R.

 

328. Rapoltu Mare (comună)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Pleşe.

Aici s-a descoperit ceramică neolitică. [1]

b) Punctul Băgădău.

Pe dealul cu acest nume s-a descoperit ceramică neolitică. [2]

c) În hotarul localităţii s-a descoperit ceramică aparţinând culturii Coţofeni. [3]

d) Punctul Sedi sau Şeghi.

Aici s-a descoperit ceramică neolitică (cultura Starčevo-Criş), de epoca bronzului (timpuriu, cultura Wietenberg şi Otomani) şi hallstattiană (cultura Basarabi). [4]

e) Depozite de bronzuri.

Punctul Valea Taurului.

In anul 1960, cu ocazia unor lucrări de împădurire, s-a descoperit, la circa 3 km de sat, un depozit de bronzuri din seria Cincu-Suseni (Ha A₁). Piesele erau adăpostite sub o lespede de piatră. [5]

f) Pe malul din stânga pârâului ce coboară din Dealul Dobaga s-a descoperit ceramică neolitică pictată cu negru. [6]

 

2. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul La Vie.

Pe teritoriul satului, într-o vie, în anul 1884, s-au descoperit fundaţii de piatră şi ţigle romane. Şi ultimele cercetări au dus la descoperirea în acest punct a unor vestigii de epocă romană. [7]

 

3. Descoperiri monetare.

a) În secolul trecut s-a descoperit aici un denar roman republican. [8]

¤

329. Rapolţel (comuna Rapoltu Mare)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Pe teritoriul localităţii s-a descoperit un obiect din bronz (celt). [9]

b) În hotarul localităţii este o aşezare Wietenberg. [10]

c) Punctul Dealul Aranyi.

În acest punct s-a descoperit o locuire eneolitică. La Cetatea Păgână pot exista alte urme eneolitice. [11]

d) În hotarul localităţii s-au descoperit topoare din piatră şlefuită. [12]

 

2. Vestigii de epocă romană.

a) În hotarul localităţii s-au descoperit urme arheologice de epocă romană. [13]

¤

330. Răchitova (comună)

 

1. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Cetăţuia.

În donjonul medieval s-au folosit pentru construcţie şi cărămizi romane. Acesta este apărat cu un val de pământ şi un şanţ de apărare databile între secolele XIII-XIV d.Chr.

În jurul turnului s-a descoperit ceramică de epoca bronzului, dar şi de secolele XI-XIII d.Chr. [14]

 

2. Vestigii medievale.

a) Punctul Chilii.

Grupul de chilii (sihăstrie) aflat în acest punct din hotar face parte dintr-un schit ortodox românesc. Istoria schitului pare a începe încă din secolul al XVII-lea d.Chr. [15]

b) Biserica de piatră dispărută a fost construită în secolele XV-XVI d.Chr. [16]

¤

331. Răcăştia (municipiul Hunedoara)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Casa Barna.

Aici s-au descoperit materiale ceramice aparţinând bronzului târziu sau hallstattului timpuriu. [17]

¤

332. Răchiţaua (comuna Bătrâna)

¤

333. Răduleşti (comuna Dobra)

 

1. Vestigii dacice.

a) Punctul Pietrari.

În locul numit Fântâna Plaiului s-a descoperit un bol din bronz cu toartă mobilă. Locul descoperirii acestuia se află la aproximativ 1 km de acela în care s-a descoperit importantul tezaur de mai jos. [18]

 

2. Descoperiri monetare.

a) În hotarul localităţii s-a descoperit, în anul 1944, un tezaur monetar de tip Răduleşti – Hunedoara (245 de bucăţi). [19]

¤

334. Răscoala (oraş Petrila)

¤

335. Râpaş (comuna Turdaş)

¤

336. Râu Alb (comuna Sălaşu de Sus)

 

1. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Cetate.

În hotarul localităţii, la 300 m vest de Grajdurile IAS, se semnalează şi o aşezare aparţinând culturii Turdaş, dar şi urme din epoca bronzului. [20]

 

2. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Latura Cetăţii.

Aici, la 70 m NV de Cetate, se află resturile unor construcţii romane (villa rustica). [21]

 

3. Vestigii medievale.

a) Biserica ortodoxă românească veche funcţionează de pe la mijlocul secolului XV d.Chr. [22]

¤

337. Râu Bărbat (comuna Pui)

 

1. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Cetate.

În hotarul localităţii, la 700 m de sat, spre Pui, s-au descoperit urme arheologice de epocă romană şi anume un castru de marş transformat, mai apoi, într-unul permanent.

Acesta are 120 / 80 m şi stă în picioare, pe alocuri, la 2 m înălţime.

Aici s-au descoperit şi materiale ceramice preistorice, dacice şi medievale. [23]

 

2. Vestigii de epocă romană.

a) Pe o înălţime împădurită de la marginea satului au fost identificate urme de construcţii romane. [24]

 

3. Vestigii medievale.

a) Punctul Ogrăzi.

La SV de sat, pe malul din dreapta Pârâului Uric, se descoperă materiale medievale. [25]

b) Punctul Estul Satului.

La intrarea în sat dinspre Pui se află urme de locuire medievală. [26]

c) Punctul Ploştina.

Într-o mică movilă braconată de căutătorii de comori s-a descoperit o locuinţă cu pivniţă clădită în secolul XIII d.Chr.

Bibliografie: Matei 1994.

d) Punctul Ruina Bisericii vechi.

Un monument este ridicat între secolele XVI-XVII d.Chr. ca biserică pentru cultul reformat. Al doilea este ortodox. Sub una dintre cele două biserici se ascunde monumentul din secolul XV d.Chr. [27]

¤

338. Râu de Mori (comună)

 

1. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Livada lui Binder.

Aici, între drumurile spre Râu de Mori şi hidrocentrală, la 500 m vest de punctul La Izvor, au fost descoperite artefacte neolitice, din epoca bronzului şi medievale. [28]

b) Punctul Grădina lui Bojin.

Aici, în vatra satului, s-au descoperit fragmente ceramice şi chirpici aparţinând epocii bronzului şi perioadei medievale timpurii. [29]

c) Punctul Vatra Satului.

Din localitate provin fragmente ceramice Wietenberg. [30]

 

2. Vestigii dacice.

a) Punctul La Bordeie.

La 400 m de punctul de mai sus, pe drumul spre izvor, se află urme de locuire dacică. [31]

 

3. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul La Izvor.

În hotarul localităţii, la sud de hidrocentrală, la vest de drumul spre Poiana Dâljii, s-au descoperit urme arheologice de epocă romană.

Aici se află una dintre comunele vicinale capitalei Daciei. [32]

b) Într-un loc neprecizat din hotarul localităţii se semnalează o villa rustica. [33]

 

4. Vestigii medievale.

a) Punctul Curtea nobiliară a Cândeştilor.

Curtea nobiliară medievală (secolul XIV d.Chr.) se  dezvoltă în jurul unui donjon. Materialele arheologice descoperite aparţin mai multor epoci: preistorice, epoca romană şi cea medievală.

Aici a funcţionat şi o capelă de curte, dar şi biserica parohială calvină a satului. [34]

¤

339. Râu Mare (comuna Râu de Mori)

 

1. Vestigii de epocă romană.

a) În hotarul coloniei muncitoreşti s-au descoperit urme arheologice de epocă romană. [35]

¤

340. Râu Mic (comuna Sălaşu de Sus)

¤

341. Reea (comuna Toteşti)

 

1. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Lângă Şosea sau Staţia ITA.

În hotarul localităţii, pe malul din stânga Pârâului Cârlete, în apropierea staţiei ITA, se semnalează o aşezare aparţinând culturii Turdaş (?).

Unele materiale ceramice publicate aparţin epocii bronzului, grupului cultural Balta Sărată. [36]

 

2. Vestigii preistorice.

a) Punctul Grădina lui Adam Buda.

Aici s-a descoperit un buzdugan de piatră şlefuit şi perforat. [37]

b) Din puncte neprecizate din hotarul localităţii provin materiale arheologice neolitice, eneolitic (cultura Coţofeni) şi hallstattiene. [38]

 

3. Vestigii de epocă romană.

a) În hotarul localităţii, lângă şoseaua Haţeg – Sarmizegetusa, s-au descoperit urme de construcţii de epocă romană care ţin de o aşezare rurală. [39]

b) În curtea unui ţăran s-a descoperit capacul unui sarcofag. [40]

 

4. Vestigii medievale.

a) În a doua jumătate a secolului XVII d.Chr. aici exista cu siguranţă o biserică. [41]

¤

342. Rengheţ (comuna Geoagiu)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul La Rât.

În SV localităţii s-au descoperit fragmente ceramice Wietenberg. [42]

 

2. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul La Luncă.

În hotarul localităţii s-a descoperit o construcţie de epocă romană, dar şi urmele unei întinse aşezări din epocă. [43]

 

3. Descoperiri monetare.

a) În secolul trecut s-a descoperit aici un denar roman republican. [44]

¤

343. Ribicioara (comuna Ribiţa)

 

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) Peştera Avenul cu incizii de la Gaura Cizmii.

Cavitatea se află în Munţii Metaliferi, carstul dintre Crişul Alb şi Arieşul Mic, masivul Grohot, Cheile Ribicioarei.

Materialele arheologice descoperite aici aparţin paleoliticului şi epocii medievale. Pe pereţii peşterii se află desene incizate din epoca medievală. [45]

 

2. Vestigii preistorice.

a) Punctul La Cărămizi.

Punctul arheologic se află la 3 km de sat şi aparţine culturii Coţofeni. Unele materiale ceramice de aici aparţin grupului cultural Şoimuş (epoca timpurie a bronzului). [46]

¤

344. Ribiţa (comună)

 

1. Mine şi cariere.

a) În hotarul localităţii s-au descoperit urme arheologice pentru exploatarea aurului în epoca romană (prin excavarea în stâncă şi spălarea minereului) şi cea medievală. [47]

b) Mina Ribiţa.

Mina se află în Munţii Metaliferi, Valea Crişului Alb.

Obiectivul a fost exploatat în epoca romană şi cea medievală. [48]

 

2. Vestigii medievale.

a) Cu ocazia unor săpături efectuate pentru cunoaşterea bisericii cu hramul Sfântul Nicolae din localitate s-au descoperit şi fragmente ceramice hallstattiene.

Data terminării zidirii bisericii mănăstirii pare a fi 1414, după care funcţionează un cimitir interior şi exterior. [49]

 

3. Descoperiri monetare.

a) Punctul Dealul Şarba

În nord-vestul localităţii, în partea din dreapta drumului ce duce spre Ribicioara, s-a descoperit un tezaur medieval, format din monede de argint (414 piese – secolele XV-XVI d.Chr.). [50]

¤

345. Rişca (comuna Baia de Criş)

¤

346. Rişcuţa (comuna Baia de Criş)

¤

347. Romos (comună)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Halm.

La SV de localitate, pe Păşunea Ploştina, s-a descoperit o movilă cu diametrul de 25 m şi 1 m înălţime.

La distanţă de 650 m se află o altă movilă cu formă şi dimensiuni asemănătoare. [51]

b) Depozite de bronzuri.

b.1.) În anul 1852 (descoperirea datează, probabil, din anul 1846) a fost donat un depozit de bronzuri provenind din hotarul localităţii.

Piesele se datează în perioada hallstattiană, seria Bâlvăneşti-Vinţ, Ha C. [52]

b.2.) În hotarul localităţii, către Orăştie, s-a descoperit un frumos car din bronz (Ha C) aflat astăzi la Viena. [53]

 

2. Vestigii de epocă romană.

a) Pe teritoriul satului se semnalează descoperirea unor obiecte de bronz şi aur asociate cu ceramică romană. Se aminteşte, de asemenea, şi o inscripţie neconsemnată în IDR. [54]

 

3. Descoperiri monetare.

a) În secolul trecut (anii 1841-1843) s-au descoperit aici aproximativ 400 de denari romani republicani. [55]

¤

348. Romoşel (comuna Romos)

 

1. Vestigii dacice.

a) Punctul Cioaca Grădiştii.

La 3 km sud de sat, pe Valea Romoşelului, în stânga acestuia, pe o înălţime stâncoasă cu pante abrupte, se află urmele unei cetăţi dacice de perioadă clasică. [56]

b) Punctul Dealul Făget.

Aici s-au descoperit fragmente ceramice dacice. [57]

¤

349. Roşcani (comuna Dobra)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Dealul Cerăt.

Dealul Cerăt se înalţă deasupra satului Roşcani în partea de SV a acestuia. După toate aparenţele bolovanii de silex şi cuarţit ce se găsesc pe el au fost exploataţi în preistorie.

Pe o curbă de nivel aflată la mijlocul înălţimii acestuia se află 46 de movile aşezate în mai multe grupuri.

Săpăturile arheologice efectuate aici au dus la descoperirea unei gropi în care se aflau mai multe unelte specifice paleoliticului. [58]

b) Topoare din piatră.

În două locuri din hotar aflate pe pâraiele care străbat localitatea s-au descoperit topoare realizate din piatră şlefuită. [59]

c) Punctul Măgura Roşcanilor.

Dealul cu acest nume se află pe latura de SSV a localităţii. Pe vârful acestuia par a fi lucrări antropice. [60]

 

2. Peşteri cu urme de locuire.

a) Peştera numărul 2 din Valea Voichii.

Săpăturile efectuate aici au dus la descoperirea unor materiale arheologice aparţinând culturii Coţofeni şi epocii moderne. [61]

 

3. Descoperiri medievale.

a) Biserica Buna Vestire.

Biserica este construită înainte de secolul al XVI-lea d.Chr. [62]

¤

350. Roşia (comuna Balşa)

¤

351. Rovina (comuna Brănişca)

¤

352. Rovina (comuna Bucureşci)

 

1. Vestigii preistorice.

a) În sat s-au semnalat urme de locuire preistorică, probabil neolitică. [63]

¤

353. Ruda (comuna Ghelari)

 

1. Descoperiri preistorice.

a) Punctul Vârful Cireşata.

În această localitate s-a descoperit ceramică Coţofeni. [64]

 

2. Mine şi cariere.

a) Aici s-a identificat aşezarea minerilor spălători de aur din epoca romană, dar şi cea medievală.

După unii din autorii citaţi aici s-ar fi exploatat aurul încă din Bz D-Ha A. [65]

b) Mina de fier a fost exploatată în perioada romană şi medievală. [66]

¤

354. Ruda-Brad (municipiul Brad)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Cireşata.

De pe deal s-au recoltat fragmente ceramice Coţofeni cu elemente Baden. [67]

 

2. Mine şi cariere.

a) Punctul Muncelu.

În hotarul localităţii s-au descoperit urme arheologice de epocă romană legate de mari exploatări de aur.

Aici, în punctul La Petroneşti, la 1 km de Treptele romane, s-a cercetat o necropolă de incineraţie din secolele II-III d.Chr. cu 126 morminte aparţinând unor populaţii de mineri illyri.

Tot aici s-au descoperit şi stele funerare romane.

După Márton Roska zăcămintele aurifere din zonă ar fi fost exploatate din Bz D-Ha A. [68]

b) Mina de aur Ruda-Brad.

Mina se află în Munţii Metaliferi, Valea Crişului Alb.

Obiectivul are două galerii (Ruda 12 Apostoli şi Zdrahonţ-Sfântul Ioan). Ea a fost exploatată în epoca romană, cea medievală şi modernă. [69]

¤

355. Runcu Mare (comuna Lelese)

 

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) Peştera de la Runcu Mare sau Peştera Nr. 1.

În peşteră s-au descoperit materiale arheologice neolitice, eneolitice (cultura Coţofeni), cultura Basarabi şi perioadei dacice clasice. [70]

¤

356. Runcu Mic (comuna Veţel)

¤

357. Runcşor (comuna Gurasada)

¤

358. Ruşor (comuna Pui)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Haltă.

În dreapta drumului naţional spre Pui, la vest de Cantonul CFR, pe un platou cu malurile abrupte, s-a descoperit o aşezare Coţofeni. [71]

 

2. Vestigii dacice.

a) Punctul Sălaşe.

La 700 m est de Măgura Ruşorului, pe malul pârâului, la 300 m de Sălaşul lui Oproiu, s-a descoperit ceramică de factură dacică. [72]

b) Punctul Cetăţuie.

La nord de sălaşe se află un punct de supraveghere dacic. [73]

c) Punctul Măgura.

La vest de sălaşe se află ceramică dintr-o epocă neprecizată. [74]

 

3. Vestigii de epocă romană.

a) Din hotarul localităţii provine un leu funerar de epocă romană. [75]

 

4. Vestigii medievale.

a) Biserica ortodoxă românească veche nu a fost studiată prin săpătură arheologică sistematică şi este datată între secolele XV-XVI d.Chr. [76]

¤

359. Ruseşti (comuna Bulzeştii de Sus)

¤

360. Ruşi (comuna Bretea Română)

 

1. Vestigii de epocă romană.

a) În hotarul localităţii, la nord de sat, s-au descoperit urme arheologice de epocă romană. [77]

¤