T.

  409. Tarniţa (comuna Buceş)

¤

410. Tămăşasa (comuna Mărtineşti)

¤

411. Tămăşeşti (comuna Zam)

 

1. Punctul La Trei Ţâţe.

a) În hotarul localităţii se află trei tumuli cu înălţimea de 3 m. [1]

¤

412. Tătărăşti (comuna Burjuc)

¤

413. Tătărăştii de Criş (comuna Vaţa de Jos)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Faţa Podului.

Aici s-a descoperit un topor calapod neolitic din piatră şlefuită. [2]

¤

414. Tâmpa (comuna Băcia)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul La Cazan sau La Cazane.

În anul 1958 s-a descoperit pe o terasă aflată la vest de sat o aşezare datată la sfârşitul epocii bronzului.

Materialele arheologice (cultura Wietenberg şi Otomani) din locuinţe s-au descoperit la 1,50 m adâncime. [3]

 

2. Vestigii medievale.

a) Din cariera de nisip a localităţii s-a descoperit ceramică de secolele XI-XII d.Chr. [4]

¤

415. Târnava (comuna Brănişca)

¤

416. Târnava de Criş (comuna Vaţa de Jos)

¤

417. Târnăviţa (comuna Brănişca)

 

1. Vestigii preistorice.

a) De aici provin topoare de cupru cu braţele în cruce de tip Jászladány, varianta Târnăviţa şi Petreşti. [5]

¤

418. Târşa (comuna Boşorod)

 

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Vârful Secului.

La NV de şcoala din localitate se află un sit arheologic cu mai multe niveluri de locuire. Aici s-au descoperit imitaţii de tetradrahme şi denari romani republicani de argint într-o cană de bronz. [6]

 

2. Vestigii dacice.

a) Punctul Dealul Grosului.

Aici s-a cercetat un grup de locuinţe dacice. [7]

b) Punctul Dealul Voineagului.

În acest punct s-a cercetat o locuinţă dacică. [8]

c) Punctul La Păşune.

Pe fâneaţa lui Sorin Grecu s-au descoperit mai multe ridicături, movile, de epocă dacică. [9]

d) Punctul Tîrsa-Luncanilor.

Aici s-au descoperit fragmente ceramice dacice. [10]

 

3. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Platoul Târşa sau Şcoală.

În spatele Şcolii generale din Luncani, în apropierea bisericii, pe o ridicătură de teren, se pot observa urmele unui castru roman de pământ (240 / 100 m) bine conservate, dar şi urme dacice consistente. [11]

b) Punctul Valea Surpării.

Aici se pot observa urmele drumului roman. [12]

¤

419. Techereu (comuna Balşa)

 

1. Vestigii preistorice.

a) În sat s-a descoperit un topor neolitic din piatră şlefuită. [13]

 

2. Mine şi cariere.

a) Punctul Dealul Fericeu.

În hotarul localităţii, în partea superioară a văii cu acelaşi nume, s-au descoperit, la sfârşitul secolului XIX, urme arheologice de epocă romană (exploatare auriferă, locuinţe de mineri). Exploatările continuă şi în epoca medievală. [14]

¤

420. Teiu (comuna Lăpugiu de Jos)

¤

421. Teliucu Inferior (comună)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Din locuri diferite provin două topoare de piatră şlefuită. [15]

 

2. Mine şi cariere.

a) Punctul Ploţca.

Exploatarea fierului datează din perioada anterioară stăpânirii romane, dar şi din această vreme.

Aici s-au descoperit şi urmele construcţiilor administraţiei romane a exploatărilor de fier, precum şi depozitele aferente exploatărilor. [16]

b) Mina de fier Teliucu Inferior.

Mina se află în Munţii Poiana Ruscă, Valea Cerna.

Obiectivul a fost exploatat în epoca dacică, romană, medievală, modernă şi contemporană. [17]

¤

422. Teliucu Superior (comuna Teliucu Inferior)

 

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) Peşteră.

Peştera nu a fost identificată în teren. Materialele arheologice descoperite aici aparţin culturii Coţofeni şi epocii moderne. [18]

¤

423. Ticera (comuna Bulzeştii de Sus)

¤

424. Tirici (oraş Petrila)

¤

425. Tisa (comuna Burjuc)

 

1. Vestigii preistorice.

a) În hotarul localităţii s-a descoperit o seceră din bronz cu cârlig (epoca bronzului). [19]

 

2. Descoperiri monetare.

a) În anul 1872, în arealul localităţii, se descoperă un tezaur monetar cu piese greceşti şi denari republicani care circulă în secolele II-I î.Chr. (50 tetradrahme thasiene, 2 imitaţii barbare de tetradrahme thasiene, 32 drahme din Dyrrhachium, 19 drahme din Appolonia, 833 denari romani republicani şi 13 denari romani imperiali. [20]

¤

426. Tiuleşti (comuna Tomeşti)

¤

427. Tomeşti (comună)

 

1. Descoperiri monetare.

a) La poalele cetăţii de pe malul Crişului Alb provin, din descoperiri izolate, două monede romane republicane. [21]

¤

428. Tomnatec (comuna Bulzeştii de Sus)

¤

429. Topliţa (comună)

 

1. Mine şi cariere.

a) Punctul Măgura Topliţa

În hotarul localităţii s-au descoperit urme romane ale exploatării aurului, la 20 m de malul Pârâului Topliţa, pe panta de vest a dealului. Aici se menţionează şi descoperirea unui mormânt de incineraţie în urnă. [22]

¤

430. Topliţa-Mureşului (comuna Certeju de Sus)

¤

431. Toteşti (comună)

 

1. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Movile.

La 400 m sud de ferma IAS se află 7 tumuli din epoca bronzului. În acest loc s-a descoperit şi ceramică medievală timpurie. [23]

 

2. Vestigii preistorice.

a) Din hotarul localităţii provine un lanţ de aur format din 14 verigi rombice cu secţiunea rombică databil în Bz D-Ha A.

Aurel Rustoiu le crede ca provenind de la Sarmizegetusa Regia, le asociază cu alte două brăţări de aur descoperite mai târziu şi le datează în perioada dacică clasică. [24]

b) Într-un loc neprecizat s-a descoperit o fibulă de bronz în formă de bărcuţă (sec. VII-V î.Chr.). [25]

 

3. Vestigii dacice.

a) În secolul trecut s-au descoperit, într-un loc neprecizat din hotarul localităţii, două brăţări de aur masiv, de factură dacică, terminate cu capete de animal. [26]

 

4. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Grădiştioara

În hotarul de vest al localităţii, pe unde trecea drumul roman, spre Hăţăgel, s-au descoperit urme arheologice de epocă romană (asociate cu ziduri). Tot de aici provin şi două inscripţii. [27]

b) Punctul Vatra Satului

Sub şosea, uneori şi în afara acesteia, se observă urmele drumului roman. [28]

¤

432. Totia (comuna Băcia)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Pe malul din stânga pârâului a fost semnalată o aşezare aparţinând culturii Starčevo-Criş. [29]

b) De aici provin artefacte Coţofeni. [30]

 

2. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.

a) În hotarul localităţii, spre Băcia, pe malul din dreapta Streiului, s-au descoperit urme arheologice de epocă romană (villa rustica), dar şi fragmente ceramice de epoca bronzului, hallstattiene (Hallstatt vechi şi cultura Basarabi), Latène şi medievale timpurii. [31]

¤

433. Trestia (comuna Băiţa)

 

1. Vestigii de epocă romană.

a) În hotarul localităţii s-au descoperit urme arheologice de epocă romană. [32]

 

2. Mine şi cariere.

a) Mina de aur Trestia.

Mina se află în Munţii Metaliferi, bazinul Mureşului, afluentul Cârteju al Văii Geoagiu, în apropiere de Băiţa.

Obiectivul a fost exploatat în epoca romană (trei galerii de exploatare), dar şi în perioada medievală. [33]

¤

434. Turdaş (comună)

 

1. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Luncă sau La Luncă.

În hotarul localităţii se află celebra aşezare eponimă culturii Turdaş. Alte culturi eneolitice reprezentate aici sunt Petreşti şi Coţofeni.

Unii autori amintesc şi materiale din epoca timpurie a bronzului (grupul cultural Şoimuş).

Între alte piese ce provin de aici se află şi obiecte şi turte de bronz databile în epoca bronzului.

Cercetările în acest sit încep în anul 1875 (Zsófia von Torma). Acestea continuă, cu intermitenţe, până în anul 1992, când încep noile săpături sistematice. [34]

 

2. Vestigii preistorice.

a) Pe teritoriul sitului descris anterior s-a descoperit un depozit format din topoare din cupru cu braţele în cruce eneolitice. [35]

b) Punctul Pe Coastă.

Situl aparţinând culturii Coţofeni se află la NE de localitate, pe malul din stânga râului Mureş, pe drumul ce leagă Turdaşul cu satul Pricaz. [36]

c) Pe teritoriul localităţii este o aşezare Wietenberg. [37]

d) Aici s-au descoperit doi nasturi din bronz, un celt, un tipar pentru turnarea topoarelor de tip Balşa, un pumnal de bronz, turte de bronz şi un pandantiv de bronz cu spin.

Tot de aici provine şi un inel de buclă din aur. [38]

 

3. Vestigii de epocă romană.

În hotarul localităţii, către pădure, s-au descoperit urme arheologice de epocă romană (aşezare rurală, drum roman). [39]

 

4. Vestigii medievale.

a) În dreptul gării se află, pe malul Mureşului, urmele unei aşezări medievale care păstrează şi o parte din fortificaţia cu val şi şanţ. [40]

¤

435. Turmaş (comuna Mărtineşti)

 

1. Descoperiri monetare.

a) În anul 1925, Muzeul din Deva achiziţionează 51 de imitaţii de tetradrahme thasiene din această localitate. [41]

b) Cu aceeaşi ocazie s-au achiziţionat şi 100 denari romani imperiali. [42]

¤

436. Tuştea (comuna Unirea)

 

1. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Vatra Satului.

În vatra localităţii, la 200 m vest de biserică, s-au descoperit urme arheologice ale unor construcţii de epocă romană. [43]

b) În hotarul satului, în grădinile cătunului Suseni, s-au descoperit urme de construcţii romane şi două inscripţii. [44]

 

2. Vestigii medievale.

a) Informaţii despre biserica de aici le aflăm o dată cu secolul XVIII d.Chr. Preoţii de aici sunt atestaţi încă din secolul XIV d.Chr. [45]

¤