N.

 

 

263. Nandru (comuna Peştişu Mic)

 

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) Punctul Dealul Peşterilor

a.1.) Peştera Curată sau Peştera de Jos

a.2.) Peştera Spurcată sau Peştera de Sus

Peşterile se află localizate în Munţii Poiana Ruscă, versantul din dreapta Văii Roatei, la vest de sat, carstul din Valea Mureşului.

În cele două peşteri s-au descoperit materiale arheologice aparţinând paleoliticului, neoliticului, eneoliticului, epocii bronzului şi celei medievale. [1]

b) Peştera Zmeului (aceeaşi cu Peştera Spurcată.

Aceasta este amintită de Octavian Floca. Nu este cercetată sistematic. [2]

c) Peştera Joncţiunii.

Peştera se află la 200-250 m de la intrarea în chei. Cavitatea are trei încăperi.

Materialele arheologice recoltate aparţin epocii neolitice, celei a bronzului, medievale şi moderne. [3]

d) Peştera Nr. 4.

Peştera se află vizavi de Peştera Curată. Ea se identifică cu Peştera Nr. IX amintită ca fiind săpată încă din secolul XIX. [4]

e) Peştera Vulpii.

De aici provin materiale ceramice aparţinând culturii Coţofeni. [5]

 

2. Vestigii preistorice.

a) Punctul Pe Deal.

Situl arheologic se află la NE de satul Nandru, în partea din stânga Pârâului Petac.

Ceramica descoperită aparţine culturii Wietenberg. [6]

 

3. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Faţă.

Aici, în hotarul cu Peştişu Mic, pe drumul spre Răcăşdia, sunt amintite urme romane.

Aici s-a descoperit un altar roman. [7]

¤

264. Nădăşdia de Jos (oraş Călan)

¤

265. Nădăşdia de Sus (oraş Călan)

 

1. Descoperiri dacice.

a) Pe teritoriul localităţii s-a descoperit un obiect de argint dacic. [8]

¤

266. Nălaţvad (oraş Haţeg)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Şcoală.

Între Râul Mare şi Pârâul Gârlete, imediat la est de şcoală şi rândul de case spre malul pârâului, s-au descoperit fragmente ceramice preistorice, aparţinând – după toate probabilităţile – neoliticului târziu. [9]

 

2. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Casa Mara sau Casa Mora.

La 100 m SV de Preventoriu, pe malul din stânga Râului Mare, s-a descoperit o construcţie romană. [10]

b) Punctul Grădina Covaci.

În acest punct, pe malul din stânga Pârâului Gârlete, s-au descoperit urmele unei construcţii romane. Aici se află una dintre comunele vicinale capitalei Daciei. [11]

 

3. Vestigii medievale.

a) Biserica de secol XVI d.Chr. are şi un cimitir aferent. Între materialele arheologice descoperite la cercetarea monumentului remarcăm cele preistorice şi de secolele XIV-XV d.Chr. S-au descoperit, de asemenea, şi monumente romane refolosite.

În zonă s-au cercetat şi trei biserici din lemn (secolele XIV-XVIII). [12]

b) Aici a existat o fortificaţie de pământ de secolul XII d.Chr. Aceasta a dispărut sub apele unui lac de acumulare. [13]

 

4. Descoperiri monetare.

a) În anul 1958 s-a descoperit, într-un punct din hotarul localităţii, un tezaur format din 806 monede şi 12 obiecte de cult şi laice. Perioada de tezaurizare este foarte lungă (secolele XVI-XVIII d.Chr.). Element interesant şi inedit, în tezaur se află şi 6 monede romane. [14]

¤

267. Negoiu (comuna Lunca Cernii de Jos)

 

1. Vestigii medievale.

a) Mănăstirea Cerna.

În această localitate a funcţionat o mănăstire situată la câţiva km spre vest de Valea Mare, într-o poiană dintre dealuri. Monumentul este atestat documentar din anul 1585.

La construcţia acesteia s-au refolosit şi materiale de construcţie romane. [15]

¤

268. Nojag (comuna Certeju de Sus)

 

1. Vestigii preistorice.

a) În sat s-a descoperit un nucleu de silex neolitic. [16]

 

2. Vestigii de epocă romană.

a) În hotarul localităţii s-au descoperit urme arheologice de epocă romană. [17]

 

3. Descoperiri monetare.

a) La vest de Nojag, între Certej şi Băiţa, la puţul părăsit, s-a descoperit, în anul 1860, o oală plină cu monede de argint, un lanţ de bronz şi o daltă cu teacă . [18]

¤

269. Nucşoara (comuna Sălaşu de Sus)

 

1. Vestigii medievale.

a) Punctul Biserica.

În jurul bisericii din sat se descoperă urme medievale. Biserica este o ctitorie cnezială din secolul XIII sau începutul secolului XIV d.Chr. [19]

¤