1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Poiana Porcului.

În colţul platoului, în locul în care drumul coteşte spre rezervaţie, s-a descoperit un răzuitor pe lamă, realizat dintr-o calcedonie (probabil mezolitic sau neolitic târziu). [1]

b) Punctul Staţiunea Fito-Sanitară, Vest.

Materialele ceramice recoltate de aici aparţin culturii Wietenberg. [2]

c) Punctul Livadă

La capătul drumului din Valea Susenilor s-a descoperit ceramică de epoca bronzului. [3]

 

2. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Câmpul Mare.

Aşezarea este situată la vest de oraş, pe o terasă înaltă ce mărgineşte pe dreapta şoseaua care conduce spre localitatea Unirea.

Materialele arheologice aparţin culturii Starčevo-Criş, faza IIB, epocii timpurii a bronzului, culturii Wietenberg şi Evului Mediu. [4]

b) Punctul Staţiunea Fito-Sanitară.

Fragmentele ceramice descoperite aici aparţin culturii Coţofeni şi epocii bronzului.

Din acest punct pleacă, spre punctul Peco, un val de aproximativ 1 km lungime. Descoperitorul a recoltat aici multe materiale dacice. [5]

c) Punctul Grădiştea sau Grădişte

Aici, pe malul din stânga Râului Mare, la circa 1 km NE de oraşul Haţeg, s-au descoperit fragmente ceramice de epoca bronzului, hallstattiene, dacice şi medievale timpurii.

În acest punct se află o fortificaţie de pământ (medievală ?). [6]

d) Pe platoul de vest, la circa 100 m de punctul de mai sus, s-au descoperit fragmente ceramice neolitic târziu, epoca bronzului, cea hallstattiană şi medieval timpurie. [7]

e) Punctul Martin.

La SV de platoul cu acest nume, aflat deasupra Haţegului, s-a descoperit ceramică neolitică (Petreşti), Latène şi o construcţie romană. Aşezarea supravieţuieşte şi după părăsirea provinciei Dacia. [8]

f) La 300 m de punctul Martin s-a descoperit material ceramic neolitic, de epoca bronzului, dacică, romană, post-romană şi medieval timpurie. [9]

g) Punctul Promontoriu.

Pe un promontoriu, între cimitir şi Staţiunea Fito-Sanitară, s-a descoperit ceramică neolitică, Coţofeni şi medievală timpurie. [10]

 

3. Vestigii dacice.

a. Din hotarul localităţii provine un colan cu capetele-peceţi, din bronz, celtic, dar şi un coif (secolele IV-III d.Chr.). [11]

 

4. Vestigii de epocă romană.

a) În hotarul localităţii, între calea ferată şi drumul Haţeg – Subcetate, s-au descoperit urme romane (villa rustica). [12]

b) Punctul Platou.

La nord de drumul spre Unirea, la ieşirea din Haţeg, se află un cimitir roman. [13]

c) Punctul B-dul T. Vladimirescu.

Aici s-au descoperit urmele unor construcţii romane. [14]

d) Punctul Grădina Bernard.

Aici s-a descoperit un mozaic roman. [15]

e) Punctul Dealul Viilor

În acest punct din hotarul localităţii, la nord de Ferma IAS, s-a descoperit o villa rustica romană. [16]

f) Pe drumul spre Hunedoara s-au descoperit urmele unui apeduct roman. [17]

g) De aici provin reliefuri romane ce provin de la Haţeg. [18]

 

5. Vestigii medievale.

a) Punctul Izvorul Putinei.

La est de cimitir, la baza pantei, se află o locuire medievală. [19]

b) Punctul Răstoacă.

La fosta Stână a CAP s-a descoperit o locuire medievală. [20]

c) Mănăstirea franciscanilor observanţi este ridicată în secolul XIV d.Chr.

Ea este distrusă de turci la începutul secolului XV d.Chr. Mai apoi este refăcută. După 1479 călugării se vor muta lângă Hunedoara.

În anul 1768 franciscanii revin pe un teren nou.

În imediata apropiere a mănăstirii s-a descoperit ceramică de secolul XIII d.Chr. [21]

d) Biserica catolică de la Haţeg este amintită încă din secolul XIV d.Chr. [22]

e) Biserica românească veche trebuie să fi funcţionat înainte de secolul XVI d.Chr. [23]

6. Descoperiri monetare.

a) Pe teritoriul din localităţii s-a descoperit o monedă de tipul KΩΣΩN. [24]

b) În anul 1809 s-au descoperit în comitatul Haţeg 10 monede de argint republicane şi imperiale dinaintea cuceririi Daciei. [25]

c) În anul 1966 s-a descoperit, pe panta dealului din spatele benzinăriei, un tezaur format din 408 monede de secolele XV-XVI d.Chr. [26]

¤

201. Hărău (comună)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Depozite de bronzuri.

Depozitul de bronzuri de aici s-a descoperit la o dată şi un loc necunoscut (Seria Cincu-Suseni, Ha A₁). [27]

b) În hotarul localităţii se semnalează o aşezare neolitică. [28]

c) Punctul Cetatea de Pământ.

Aşezarea fortificată din hotar nu este încadrată precis cronologic şi cultural. [29]

¤

202. Hărţăgani (comuna Băiţa)

 

1. Mine şi cariere.

a) Punctele Măgura Băii şi Dealul Cărbunarilor

În punctele amintite s-au descoperit urme de exploatări aurifere romane, dar şi în perioada medievală.

Alte urme romane (de aici provine şi o monedă de la Antoninus Pius) se află în jurul galeriei Sfântu Andrei lângă care găsim şi un izvor termal. [30]

b) Mina de aur Hărţăgani.

Mina se află în Munţii Metaliferi, bazinul Crişului Alb.

Obiectivul a fost exploatat în epoca romană. [31]

¤

203. Hăşdat (municipiul Hunedoara)

 

1. Descoperiri preistorice.

a) Punctul În Cânepi.

Staţiunea arheologică se află în partea de est a localităţii Hăşdat, pe o terasă uşor înclinată ce este mărginită spre dreapta de un mic pârâu cu debit variabil.

Materiale arheologice sunt din cultura Coţofeni, Wietenberg şi Evul Mediu.

Pe platou s-au descoperit sute de resturi de prelucrare din silex. [32]

 

2. Vestigii de epocă romană.

a) În hotarul localităţii s-a descoperit o inscripţie romană. [33]

¤

204. Hăşdău (comuna Topliţa)

¤

205. Hăţăgel (comuna Densuş)

 

1. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Gostat sau La Gostat.

În hotarul localităţii, pe malul din stânga pârâului, se semnalează o aşezare aparţinând neoliticului mijlociu, fragmente ceramice Tiszapolgár şi de epoca bronzului. [34]

b) Punctul Bălţi.

Acesta este aflat la confluenţa dintre văile Galbena şi Zeicani. Aici s-au descoperit materiale ceramice din neolitic, epoca bronzului, Hallstatt, roman (villa rustica) şi medieval timpuriu. [35]

c) Punctul Vatra Satului sau Drumul Peşteniţei.

Ceramica descoperită în acest loc, la 500 m de biserică, pe drumul spre Peşteniţa, poate fi încadrată în epoca bronzului, grupul cultural Balta Sărată. Se amintesc aici şi fragmente ceramice neolitice şi romane. [36]

 

2. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Grădiştioara.

În hotarul localităţii s-au descoperit urmele romane ale unui castru (120 / 80 m), pe malul din stânga al râului, la est de drum. [37]

 

3. Descoperiri monetare.

a) Fără precizări topografice se aminteşte o tetradrahmă dacică de tip Chereluş. [38]

 

4. Vestigii medievale.

a) Curtea nobiliară era deja construită în secolul XV d.Chr. [39]

¤

206. Herepea (comuna Veţel)

¤

207. Hobiţa (comuna Pui)

 

1. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Dealul Hobenilor.

În arealul localităţii, la 200 m nord de sat, pe malul din dreapta Pârâului Hobiţa, s-a cercetat o villa rustica. [40]

b) De aici provine un relief de marmură reprezentându-l pe Hercules. [41]

¤

208. Hobiţa-Grădişte (comuna Sarmizegetusa)

 

1. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Dealul Hobenilor.

Monumentul de arhitectură (villa rustica – poate că aceeaşi cu cea de mai sus) romană este situat pe malul din stânga Pârâului Hobiţa. Complexul de locuire este alcătuit din 5 clădiri. [42]

b) La cimitir s-au descoperit fragmente de inscripţii şi o parte dint-un apeduct roman. [43]

c) Punctul Dealul Sucionilor

Aici s-a descoperit o cărămidărie romană. [44]

¤

209. Holdea (comuna Lăpugiu de Jos)

¤

210. Homorod (comuna Geoagiu)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Sandberg.

Pe pantele vestice ale dealului s-a descoperit o locuire aparţinând culturii Petreşti. [45]

¤

211. Hondol (comuna Certeju de Sus)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Găunoasa.

Aici s-a descoperit o aşezare a culturii Turdaş şi Coţofeni. [46]

 

2. Mine şi cariere.

a) Punctul Coranda.

În hotarul localităţii s-au descoperit urmele unor exploatări romane de aur. Şi în perioada medievală a continuat exploatarea de acest tip. [47]

b) Mina Hondol.

Mina se află în Munţii Metaliferi, bazinul Mureşului, Valea Geoagiului.

Obiectivul a fost exploatat în epoca romană. [48]

 

3. Vestigii medievale.

a) Mănăstirea ortodoxă de aici a funcţionat anterior anului 1783. [49]

¤

212. Hunedoara (municipiu)

 

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) Peştera Nr. 1.

În această peşteră s-a locuit în timpul culturii Coţofeni. [50]

b) Peştera Nr. 2.

În această peşteră s-a locuit în timpul culturii Coţofeni. [51]

 

2. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.

a.1.) Punctul Dealul Sânpetru.

Pe coama dealului se află o fortificaţie de pământ, alungită, greu de datat. După unele păreri ea ar data din perioada de cumpănă dintre mileniile I şi II d.Chr. Ea ar fi funcţionat până la invazia tătaro-mongolă din 1241.

Materialele ceramice cele mai numeroase aparţin culturilor Coţofeni, Wietenberg şi Basarabi.

Aici au fost descoperite şi urme dacice de secol I î.Chr. ca şi urme romane.

Cu ocazia îngropării unor conducte şi construirii bazinului de apă s-au descoperit materiale arheologice din epoca bronzului (cultura Wietenberg), Hallstattului timpuriu şi mijlociu, epocii dacice şi romane. [52]

a.2.) Punctul Creasta din faţa turnului Neboisa.

Cercetările ultimilor ani au dus la descoperirea unor locuiri şi depuneri rituale databile în mai multe epoci istorice: paleolitic, eneolitic (materiale ceramice răzleţe Tiszapolgár), epoca bronzului (materiale ceramice Wietenberg), epoca fierului (depuneri rituale şi resturi de complexe arheologice Basarabi), dacice (depuneri rituale de secolele II-I î.Chr. şi I d.Chr.) şi medievale. [53]

a.3.) Punctul Grădina Castelului.

Terasa din acest punct înconjoară în partea de SE Dealul Sânpetru.

Locuirea de aici aparţine epocilor Starčevo-Criş, Petreşti, Wietenberg, Basarabi, epocii dacice şi medievale.

S-a descoperit şi un val datat în vremea culturii Basarabi.

Tot aici s-au efectuat înmormântări în perioada culturii Basarabi şi în perioada medievală târzie. [54]

a.4.) Punctul Biserica Reformată sau Cimitirul Reformat.

Punctul este situat către botul terasei înalte din dreapta Pârâului Zlaşti, în apropierea confluenţei acestuia cu râul Cerna.

Materialele arheologice descoperite aici aparţin culturilor Starčevo-Criş, Turdaş (?), Petreşti cu elemente Vinča C, Coţofeni, Wietenberg, Hallstattului timpuriu, Basarabi, epocii dacice, romane şi medievale. [55]

a.5.) Lângă Castelul Corvinilor se află urme de construcţii romane (?). [56]

a.6.) Castelul Corvinilor.

Castelul este construit în partea de sud a oraşului, pe un pinten stâncos, în apropierea confluenţei dintre râul Cerna şi Pârâul Zlaşti.

Prima fază a castelului se poate data la începutul secolului al XIV-lea (gotic timpuriu) d.Chr., când aici funcţiona deja o cetate.

O dată cu secolul al XV-lea d.Chr. începe perioada glorioasă a castelului sub Ioan de Hunedoara.

Forma actuală a castelului rezultă din restaurările ultimului veac şi jumătate, aspectul său fiind unul eterogen.

Din loc în loc se observă şi pietre fasonate în stilul celor folosite pentru construirea cetăţilor dacice, fapt ce ne face să ne gândim la existenţa unei cetăţi dacice de secol I d.Chr. în zona Hunedoarei sau a castelului. [57]

 

b) Punctul Biserica Sfântul Nicolae.

Aceasta se află în faţa Bisericii Reformate, peste râul Cerna.

Materialele arheologice preistorice aparţin unui aspect timpuriu al culturii Vinča.

Materialele medievale se datează din secolul XV d.Chr. [58]

c) Punctul Chizid, Strada Rotarilor.

Aici s-a descoperit, pe lângă ceramică preistorică aparţinând perioadei hallstattiene, şi un mormânt de luptător din perioada medievală târzie. [59]

d) Punctul Strada Elisabeta Mărgineanu.

Cu ocazia săpării unui şanţ pentru îngroparea unor conducte de gaz metan s-au descoperit materiale ceramice Starčevo-Criş IIIB, hallstattiene şi epocii moderne. [60]

 

c) Punctul Buituri.

c.1.) La locul numit Fântâna lui Ioan se află un punct fosilifer. [61]

c.2.) Pe terasa înaltă a râului Cerna s-a descoperit o aşezare neolitică, una de epoca bronzului şi o alta medievală. [62]

c.3.) Cercetările de suprafaţă au dus la descoperirea unor piese musteriene. [63]

c.4.) Într-o carieră de nisip s-a descoperit un depozit de bronzuri şi un lanţ de aur (Ha B₁). [64]

 

3. Vestigii preistorice.

a) Punctul Judecătorie sau Biserica Catolică.

Aşezarea neolitică de aici poate fi legată de faza târzie a culturii Turdaş. Ea se găseşte plasată în partea central-estică a oraşului, pe strada Revoluţiei. [65]

b) Punctul Judecătoria Veche.

Materialele ceramice descoperite în acest punct arată existenţa unei aşezări neolitice. [66] Ea se află, însă, în zona judecătoriei noi şi pieţei centrale a municipiului.

c) În localitate este semnalată o aşezare Tiszapolgár. [67]

d) Punctul Gara CFR.

În acest punct s-au descoperit fragmente ceramice Coţofeni. [68]

e) Punctul Valea Seacă.

De aici provin materiale cioplite paleolitice. [69]

 

4. Vestigii dacice.

a) De pe teritoriul de SV al oraşului provine o toartă de bronz greco-italică, ornamentată cu motive animaliere, datând din a doua vârstă a fierului. [70]

b) De pe teritoriul oraşului provine o brăţară dacică de argint. [71]

 

5. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Triaj.

La ieşirea spre Simeria s-a descoperit un altar funerar şi resturi de sarcofage de cărămidă romane.

Tot aici se află şi aşezarea romană, precum şi un post militar de pază. [72]

 

6. Vestigii prefeudale.

a) Din localitate provin o pereche de cercei poliedrici din aur databili în secolul V d.Chr. [73]

b) Punctul Dealul Comorilor.

Pe acest deal, aflat către Răcăştia, s-a cercetat o necropolă de secolele XI-XII d.Chr. [74]

 

7. Vestigii medievale.

a) În Buituri a funcţionat o mănăstire. Iniţial construită pentru augustini, din anul 1470 ea este franciscană observantă.

După perioade îndelungate de desfiinţare şi reînfiinţare, mănăstirea este renăscută o dată cu anul 1990 cu hramul Sfintei Fecioare. [75]

b) Punctul Dealul cu Comori.

Cimitirul medieval timpuriu se află la NV de municipiul Hunedoara (114 morminte).

Acesta se încadrează în secolul XI d.Chr. [76]

c) Mănăstirea ortodoxă a funcţionat cu siguranţă înainte de 1765. [77]

d) Punctul Strada Toamnei 12-13 bis.

Cu ocazia unor lucrări edilitare s-au descoperit materiale ceramice medievale. [78]

 

8. Descoperiri monetare.

- pe râul Strei s-au descoperit monede de tip ΚΩΣΩΝ şi Lysimach;

- în anul 1810 s-au descoperit, în judeţul Hunedoara, 57 monede de argint republicane şi 85 de monede imperiale;

- aici s-au descoperit întâmplător, în anul 1911, 42 denari republicani romani, unul de la Vespasian şi o tetradrahmă a Macedoniei Prima;

- un tezaur dacic se descoperă în arealul localităţii în anul 1905. Acesta era format din 1138 de monede;

- o monedă bizantină este descoperită în anul 1911, în cimitirul de pe Dealul Comorilor;

- în inventarele Muzeului din Deva există 998 monede medievale provenind din hotarul Hunedoarei. [79]

 

9. Judeţul Hunedoara. Fără alte precizări.

a) Vestigii preistorice.

a.1.) Un depozit de bronzuri al seriei Cincu-Suseni (Ha A₁) s-a descoperit pe teritoriul judeţului (Hunedoara I). [80]

a.2.) De pe teritoriul judeţului provine un depozit de bronzuri din seria Sângeorgiul de Pădure-Fizeşul Gherlii (Ha B₂; Hunedoara II). [81]

 

b) Vestigii dacice.

b.1.) Pe teritoriul judeţului s-au descoperit trei torquesuri dacice din argint. [82]

¤