
4. Descoperiri monetare. a) Punctul Dealul Cetraş. În anul 1850 s-a descoperit un tezaur monetar format din denari romani.
[12]
¤ 245. Măgureni (comuna Beriu) ¤ 246. Mălăieşti (comuna Sălaşu de Sus) 1. Mine şi cariere. a) După autorii citaţi, aici s-ar fi exploatat aurul încă din Bz D-Ha A, dar şi în perioada medievală.
[13]
2. Vestigii de epocă romană. a) La 1 km de Dealul Cetăţii se află urme de zidărie romană.
[14]
3. Vestigii medievale. a) Punctul Sub Brazi, Dealul Cetăţii sau Cetate. În localitate se află o cetate cnezială cu turn-donjon, pe unul dintre dealurile de la poalele Retezatului, între Valea Domnească şi Pârâul Mălăieştilor fiind construită în jurul unui donjon. Pe lângă curtea fortificată, în localitate mai este o biserică şi un cimitir vechi. Fortificaţia este atestată târziu, în secolul al XVII-lea d.Chr.
[15]
b) Punctul Progadea cea Veche. În acest punct din hotarul localităţii se află cimitirul medieval.
[16]
4. Descoperiri monetare. a) De aici provin monede emise de oraşe greceşti antice.
[17]
¤ 247. Mărtineşti (comună) 1. Vestigii preistorice. a) Depozite de bronzuri. Un depozit de bronzuri din seria Cincu-Suseni (Ha A1-2) s-a descoperit, în anul 1887, către Tămăşasa.
[18]
b) Punctul Dealul Măgura. Aici, în hotarul localităţii, ar fi o aşezare Wietenberg.
[19]
¤ 248. Mânerău (comuna Peştişu Mic) 1. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Dealul Gilii sau Pe Planuri Punctul este situat în sud-estul localităţii, pe a doua terasă a râului Cerna. Materialele descoperite aparţin culturii Starčevo-Criş şi bronzului timpuriu.
[20]
b) Punctul Rovina sau Cărămizi. În hotarul localităţii se cunoaşte şi s-a cercetat, pe malul din dreapta pârâului care străbate satul, o villa rustica. Tot de aici provine şi ceramică neolitică.
[21]
c) Punctul Ştiubei. Aici s-a descoperit un mormânt de copil chircit din epoca neolitică şi ceramică hallstattiană.
[22]
2. Mine şi cariere. a) Exploatările de fier Mânerău. Exploatările se află în Munţii Poiana Ruscă, Valea Cernei, afluent al Mureşului. Obiectivul este exploatat în epoca romană.
[23]
¤ 249. Meria (comuna Lunca Cernii de Jos) ¤ 250. Merişor (comuna Băniţa) ¤ 251. Merişor (comuna Bucureşci) ¤ 252. Merişoru de Munte (comuna Cerbăl) ¤ 253. Mermezeu-Văleni (comuna Geoagiu) 1. Vestigii preistorice. a) În sat au fost descoperite unelte neolitice.
[24]
¤ 254. Mesteacăn (municipiul Brad) 1. Vestigii medievale. Pe platoul de la marginea localităţii se află o biserică ortodoxă românească din lemn ridicată la sfârşitul secolului XVI d.Chr.
[25]
2. Mine şi cariere. a) În perimetrul localităţii se află urmele unor exploatări aurifere romane. După Márton Roska zăcămintele aurifere din zonă ar fi fost exploatate din Bz D-Ha A, dar şi în perioada medievală.
[26]
¤ 255. Mesteacăn (comuna Răchitova) 1. Mine şi cariere. a) În hotarul localităţii s-au descoperit urmele romane şi medievale ale exploatării aurului.
[27]
¤ 256. Micăneşti (comuna Zam) 1. Vestigii preistorice. a) În hotarul localităţii, se semnalează apariţia unor materiale preistorice.
[28]
¤ 257. Mihăieşti (comuna Dobra) ¤ 258. Mihăileni (comuna Buceş) 1. Vestigii preistorice. a) De aici provin două topoare de piatră, cu orificiu de prindere (cultura Coţofeni). Ambele au fost descoperite la baza dealului din stânga Văii Crişului.
[29]
b) Punctul Vechea Biserică. Aici s-au descoperit materiale ceramice aparţinând culturii Coţofeni.
[30]
¤ 259. Mintia (comuna Veţel) 1. Vestigii preistorice. a) Punctul Gerhat. În hotarul localităţii se semnalează o aşezare aparţinând culturii Turdaş cu elemente ale grupului cultural Mintia-Foeni. Aceasta se află în dreptul pasajului rutier construit pentru traversarea căii ferate uzinale care deserveşte termocentrala din localitate.
[31]
2. Vestigii de epocă romană. a) Punctul Fabrica de acetilenă. Cercetările de salvare efectuate aici au dus la concluzia că acesta este o continuare a aşezării civile ce se dezvoltă pe lângă vicusul militar Micia.
[32]
3. Descoperiri monetare a) Aici s-a descoperit un mare tezaur monetar roman imperial cu ocazia lucrărilor la termocentrală (1968).
[33]
¤ 260. Mosoru (comuna Topliţa) ¤ 261. Muncelu Mare (comuna Veţel) ¤ 262. Muncelu Mic (comuna Veţel) 1. Mine şi cariere. a) Mina de cupru a fost exploatată în periada medievală.
[34]
¤ [1] Roska 1942, p. 170, nr. 132; Jungbert 1979, p. 406; Boroneanţ 2000, p. 73; Pinter et alii 2001a. [2] Pescaru et alii 2001, p. 33; Todea 2001, p. 49, 54; Păunescu 2001, p. 240-241. [3] Pescaru et alii 2001, p. 33. [4] Rusu 1991a, p. 130. [5] Roska 1942, p. 148, nr. 9; Roman 1976, p. 83; Andriţoiu 1978a, p. 68; Rişcuţa 1997-1998, p. 105; Ciugudean 2000, p. 75. [6] Roska 1942, p. 148, nr. 10; Popescu D. 1956, p. 199; Andriţoiu 1992, p. 123; Boroffka 1994, p. 54. [7] Draşovean şi Mariş 1998, p. 96; Luca et alii 2001b, p. 26. [8] Roska 1942, p. 148, nr. 8; Andriţoiu 1978a, p. 68; 1992, p. 123; pentru materialele din Muzeul de istorie clujean: Lazăr Mircea Dan. [9] Roska 1942, p. 148, nr. 8; Kalmar-Maxim 1999, p. 168. [10] Ibidem.; informaţii pentru materialele din Muzeul de istorie clujean: Lazăr Mircea Dan. [11] Rusu M. 1977, p. 209; Boroneanţ 2000, p. 128. [12] Roska 1942, p. 148, nr. 8; Glodariu 1974, p. 285. [13] Roska 1942, p. 156, nr. 73; Rusu M. 1972, p. 51; 1977, p. 209. [14] Daicoviciu H. 1972, p. 315; Tatu et alii 1988-1991, p. 97; Nemeş 1995-1996, p. 345; Popa D. 2002, p. 116. [15] Popa 1972a, p. 254-257; 1977, p. 283; 1988, p. 219-221, 240; Eskenasy 1979, p. 345-347; Eskenasy et Rusu 1979; 1980; 1981; Anghel 1980, p. 197, 206; 1986, p. 135-137; Rusu A.A. 1980, p. 193; 1991a, p. 128; 1997, p. 224-227; 1998, p. 12; 1999, p. 284; Drăguţ 1982, p. 86. [16] Eskenasy 1979, p. 347. [17] Roska 1942, p. 156, nr. 73. [18] Roska 1942, p. 169, nr. 126; Andriţoiu 1974-1975, p. 397; Vulpe 1975, p. 74; Petrescu-Dîmboviţa 1977, p. 99. [19] Andriţoiu 1992, p. 123; Boroffka 1994, p. 95. [20] Roman şi Diaconescu 1999-2000, p. 98, 101; 2002, p. 10; Luca 2004, p. 51; Luca et alii 2004, p. 59. [21] Roska 1942, p. 168; Mitrofan 1973, p. 144-147; Mărghitan 1974-1975, p. 38; 1987, p. 60; Glodariu 1977, p. 965; Branga 1980, p. 35, 109; Kalmar-Maxim 1999, p. 168; Luca 1999a, p. 9; Luca et alii 1998, p. 29; Boroneanţ 2000, p. 125; Popa D. 2002, p. 116-117; Pop 2003, p. 267; 2004, p. 311-312; *** 2000, p. 38; pentru materialele din Muzeul de istorie clujean: Lazăr Mircea Dan. [22] *** 2000, p. 38; pentru materialele din Muzeul de istorie clujean: Lazăr Mircea Dan. [23] Boroneanţ 2000, p. 125. [24] Roska 1942, p. 206, nr. 17; Kalmar-Maxim 1999, p. 168. [25] Edroiu 1991. [26] Roska 1942, p. 50, nr. 202; Rusu M. 1972, p. 51; 1977, p. 209; Rişcuţa 1995-1996, p. 282. [27] Mărghitan 1974-1975, p. 38; Rusu M. 1977, p. 209; Popa D. 2002, p. 121. [28] Roska 1942, p. 182, nr. 231. [29] Idem., p. 182, nr. 228; Andriţoiu 1978a, p. 68; 1986-1987a, p. 608; Rişcuţa 1995-1996, p. 273-274; Kalmar-Maxim 1999, p. 169. [30] Andriţoiu 1986-1987a, p. 608; Rişcuţa 1995-1996, p. 273. [31] Mărghitan 1968; Floca 1972, p. 13; Lazăr 1974-1975, p. 12; Draşovean şi Luca 1990; Luca 1996, p. 21; 1999b, p. 14, 16; 2003c, p. 79; Luca et alii 1996; Draşovean 1996, p. 271; 2003, p. 42 şi urm.; Kalmar-Maxim 1999, p. 169; *** 1996, p. 72. [32] Ferencz şi Grozav 2003. [33] Mitrea 1971, p. 409; 1971a, p. 130. [34] Rusu M. 1977, p. 210. |
|
webmaster: Cosmin Suciu, e-mail to: cos_suciu@yahoo.com
