HOME	MEMBRII : REVISTA : ŞANTIERE ARHEOLOGICE : CĂRŢI :CURSURI : FORUM : CĂUTARE

BIBLIOTHECA SEPTEMCASTRENSIS XI	Arheologie şi istorie (III) Descoperiri din judeţul Hunedoara
	Autor: SABIN ADRIAN LUCA, Cu contribuţii de: Cristian ROMAN şi Dragoş DIACONESCU, Editura Economică 2005, web: Cosmin Suciu
CUPRINS Cuvânt înainte Cadrul geografic Descoperiri arheologice: A, B, C, D, F, G, H, I, J, L, M, N, O, P, R, S, Ş, T, Ţ, U, V, Z Tabel cu descoperirile arheologice dispuse pe epoci Abrevieri bibliografice şi bibliografie	Repertoriul descoperirilor G. 176. Galaţi (comuna Pui) 1. Vestigii preistorice. a) De aici provin piese litice cioplite. [1] 2. Vestigii medievale. a) Biserica de zid dispărută este construită în secolul XVI d.Chr. În jurul ei există o necropolă relativ bogată. [2] ¤ 177. Galbina (comuna Balşa) 1. Vestigii preistorice. a) Punctul Piatra Brăţii. Aici s-au semnalat vestigii preistorice. [3] b) Punctul Mogăiţă. În acest punct se află o construcţie funerară tumulară. [4] ¤ 178. Gânţaga (comuna Bretea Română) 1. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Dâmbuleu sau Dâmbuleanu. Pe un platou aflat deasupra Streiului, de o parte şi alta a drumului ce coboară din Gânţaga spre vadul de trecere la Plopi, situat la NE de grajdurile CAP, se găseşte o aşezare Coţofeni. În acelaşi loc se găsesc şi materiale ceramice Wietenberg (de aici provin şi fragmente ceramice Balta Sărată). [5] 2. Vestigii dacice. a) Punctul Valea Gânţăgii. La 4 km de sat, pe malul din stânga văii, s-a descoperit o aşezare dacică. [6] ¤ 179. Gelmar (comuna Geoagiu) 1. Vestigii preistorice. a) Punctul La Dig. În acest punct din hotarul localităţii se află o aşezare aparţinând epocii timpurii a bronzului şi culturii Wietenberg. [7] ¤ 180. Geoagiu de Jos (comună) 1. Peşteri cu urme de locuire. a) Peştera Geoagiu, Peştera de sub Stâncă sau Adăpostul sub Stâncă Piatra lui Gotar. În partea de NV a localităţii, pe pantele Dealului Natău, în locul numit Piatra lui Gotar, se observă o bordură calcaroasă de calcar şi travertin, lungă de 70-80 m şi înaltă de 5-7 m, în care se deschid câteva grote. Obiectivul este localizat în Munţii Metaliferi, Masivul Pleşa, carstul din bazinul Văii Geoagiului. În acest punct s-a descoperit ceramică aparţinând epocii eneolitice târzii şi epocii bronzului (cultura Wietenberg). [8] 2. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Dealul Pedeapsa. Aici se află urme de construcţii romane. De aici provin vase eneolitice şi Wietenberg. [9] 3. Vestigii preistorice. a) Punctul Sălaşul Sârbilor. La construirea criptei unui nobil, în anul 1876, s-a descoperit ceramică Coţofeni şi Wietenberg. [10] b) Pe teritoriul localităţii s-a descoperit un cercel din aur preistoric. [11] c) Dintr-un loc necunoscut provin materiale Wietenberg. [12] d) Punctul Dealul Köalja. Aici s-au descoperit urme identice cu cele din peşterile de la Nandru. [13] e) Punctul Dealul Cetăţuie. Aici s-au descoperit urme sporadice Turdaş, Petreşti şi Coţofeni. [14] f) Punctul Dealul Judelui. Aici s-au descoperit urme sporadice Turdaş, Petreşti şi Coţofeni. [15] g) Punctul Tureac. Aici se semnalează prezenţa unei fortificaţii de pământ. [16] 4. Vestigii de epocă romană. a) Sub actuala localitate se află necropola romană. Pe dealurile din jur au funcţionat cariere romane. [17] b) La 1 km SV de sat, către castrul Cigmău, s-au descoperit obiecte romane din bronz. [18] 5. Vestigii medievale. a) În partea de est a localităţii, aproape de malul râului, într-un perimetru delimitat de curtea casei parohiale reformate, se află două edificii de cult religios. Actuala biserică reformată a fost ridicată în anul 1930 după dărâmarea unei mici biserici gotice de secolul XVI d.Chr. La distanţă de 50 m spre nord de această biserică se află o biserică romanică cu plan central, de tip rotondă. Cimitirul studiat în acest perimetru se datează cu monede în secolele XI-XII d.Chr. [19] 6. Descoperiri monetare. a) Via Sub Piatră. În anul 1888 s-a descoperit o monedă dacică de tip Aninoasa – Dobreşti. În hotar sunt amintite şi alte monede dacice. [20] b) Punctul Hotarele. În anul 1942 s-a descoperit un tezaur monetar de secolele XVII-XVIII d.Chr. [21] ¤ 181. Geoagiu-Băi (comuna Geoagiu) 1. Peşteri cu urme de locuire. a) Peştera de lângă lac. Materialele arheologice recoltate aici aparţin epocii bronzului. [22] 2. Vestigii de epocă romană. a) Punctul Dâmbul Romanilor sau Peştera cu apă termală Geoagiu Băi – Germisara. Acest obiectiv se află în bazinul Geoagiu, localitatea balneară Geoagiu-Băi. Băile termale romane (Germisara) se păstrează aproape în aceeaşi formă ca şi în antichitate, fiind construite în actuala localitate Geoagiu Băi, într-un promontoriu circular cu diametrul de 90-95 m. Băile au funcţionat în două faze. Aici este atestat şi un templu dedicat Nymphaelor, dar şi depuneri de altare, statui, monede şi obiecte din metal preţios (şapte plăcuţe votive din aur). În afara clădirilor romane (care constituiau un pagus ?), pe promontoriu, se afla şi o construcţie medievală. [23] 2. Descoperiri monetare. a) În anul 1990 a intrat în colecţiile Muzeului din Deva un obol unguresc din bronz. [24] ¤ 182. Ghelari (comună) 1. Descoperiri preistorice. a) De pe teritoriul localităţii provin „urne villanoviene” şi ceramică preistorică. [25] 2. Mine şi cariere. a) Exploatarea fierului datează din perioada anterioară stăpânirii romane, dar şi din acest timp. Aici s-a identificat aşezarea minerilor. [26] b) Mina Ghelari. Mina se află în Munţii Poiana Ruscă, Valea Cernei. Obiectivul a fost exploatat în epoca dacică, romană, medievală, modernă şi contemporană. [27] 3. Vestigii medievale. a) Punctul Mănăstirea Alicului. Mănăstirea ortodoxă este construită, după tradiţie, în secolul XV d.Chr. sau înainte de acesta. După 1993 aici funcţionează un schit de maici cu hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil. [28] 4. Vestigii de arheologie industrială. a) Punctul Valea Caselor. În anul 1895 s-a cercetat un cuptor de redus minereul afirmându-se că acesta ar fi databil în secolul IX d.Chr. Marea asemănare dintre acesta şi altul, cu suflante duble şi toate perfecţionările specifice unui cuptor înalt de tip Flossen, a relevat că ambele se datează, de fapt, în secolele XV-XVI d.Chr. [29] ¤ 183. Gialacuţa (comuna Brănişca) ¤ 184. Giurgeşti (comuna Bulzeştii de Sus) ¤ 185. Glodghileşti (comuna Burjuc) ¤ 186. Godineşti (comuna Zam) 1. Peşteri cu urme de locuire. a) Peştera de Sus. Materialele arheologice de aici aparţin culturii Coţofeni. [30] ¤ 187. Goleş (comuna Topliţa) 1. Vestigii preistorice. Aici s-a descoperit un topor de cupru. [31] ¤ 188. Goteşti (comuna Răchitova) ¤ 189. Gothadea (comuna Gurasada) 1. Vestigii preistorice. a) Punctul Tincuţa În malul unui pârâu, la 400 m vest de sat, a fost descoperit un vârf de lance hallstattian. [32] 2. Vestigii medievale. a) La săparea unei fântâni s-au descoperit, în anul 1976, vase medievale. [33] ¤ 190. Govăjdia (comuna Ghelari) 1. Peşteri cu urme de locuire. a) Peştera de la Cruce. În această peşteră s-au descoperit materiale ceramice Coţofeni. [34] 2. Vestigii preistorice. a) Pe un platou aflat pe versantul din dreapta râului Sohodol s-a descoperit un topor din piatră şlefuită şi perforată. [35] 3. Vestigii dacice. a) În hotarul satului este amintită, fără alte precizări, o cetate dacică. [36] 4. Vestigii de epocă romană. a) Între Govăjdia şi Cerbăl s-a descoperit o amforă romană de secol I î.Chr. (probabil confuzie cu Cerbăl, tezaur). [37] ¤ 191. Grădiştea de Munte (comuna Orăştioara de Sus) 1. Peşteri cu urme de locuire. a) Peştera 1 din Culmea Vârtoapelor sau Peştera 1 din Peretele Platoului Vârtop, La Găuri – Bodii. Peştera se află pe platoul calcaros Vârtoapele, la sud, între Valea Rea şi Valea Anineş, la sud de Dealul lui Cocoş. Materialele arheologice descoperite aici aparţin epocii dacice clasice şi celei romane. [38] 2. Vestigii preistorice. a) Punctul Titiana sau Titianul. De aici provin fragmente ceramice hallstattiene timpurii, dar şi dacice. [39] 3. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Sarmizegetusa (Zermizegetusa) Regia, Grădiştea Muncelului, Dealul Grădiştii, Dealul Grădiştei sau Lunca Grădiştii. a.1.) Capitala regatului dac se prezintă sub forma unui complex de construcţii dispuse pe mai mulţi munţi. La ora actuală se consideră că aici se afla o aşezare protourbană sau un oraş (elemente de sistematizare, ateliere, terase cu locuinţe, complex religios, incintă de apărare, elemente de captare şi filtrare a apei potabile). Dealul Grădiştii se află la 1200 m altitudine. Construirea incintei în tehnica opus Dacicum este datată relativ târziu faţă de restul locuirii de aici, fiind – de fapt – un castru roman. Ea este refăcută de romani. Romanii mai adaugă sistemului şi un val. De asemenea, se cunosc mai multe construcţii romane, între care şi thermae. Aşezarea civilă grupează o serie de terase locuite (platoul cu şase terase, terasa atelier, terasa cu depozitul de vase, terasa cu grâu, terasa cu oale pictate, terasa cu pavaj, terasa cu vasul de bronz, terasa la sud de baia romană, terasa Tău-Nord I etc.), amenajate pentru construcţii gospodăreşti sau ateliere meşteşugăreşti (mai bine de 200). Se remarcă complexul sacru format din mai multe sanctuare de epocă dacică. Aici a funcţionat, ipotetic, un templu dedicat lui Apollo în epoca romană şi un altul dedicat cultului imperial. Între construcţiile civile remarcăm atelierele de prelucrare a metalului, ceramicii, locuinţele şi cisternele. Urmele materiale de aici reprezintă trei entităţi arheologice: cetatea, zona sacră şi aşezarea civilă. [40] a.2.) Descoperiri monetare - în anul 1803 s-a descoperit un tezaur alcătuit din circa 100 monede de tip KΩΣΩN; - în anul 1830, în Valea Bună, s-a descoperit un tezaur monetar între stâncile de calcar; - în anul 1847 s-a descoperit în locul numit Sub Cununi, pe malul din dreapta Văii Arănieşului, 513 denari romani republicani şi imperiali; - în anul 1879 s-a descoperit un tezaur format din 783 denari romani republicani; - în anul 1951, pe două terase dispuse la sud de cărarea modernă, s-au descoperit două monede thasiene (imitaţii dacice) şi două monede romane, iar în altă parte o monedă a lui Traian; - în apropierea aceleiaşi terase s-a descoperit un denar roman din 99-94 î.Chr.; - în punctul La Tău s-a descoperit întâmplător un denar roman din anul 87 î.Chr.; - în anul 1954, cu ocazia cercetărilor arheologice la locuinţa unde s-a descoperit vasul cu inscripţia DECEBALVS PER SCORILO, s-a descoperit un sextert roman emis de Traian; - în anul 1956, în sanctuarul de pe terasa a XI-a, a fost descoperită o monedă de bronz a împăratului Claudius; - în anul 1958, pe terasa depozitului de vase, s-a descoperit o monedă care nu poate fi datată; - pe terasa X s-a descoperit un denar din anul 71 î.Chr.; - la 60 m înainte de a ajunge la bazinul de apă, lângă un turn de lemn, s-a descoperit 6 drahme din Dyrrhachium; - într-o casă s-a descoperit o monedă de la Traian, fără ca acesta să fie numit Dacicus; - în anul 1970, la est de terasa sanctuarelor, în afara zidurilor, la o distanţă de 1 km, s-a descoperit o monedă de aur de tip KΩΣΩN; - în săpăturile anului 1987 s-a descoperit un atelier monetar format din 4 ştanţe de bronz care imitau fidel denari republicani; - denar de la Vespasianus; - un stater de aur de la Lysimah. [41] a.3.) Resturi ale activităţii metalurgice Peste tot în zona Sarmizegetusa Regia se găsesc urme ale activităţii metalurgice. Sunt citate urme ale metalurgiei fierului, dar şi faptul că s-a prelucrat argintul şi aurul. Tot aici s-ar fi găsit şi cantităţi foarte mari de plumb. Un alt metal amintit este zincul. Au existat şi ateliere de bronzieri. În zonă s-au descoperit foarte multe unelte de metalurgi. Cel mai mare atelier de metalurgi s-a descoperit, în anul 1970, în punctul numit Căprăreaţa. Acesta este la 1 km NE de incinta sacră. Aici s-a descoperit şi un atelier de dulgherie. Pe o terasă învecinată s-au descoperit circa 1000 kg de fier brut sub formă de lupe. Un alt atelier de prelucrarea fierului este la Gura Tâmpului. Aici au funcţionat, în vremea dacilor, cele mai mari ateliere de prelucrarea metalelor din sud-estul Europei. [42] a.4.) Pe cuprinsul sitului s-au descoperit patru plăci de aur în formă de barcă, legate printr-o sârmă (considerate a fi diademă). Acestea sunt databile în Bz D-Ha A. [43] b) Cetatea Vârful lui Hulpe. Cetatea dacică situată în acest punct nu a fost cercetată sistematic. [44] c) Cetatea Comărnicelu Cetei sau Ceata. În acest punct se bănuieşte existenţa unei cetăţi dacice. [45] 4. Vestigii dacice. a) Resturi ale culturii materiale. a.1.) Punctul Pârâul Scurtelor. Pe malul din stânga al pârâului s-au descoperit mai multe ţevi de teracotă dacice. [46] a.2.) Punctul Căprioarele. În dreapta Pârâului Scurtelor, pe o terasă, în locul numit Poiana din Jos de la Căprioarele, se descoperă frecvent materiale ceramice dacice. [47] a.3.) Punctul Curmătura Văii Rele sau Culmea Vârtoapelor. Pe drumul dinspre Curmătura Cetei spre Vârtoape s-au descoperit materiale ceramice dacice. [48] a.4.) Punctul Vârtoape. În acest punct s-au descoperit urme de locuire dacice. [49] a.5.) Punctul Cioaca cu Frasini sau Poiana Frasinului. În acest punct s-au descoperit urme de locuire dacice. [50] a.6.) Punctul Gerosul. În acest punct, pe partea din stânga Pârâului Gerosu, la 1 km de Lunca Grădiştii, s-au descoperit urme de locuire dacice pe patru terase. [51] a.7.) Punctul Dealul Cugereanului sau Vârful Alunului. Pe coasta nord-estică a acestui deal se află câteva terase una sub alta. Pe acestea s-au descoperit resturi aparţinând civilizaţiei dacice clasice. [52] a.8.) Punctul Curmătura Comărnicelului Cetei. În acest loc, pe o primă terasă, s-au descoperit fragmente ceramice dacice. [53] a.9.) Punctul La Arie. Coborând de la Ceata spre Prisaca, spre Costeşti, se ajunge la un loc numit Fântâna lui Floran. După circa 300 m spre stânga se ajunge la punctul numit mai sus unde s-au descoperit resturi ceramice dacice. [54] a.10.) Punctul Dosul Dealului. Coborând de la La Arie, spre Costeşti se ajunge la acest loc unde s-au descoperit resturi arheologice dacice. [55] a.11.) Punctul Cioaca lui Alexandru. În acest punct s-au descoperit materiale arheologice dacice. [56] a.12.) Punctul Cioaca lui Rârjoi sau Rujoi. La câteva sute de metri mai departe de Cioaca lui Alexandru s-au descoperit vestigii dacice. Spre casa pădurarului s-au descoperit fragmente dintr-un turn sau o locuinţă. [57] a.13.) Punctul La Arsuri. La izvoarele Pârâului Arsurilor s-au descoperit conducte de teracotă dacice. [58] a.14.) Punctul Confluenţa Anineş-Gârbavu. În acest punct s-au descoperit terase materiale arheologice dacice. [59] a.15.) Punctul Confluenţa Valea Mică-Valea Anineşului. În acest punct s-au descoperit terase materiale arheologice dacice. [60] a.16.) Punctul Culmea (Muchea) Anineşului. În acest punct s-au descoperit materiale dacice. [61] a.17.) Punctul Dealul Anineşului. În acest punct s-au descoperit turnuri masive dacice. [62] b) Terase amenajate pentru locuire. b.1.) Punctul Dealul Măgureanului. Acesta se ridică pe malul din dreapta Apei Grădiştii şi pe cel din stânga Văii Anineşului, imediat deasupra şcolii din Grădiştea de Munte. Aici se află două terase amenajate şi locuite de daci. [63] b.2.) Punctul Dealul lui Cocoş. În acest punct, deasupra teraselor de la Sub Cununi, la SV de Cornul Pietrii, s-au descoperit urme de locuire dacice pe o terasă întinsă. La baza dealului, în punctul Groapa, s-au descoperit conducte de teracotă dacice. [64] b.3.) Aşezarea civilă de la Feţele Albe, Faţa Albă sau Şesul cu Brânză. Aceasta se întinde pe aproximativ 20 de terase (între care şi cea de la Şesul de Brânză, cu 5 terase amenajate de mâna omului) sprijinite cu ziduri de piatră realizate în tehnica murus Dacicus. Aici, la Şesul de Brânză, există un sanctuar circular, o locuinţă circulară, construcţii gospodăreşti şi anexe (depozit de cereale), o captare de apă cu bazin şi conducte. [65] b.4.) Aşezarea civilă de la Faţa Cetei sau Faţa Cetii. Aceasta este situată la NE de citadela de la Vârful lui Hulpe. Locuirea de aici se află pe aproximativ 40-50 de terase cu locuinţe şi resturi numeroase de activitate. [66] b.5.) Punctul Brusturelul. Sondajele arheologice executate aici nu au dus la nici un rezultat. [67] b.6.) Punctul Sub Bordul sau Şesurile de Sub Bordul. Pe acest loc se află mai multe terase locuite în vremea dacilor. [68] b.7.) Punctul Rudele, Dealul Rudelor sau Preluca-Brânduşiţa. La locul numit Preluca-Brânduşiţa s-au cercetat patru din cele cinci movile existente. La trei dintre obiectivele cercetate s-a putut preciza planul. Construcţia cercetată în movila trei (Rudele 3) este compusă din trei piese: un coridor exterior de formă ovală, o încăpere ovală şi o alta absidată. La celelalte clădiri de pe Rudele numărul încăperilor este mai mic: două pe Rudele 4 şi una pe Rudele 5. Obiectivele descrise aparţin epocii dacice clasice. [69] b.8.) Punctul Meleia. Cercetările de aici au vizat trei dintre movilele existente în acest loc. Aşezarea dacică de sub culme este dispusă pe şapte sau opt terase. [70] b.9.) Punctul Pustâiosu. Aici s-a cercetat o terasă. Pe aceasta se află o clădire rotundă formată din trei încăperi concentrice. Spre deosebire de clădirea de la Rudele, încăperea centrală are formă rectangulară. [71] b.10.) Punctul Tâmpu. Pe terase de pe acest munte s-au descoperit urme dacice asociate cu zgură de fier. La aproximativ 200-250 m ESE de punct se află trei sau patru movile de pământ. Monumentul poate să fie analog celor de la Rudele şi Meleia. [72] b.11.) Punctul Lunca Nastii. Aici, în faţa confluenţei Pârâului Prelucilor cu Valea Anineşului, în stânga celei din urmă, se află mai multe terase amenajate şi locuite de daci. [73] b.12.) Punctul Dealul Muncelului. Acesta coboară din Muncel, pe la nord de Feţele Albe, şi se termină cu Dealul Măgureanului. Pe el se semnalează mai multe locuiri dacice. [74] b.13.) Punctul Dealul Popii. Pe o ramificaţie a Dealului Grădiştii, spre Apa Oraşului, s-au descoperit vestigii dacice. [75] b.14.) Punctul Terasa Hârban. În apropierea de Sarmizegetusa Regia, pe Pârâul Arsurii, s-a cercetat o locuinţă dacică. [76] b.15.) Punctul Valea Lui Brad. Aici s-au descoperit vestigii dacice (o construcţie cu două încăperi). [77] b.15.) Punctul Muchea Tâmpului. Aici se află patru movile extrem de asemănătoare cu cele de la Meleia şi Rudele. [78] c) Turnuri de veghe şi pază. c.1.) Punctul Lupoaia. În acest punct s-au descoperit urme de locuire dacice (zid, turn ?). [79] c.2.) Punctul Dealul Arieşului. La vest de Vârful lui Hulpe, pe dealul cu numele de mai sus, se află un turn de pază dacic. [80] d) Metalurgia dacică. d.1.) Punctul Biserică. În spatele bisericii satului s-a descoperit un depozit format din unelte din fier dacice. [81] d.2.) Punctul Valea Largă. Pe o terasă din apropierea gurii Văii Largi s-a descoperit în anul 1960 un mic depozit format din unelte de fier dacice. [82] 5. Vestigii de epocă romană. a) Punctul Comărnicelul. La circa 20 km în linie dreaptă spre SE de Dealul Grădiştii se află (Constantin Daicoviciu) două castre romane aflate la 500 m unul de celălalt (300 / 195 m şi 300 / 260 m; 5,8 şi 7,8 ha). În izvoarele mai vechi se amintesc 3 castre. Hadrian Daicoviciu aminteşte un al treilea castru care nu seamănă cu nici unul dintre primele două, confirmând observaţiile mai vechi. Pe coama lată a Comărnicelului se află trei castre (unul dublu, foarte puternic, situat chiar pe vârful pleşuv al muntelui – 300 / 195 m şi altul la 500 m sud, de 300 / 260 m) (István Ferenczi). [83] b) Punctul Muncelul. Circumvalaţia de pe Vârful Muncelului poate fi un castru roman provizoriu. După Hadrian Daicoviciu fortificaţia poate fi dacică. [84] c) Punctul Vârful Negru. Castrele amintite aici par a fi rezultatul unei confuzii cu cele de la Comărnicelu. [85] 6. Mine şi cariere. a) Punctul Dosul Vârtoapelor – Sub Cununi. Aici este un punct de exploatare a fierului în perioada dacică. Tot aici, pe una dintre multele terase amenajate artificial, pare a fi funcţionat un sanctuar comemorativ roman. [86] b) Punctul Bătrâna. Aici este un punct de exploatare a fierului în perioada dacică. [87] c) Punctul Lupoaia. După unii dintre autorii citaţi, aici s-ar fi exploatat aurul încă din Bz D-Ha A. [88] 7. Vestigii medievale. a) Aici a funcţionat în perioada medievală o biserică din piatră. [89] 8. Descoperiri monetare. a) Punctul Râpa cu Galbeni. Aici s-a descoperit cândva, între 1800 şi 1806, un tezaur cu monede de la Lysimach. Tot aici s-a descoperit şi un depozit de unelte din fier dacice. [90] ¤ 192. Grid (oraş Călan) 1. Descoperiri medievale. a) Punctul Cături. Cu ocazia lucrărilor agricole s-a descoperit o spadă medievală din fier datată în secolul XIII d.Chr. [91] ¤ 193. Grind (comuna Lăpugiu de Jos) ¤ 194. Grohot (comuna Bulzeştii de Sus) 1. Vestigii preistorice. a) Punctul La Pod. Aici a fost identificată o aşezare preistorică atribuită culturii Coţofeni. [92] ¤ 195. Grohotele (comuna Buceş) ¤ 196. Groş (municipiul Hunedoara) ¤ 197. Groşuri (comuna Blăjeni) ¤ 198. Gura Bordului (comuna Lunca Cernii de Jos) ¤ 199. Gurasada (comună) 1. Vestigii preistorice. a) În hotarul localităţii s-au descoperit materiale litice cioplite, aparţinând paleoliticului. [93] 2. Vestigii medievale. a) În localitate se află o biserică, ctitorie cnezială. [94] ¤ [1] Roska 1942, p. 95, nr. 4. [2] *** 1996, p. 50; Rusu A.A. 1991a, p. 128, 132; 1996d; 1997, p. 206-216. [3] Pescaru et alii 2001, p. 32. [4] Ibidem. [5] Kalmar şi Tatu 1984-1985, p. 93; 1986-1987, p. 35; Tatu et alii 1988-1991, p. 95-96; Andriţoiu 1992, p. 122; Boroffka 1994, p. 46; Ciugudean 2000, p. 72; Luca 2004, p. 47. [6] Tatu et alii 1988-1991, p. 96. [7] Andriţoiu 1986-1987, p. 51; 1992, p. 122; Boroffka 1994, p. 43; Todea 2001, p. 55. [8] Rusu M. 1965; Andriţoiu 1978a, p. 68; 1985, p. 12; 1986-1987, p. 51; 1988-1991, p. 26; Boroffka 1994, p. 43-44; Căstăian 1995, p. 41; Boroneanţ 2000, p. 110; Ciugudean 2000, p. 71. [9] Roska 1942, p. 15, nr. 19; Kalmar-Maxim 1999, p. 160; Popa D. 2002, p. 88; pentru materialele din Muzeul de istorie clujean: Lazăr Mircea Dan. [10] Roman 1976, p. 82; Andriţoiu 1992, p. 122; Boroffka 1994, p. 43; Căstăian 1995, p. 41; Luca 2004, p. 47. [11] Popescu D. 1956, p. 199; Andriţoiu 1988-1991, p. 25; 1992, p. 122. [12] Andriţoiu 1992, p. 122. [13] Roska 1942, p. 15, nr. 19; Kalmar-Maxim 1999, p. 160. [14] Ibidem. [15] Ibidem. [16] Roska 1942, p. 15, nr. 19. [17] Russu 1968, p. 95-98; 1979, p. 176-177; Wollmann 1973, p. 108; Glodariu 1974, p. 224; Mărghitan 1974-1975, p. 38; Pescaru şi Alicu 2000, p. 65. [18] Glodariu 1974, p. 237. [19] Petrov 1996; 1997; Petrov şi Pinter 1994; 1995; Petrov şi Scrobotă 2001; 2004; Petrov et alii 1996; Muntean 1998, p. 355; Marcu 2001, p. 373. [20] Glodariu 1971, p. 76; 1974, p. 267; Crăciun 1998, p. 71; Pescaru şi Alicu 2000, p. 66. [21] Sofroni 1968; Palamariu 1984-1985a, p. 256. [22] Informaţie Roman Cristian şi Diaconescu Dragoş. [23] Gostar 1956; Russu 1967, p. 93; 1968, p. 98-99, 100; 1969, p. 178; 1970, p. 517-523; Mărghitan 1974-1975, p. 38; Rusu 1988-1991; Rusu şi Pescaru 1994; 1995a; 1997; Pescaru 1988-1991; Pescaru et alii 2000a; Pescaru şi Alicu 2000, p. 65-74; Pescaru şi Pescaru 2001; Pescaru şi Rusu 1995-1996; Batariuc şi Pescaru 1995-1996; Bordea şi Mitrea 1989, p. 263; Nemeti 1998, p. 99; Ghinescu 1998, p. 124-125, 126-127; Boroneanţ 2000, p. 76-77; Alicu şi Crişan 2003, p. 122-123; Pop 1992-1994, p. 183, 189; 2004, p. 310; Popa D. 2002, p. 88; *** 1996, p. 51; *** 1996b, p. 177; *** 1997, p. 36-38; IDR, III, 3, p. 227-253. [24] Petrov 1988-1991. [25] Roska 1942, p. 100, nr. 3; Kalmar-Maxim 1999, p. 160; Luca 2004, p. 47; Luca et alii 2004, p. 55; pentru materialele din Muzeul de istorie clujean: Lazăr Mircea Dan. [26] Mărghitan 1974-1975, p. 38; 1974-1975a; Rusu şi Pescaru 1995, p. 12; Luca 1999a, p. 10; 2004, p. 47; Luca et alii 1998, p. 29-30; 2004, p. 55; Crăciun 2000, p. 80; Popa D. 2002, p. 89; *** 1997, p. 36-38; 186. [27] Daicoviciu H. 1972, p. 52, 168-169; Glodariu şi Iaroslavschi 1979, p. 14, 18; Boroneanţ 2000, p. 127. [28] Rusu A.A. et alii 2000, p. 143-144. [29] Rusu M. 1977, p. 210; Lazăr et Wollmann 1983; Lazăr 1984-1985; Luca 1999a, p. 10; Luca et alii 1998, p. 30. [30] Roska 1942, p. 99, nr. 38; Roman 1976, p. 82; Andriţoiu 1978a, p. 68; Ciugudean 2000, p. 72; Luca 2004, p. 41. [31] Andriţoiu 1992, p. 122. [32] Andriţoiu 1979, p. 24; Giurgiu-Ardeu 1995-1996, p. 203. [33] Andriţoiu 1979, p. 24. [34] Luca 2004, p. 41; Luca et alii 2004, p. 36. [35] Luca 2004, p. 47; Luca et alii 2004, p. 55. [36] Roska 1942, p. 99, nr. 45; Luca 2004, p. 47; Luca et alii 2004, p. 55. [37] Glodariu 1974, p. 194, 283. [38] Glodariu et alii 1988, p. 72; 1996b, p. 75; Boroneanţ 2000, p. 78-79; Păunescu 2001, p. 240. [39] Daicoviciu et alii 1962, p. 473-474; Daicoviciu H. 1964, p. 122-123; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 159, 216-217, 218, 220, 254. [40] Ferenczi 1924; 1937; Macrea 1941; Daicoviciu et alii 1950; 1951; 1952; 1953; 1954, p. 147-152; 1955, p. 195-216; 1957, p. 256-263; 1959, p. 379-380, 391-399; 1959a, p. 335-341; 1960, p. 302-307; 1962, p. 466-467; 1973, p. 62-70; Daicoviciu şi Daicoviciu 1960; Popescu D. 1956, p. 199; 1958, p. 483; 1959, p. 591; 1959a, p. 148; 1960, p. 573; 1961a, p. 138; 1963, p. 456; 1963a, p. 575; 1964, p. 558; 1964a, p. 393-394; 1965, p. 476; 1966, p. 390; 1966a, p. 715; 1967, p. 362; 1967a, p. 526-527; Pippidi şi Dumitrescu 1957, p. 356; Daicoviciu H. 1960; 1962; 1965; 1968, p. 53-55; 1972, p. 43-47, 48, 49, 53-54, 59, 76, 80, 83, 99-100, 102, 104, 111, 122, 127-128, 133, 137-138, 140, 142, 147-148, 150-151, 153, 160, 163, 166-167, 169-173, 175-176, 179, 181, 193-194, 199, 205-208, 212, 214-215, 218, 229-232, 234-237, 241-242, 243, 249, 254, 256, 259-261, 263, 267, 269, 271-272, 278, 281, 285-287, 289, 294-295, 299, 312, 314-315, 322, 326-329, 332-333, 337-339; 1978, p. 115-120; 1980; 1988-1991; Daicoviciu H. et alii 1979; 1980; 1983; 1986; 1989, p. 35, 38, 39, 40, 42, 48, 49, 51, 53, 55, 60, 62, 68, 71, 72, 73, 74, 75, 79, 81, 82, 83, 89, 90, 93, 100, 115, 120, 123-144, 147, 149, 154, 155, 158, 159, 165, 166, 169, 193-195, 213, 216, 232, 234, 237, 239, 240, 241, 247, 252, 255, 256; 1996, p. 57; 1997, p. 82-83; Daicoviciu H. şi Glodariu 1976, p. 75-77; Macrea şi Crişan 1964, p. 355; Glodariu 1965; 1966, p. 430; 1968, p. 362-363; 1974, p. 207, 213, 224-226, 238, 242, 245, 248-249, 250; 1974-1975, fig. 1, 13, fig. 2, 8, fig. 3, 15; 1976; 1981; 1982, p. 28; 1983, p. 7, 16-26, 31, 33, 34-37, 40-43, 45, 47, 72, 83, 90, 94, 97-99, 103, 107, 112-115, 118-120, 124-125, 128-129, 132, 134, 152-154; 1984, p. 66; 1986-1987; 1989-1993; 1994; 1995, p. 124-129; 1997, p. 66-67, 69-70, 77; 2004, p. 541; 2004a; Glodariu et alii 1988, p. 33-34, 81-134, 174-247; 1994; 1996a; 1996b, p. 83-140, 179-272; 1997; 1998; 2000a; 2001; 2002; 2003; 2004a; Jakó 1966; 1968; 1971; 1973; Protase 1967, p. 53-56; Russu 1967, p. 90, 92; Bărbulescu 1971, p. 98; Horedt 1973a; 1973b, p. 303-304; Mărghitan 1974-1975, p. 38; 1977, p. 205-206; 1987a, p. 7; 1998, p. 17-18; 2000, p. 27; 2000a, p. 27; Crişan 1977; 1986, p. 153 şi urm., 221, 267 şi urm.; Crişan şi Moldovan 1975; Crişan şi Salvanu 1992; Ferenczi 1977; 1977a, p. 300; 1979a, p. 73-74; 1979b, p. 263, 269; 1982-1983, p. 184-185; 1989; Andriţoiu 1977, p. 550; Trynkowski 1979; Dărăbanţ 1979; Bobancu et alii 1980; Floca 1981, p. 13, 15; Strâmbu şi Glodariu 1981; Petculescu 1982, p. 291, 293; Iaroslavschi 1981; 1983; 1985-1986; 1989-1993; 1994; 1995; 1997, p. 36-37; 1997, p. 511 şi urm.; 1998; Antonescu 1984, p. 16, 41, 51, 54 şi urm., 67, 90 şi urm., 150-175, 184-188; Stănescu 1985-1986; 1987-1988; 1996; 1996a; 1997; 2001; Florea 1986-1987, p. 87-88, 91; 1987-1988, p. 1097; 1989-1993, p. 35-37; 1993; 1994; 1998, p. 80 şi urm., 146-148, 176-180; 2001; Florea şi Palkó 1991; Florea şi Suciu 2004; Pop 1992-1994, p. 183, 190; Medeleţ 1993, p. 195, 196; 1994, p. 203, 204; Ferencz 1995; Mârza 1995, p. 201; 1997; Bălos 1995-1996a; Rustoiu 1996, p. 185, 193, 198; 1997, p. 112; Băluţă 1996, p. 101; Bodó 1997; Gheorghiu 1996; 1997-1998; 1998; 2001; Opreanu 1999-2000; Ţentea şi Luduşan 2000, p. 260; Pescaru şi Alicu 2000, p. 144; Crăciun 2004, p. 128-129; Benea 2004; *** 1994, p. 325; *** 1996, p. 57; *** 1997, p. 82-83; IDR, III, 3, p. 265-277. [41] Mitrea 1961, p. 585-586; 1961a, p. 146; Daicoviciu H. şi Glodariu 1976, p. 76-77; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 35, 152, 153, 194; Glodariu 1968, p. 364; 1974, p. 267, 271, 284, 298; 1976, p. 76, 80, 82; 1974-1975, fig. 4, 41; Glodariu et alii 1992; Winkler 1968a, 211; Mitrea 1988, p. 217; Bordea şi Mitrea 1989, p. 261, 262; Mihăilescu-Bârliba 1989-1993, p. 39; Protase 1991, p. 55; Rustoiu 1996, p. 40, 52, 55; 1997, p. 15; Palamariu 1992-1994, p. 193, 196; Ardevan 1994, p. 109; Bordea 1996-1998, p. 442; Crăciun 1998, p. 65, 66, 71. [42] Daicoviciu et alii 1955, p. 204-216; Daicoviciu H. 1972, p. 153; Morintz 1972, p. 339; Glodariu 1974, p. 245; 1975; Glodariu şi Iaroslavschi 1979, p. 8, 12, 16-17, 19, 21-22, 29, 31, 38-57, 59-64, 66-74, 78-80, 82, 84-102, 106-122, 124-127, 130, 133-140, 143-146, 148-164; Ferenczi 1977a, p. 300, 304-308; 1979; Cociş 1982-1983, p. 140; Florea 1986-1987, p. 86; 1992, p. 45, 47; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 164 191, 251; Mărghitan 1993, p. 63; 1993a; Rustoiu 1996, p. 33, 46, 55; Iaroslavschi 1997, p. 19, 21, 49, 58, 62, 64, 67, 86, 106, 107, 116; 2004; Glodariu et alii 1988, p. 149; 1996b, p. 154-155; Crăciun 2000, p. 79-80, 81-82, 83; Chişu şi Benea 2001; Ferencz 2001; Bodó şi Ferencz 2004. [43] Rusu M. 1972, p. 48; Rustoiu 1996, p. 33. [44] Daicoviciu H. 1972, p. 76, 137, 153; Glodariu 1982, p. 28; 1983, p. 47, 100, 112, 114, 118, 124, 128, 130, 154; 2004, p. 541; Glodariu et alii 1988, p. 78; 1996b, p. 81; Florea 1986-1987, p. 86-87; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 42, 81, 89, 171, 172, 208, 229, 246, 253, 255. [45] Daicoviciu et alii 1959, p. 382; 1973, p. 83, 84; Daicoviciu H. 1964, p. 119; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 42, 156, 160, 208, 219, 253, 255; Florea 1986-1987, p. 87; Glodariu et alii 1988, p. 79; 1996b, p. 81, 175. [46] Daicoviciu H. 1964, p. 116. [47] Ibidem.; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 158, 160, 189; Glodariu et alii 1988, p. 72; 1996b, p. 74. [48] Daicoviciu et alii 1973, p. 84; Florea 1986-1987, p. 85; Glodariu et alii 1988, p. 76. [49] Florea 1986-1987, p. 85; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 39, 61, 79, 128, 133, 172, 206, 253. [50] Daicoviciu et alii 1953, p. 188; Daicoviciu et alii 1973, p. 84; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 160, 190, 206, 251; Florea 1986-1987, p. 85; Glodariu et alii 1988, p. 73; 1996b, p. 75. [51] Daicoviciu et alii 1959, p. 384; Daicoviciu H. 1964, p. 117; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 156, 190, 251; Florea 1986-1987, p. 85; Glodariu et alii 1988, p. 76-77; 1996b, p. 79. [52] Daicoviciu et alii 1973, p. 84; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 160, 190, 251; Glodariu 1974, p. 223; Glodariu et alii 1996b, p. 75. [53] Daicoviciu et alii 1973, p. 84; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 160, 208, 253; Glodariu et alii 1988, p. 79; 1996b, p. 82. [54] Daicoviciu et alii 1973, p. 83; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 160, 188. [55] Daicoviciu et alii 1973, p. 83; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 118, 160. [56] Daicoviciu H. et alii 1989, p. 192; Glodariu et alii 1988, p. 75; 1996b, p. 76. [57] Glodariu et alii 1988, p. 74; 1996b, p. 76. [58] Glodariu et alii 1988, p. 74; 1996b, p. 77. [59] Daicoviciu H. et alii 1989, p. 207, 253; Glodariu et alii 1988, p. 78; 1996b, p. 80. [60] Ibidem. [61] Daicoviciu H. et alii 1989, p. 133. [62] Idem., p. 125; Glodariu et alii 1988, p. 73, 79; 1996b, p. 82. [63] Daicoviciu et alii 1959, p. 384; Daicoviciu H. 1964, p. 116-117; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 156, 191, 251; Glodariu et alii 1988, p. 73; 1996b, p. 75-76. [64] Daicoviciu et alii 1960, p. 317; Daicoviciu H. 1964, p. 117; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 158, 207, 253; Ferenczi 1979a, p. 78; Florea 1986-1987, p. 85; Glodariu et alii 1988, p. 75; 1996b, p. 77-78. [65] Popescu D. 1966a, p. 715; 1967, p. 362; 1967a, p. 527; 1968, p. 684; 1969, p. 516; 1970, p. 562; 1970a, p. 441; Daicoviciu H. 1971; 1972, p. 12, 44, 49, 151-153, 162, 166, 194, 214, 264-265, 326; Daicoviciu H. et alii 1973; 1989, p. 62, 74, 79, 81, 129, 138, 161, 162, 163, 164-165, 171, 172, 174, 192-193, 229, 230, 231, 249-250, 252, 255; Daicoviciu H. şi Glodariu 1969; 1976, p. 77-79; Glodariu 1974, p. 225, 238; 1983, p. 21, 26, 31, 35-36, 39-41, 43, 45, 47-48, 152-153; 1994; Glodariu et alii 1988, p. 79-80; 1996b, p. 82; Glodariu şi Iaroslavschi 1979, p. 54, 69-70, 80, 114, 120, 149, 153, 155-157, 160-162, 164; Babeş 1971, p. 378; Morintz 1972, p. 339; 1973, p. 377; Ferenczi 1979a, p. 75; Dărăbanţ 1979; Floca 1981, p. 13, 15; Antonescu 1984, p. 16, 67; Florea 1986-1987, p. 86, 91; 1987-1988, p. 1098; 1989-1993, p. 35; 1998, p. 149; Bordea şi Mitrea 1989, p. 261; Rustoiu 1993a, p. 140; Iaroslavschi 1995; Glodariu et alii 1988, p. 135-147; 1996b, p. 141-153; *** 1996b, p. 133-134. [66] Daicoviciu et alii 1960, p. 317; Daicoviciu H. 1964, p. 119; 1972, p. 43, 151, 153; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 42, 81, 158, 172, 208, 229, 246, 253; Glodariu şi Iaroslavschi 1979, p. 70; Ferenczi 1979a, p. 75; Florea 1986-1987, p. 86-87; 1987-1988, p. 1097; 1998, p. 149; Glodariu 1983, p. 35-36, 47; 1994; Glodariu et alii 1988, p. 79-80; 1996b, p. 82; Crăciun 2004, p. 129. [67] Daicoviciu et alii 1959, p. 381; Daicoviciu H. 1964, p. 119; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 156. [68] Daicoviciu et alii 1959a, p. 349-350; Daicoviciu H. 1964, p. 119-120; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 157, 206, 253; Glodariu et alii 1988, p. 80; 1996b, p. 83. [69] Pippidi şi Dumitrescu 1957, p. 356; Daicoviciu et alii 1959, p. 384, 386-391; 1959a, p. 341-346; Daicoviciu H. 1964, p. 121; 1972, p. 153-155, 157-161, 180; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 61, 155, 156, 157, 171, 172, 211, 213-214, 215, 216, 230, 248, 254, 255; Glodariu 1974, p. 225; 1983, p. 23-24, 152; Glodariu şi Iaroslavschi 1979, p. 17-19, 48, 91, 112; Antonescu 1984, p. 67; Medeleţ 1993, p. 195; 1994, p. 203; Glodariu et alii 1988, p. 34-35, 154; 1996b, p. 162; Bodó 1997. [70] Daicoviciu et alii 1959, p. 383; 1959a, p. 346-349; 1960, p. 308-315; 1962, p. 467-473; Daicoviciu H. 1964, p.121-122; 1972, p. 153-158, 160-161, 187; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 61, 133, 156, 157, 158-159, 163, 165, 171, 172, 211, 213, 214-216, 230, 248-249, 254, 255; Popescu D. 1959a, p. 148; Babeş 1971, p. 378; Dărăbanţ 1979; Glodariu 1974, p. 225-226; 1983, p. 23-24, 31, 152; Glodariu şi Iaroslavschi 1979, p. 17, 19, 40-41, 46-47, 49-50, 52, 54, 112, 152-153, 163; Glodariu et alii 1988, p. 35, 150-154; 1996b, p. 156-162; Branga 1980, p. 109; Antonescu 1984, p. 41, 67; Florea 1987-1988, p. 1098; 1998, p. 149-150; Medeleţ 1993, p. 195; 1994, p. 203; Crăciun 2004, p. 128. [71] Daicoviciu et alii 1957, p. 270-276; Daicoviciu H. 1972, p. 162; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 79, 155, 190, 251; Glodariu 1974, p. 213; 1983, p. 99; Glodariu şi Iaroslavschi 1979, p. 159; Antonescu 1984, p. 16, 41; Florea 1986-1987, p. 85; Glodariu et alii 1988, p. 76; 1996b, p. 78-79; Bodó 1997. [72] Daicoviciu et alii 1962, p. 474; Daicoviciu H. 1964, p. 122; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 39, 61, 159, 172, 211, 216, 230, 254, 255; Glodariu 1983, p. 23; Glodariu şi Iaroslavschi 1979, p. 17-19, 22, 30, 33, 42; Glodariu et alii 1988, p. 34-35; 1996b, p. 162; Iaroslavschi 1995; 1997, p. 21, 50. [73] Daicoviciu H. et alii 1989, p. 79, 209, 253; Glodariu et alii 1988, p. 78; 1996b, p. 81. [74] Glodariu 1983, p. 99; Glodariu et alii 1988, p. 73; 1996b, p. 76; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 156, 191, 220, 252. [75] Daicoviciu H. et alii 1989, p. 191; Glodariu et alii 1988, p. 73-74; 1996b, p. 76. [76] Daicoviciu et alii 1953, p. 189; 1955, p. 216-219; Daicoviciu H. 1972, p. 188; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 154, 192; Glodariu 1974, p. 213; Glodariu et alii 1988, p. 74; 1996b, p. 77. [77] Daicoviciu H. et alii 1989, p. 162, 190-191, 251; Glodariu et alii 1988, p. 148-149; 1996b, p. 154. [78] Glodariu et alii 1988, p. 149-150; 1996b, p. 155-156. [79] Roska 1942, p. 313, nr. 9; Rusu M. 1972, p. 51; 1977, p. 209; Daicoviciu et alii 1973, p. 85; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 69, 160, 189-190, 251; Florea 1986-1987, p. 85; Glodariu et alii 1988, p. 72-73; 1996b, p. 75. [80] Daicoviciu H. et alii 1989, p. 208. [81] Daicoviciu H. 1964, p. 117; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 190, 251; Glodariu et alii 1996b, p. 75; Crăciun 2004, p. 129. [82] Daicoviciu H. 1964, p. 117; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 190, 251; Glodariu 1974, p. 238; Glodariu et alii 1988, p. 148; 1996b, p. 154; Crăciun 2004, p. 2004. [83] Daicoviciu et alii 1959, p. 382-383; Daicoviciu H. 1964, p. 118; 1972, p. 153, 326; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 119, 135, 136, 147, 156, 172, 216, 217, 218, 219-220, 254; Ferenczi 1981; 1982-1983, p. 186-187; Glodariu şi Moga 1989, p. 178; Glodariu et alii 1988, p. 169-170; 1996b, p. 175-176. [84] Daicoviciu et alii 1959, p. 382; Daicoviciu H. 1964, p. 117-118; Glodariu şi Iaroslavschi 1979, p. 134; Glodariu et alii 1988, p. 171-172; 1996b, p. 177-178. [85] Daicoviciu et alii 1962, p. 474; Daicoviciu H. 1964, p. 123; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 159, 217, 254. [86] Daicoviciu et alii 1953, p. 189; Ferenczi 1977a, p. 301; Glodariu şi Iaroslavschi 1979, p. 17, 22; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 39, 79, 128, 133, 172, 206-207, 253, 255; Glodariu et alii 1988, p. 34-35, 75; 1996b, p. 78; Iaroslavschi 1997, p. 21, 50; Opreanu 1999-2000, p. 163-164; Pop 2003, p. 268, 271. [87] Iaroslavschi 1997, p. 21, 49-50; Glodariu şi Iaroslavschi 1979, p. 17-18, 19, 22; Glodariu et alii 1988, p. 34-35. [88] Roska 1942, p. 313, nr. 9; Rusu M. 1972, p. 51; 1977, p. 209; Daicoviciu et alii 1973, p. 85; Florea 1986-1987, p. 85. [89] Rusu 1991a, p. 130. [90] Daicoviciu H. et alii 1989, p. 209; Glodariu et alii 1988, p. 79; 1996b, p. 82; Iaroslavschi şi Bozu 2001. [91] Popa 1972b. [92] Roska 1942, p. 100, nr. 58; Rişcuţa 1995-1996, p. 273; Kalmar-Maxim 1999, p. 162. [93] Roska 1942, p. 100, nr. 59. [94] Drăguţ 1982, p. 84; Popa şi Chicideanu 1984; Barnea Al. 1989, p. 301; Rusu A.A. 1999, p. 270.

webmaster: Cosmin Suciu, e-mail to: cos_suciu@yahoo.com