|
 |
|---|---|
| MEMBRII : REVISTA : ŞANTIERE ARHEOLOGICE : CĂRŢI :CURSURI : FORUM : CĂUTARE |
|
||
BIBLIOTHECA SEPTEMCASTRENSIS XI |
Arheologie şi istorie (III) Descoperiri din judeţul Hunedoara |
|
Autor: SABIN ADRIAN LUCA, Cu contribuţii de: Cristian ROMAN şi Dragoş DIACONESCU, Editura Economică 2005, web: Cosmin Suciu |
||
Descoperiri arheologice: A, B, C, D, F, G, H, I, J, L, M, N, O, P, R, S, Ş, T, Ţ, U, V, Z |
Repertoriul descoperirilor
C. 83. Căbeşti (comuna Brănişca) 1. Vestigii preistorice. a) Punctul Ţuclă. Pe acest vârf s-a descoperit o locuire neolitică.
[1]
2. Vestigii de epocă romană. a) În hotarul localităţii s-au descoperit urme de construcţii romane. Ele atestă o villa rustica.
[2]
¤ 84. Călan (oraş) 1. Vestigii preistorice. a) Pe terasa din dreapta râului Strei, la 250 m în aval de podul de beton, s-a descoperit un vârf de lance din bronz, hallstattiană.
[3]
b) Aici s-a descoperit un topor din cupru de tip Corbasca.
[4]
c) De pe teritoriul localităţii provine o podoabă celtică.
[5]
2. Vestigii de epocă romană. a) Aquae. Băile termale romane (Hydata sau Ad Aquas, după unii anticul Sargetia) se află la aproximativ 1 km nord de localitate, pe dreapta drumului judeţean care merge spre Simeria, pe fostul drum roman. Aici s-au descoperit mai multe construcţii, pavimente, piese sculpturale şi epigrafice. Aquae a fost o importantă staţiune balneară cu amenajări şi instalaţii executate pentru a îmbunătăţi băile. Ea avea statutul de pagus.
[6]
b) Postul de pază roman, atestat prin multe artefacte disparate, nu a fost localizat în teren.
[7]
3. Mine şi cariere. a) Punctul Măgura Călanului sau Cariera Călan. Pe abruptul Măgurii se află ceramică aparţinând culturii Coţofeni. Aici se află o mare carieră de piatră exploatată încă din vremea dacică. Cariera are forma de L cu laturile de 600 / 400 m.
[8]
b) Punctul Şesul Gorganului. În acest punct pietrele desprinse din cariera de la Măgura Călanului erau finisate în vremea dacică.
[9]
¤ 85. Călanu Mic (oraş Călan) 1. Descoperiri monetare. a) În anul 1970 s-a descoperit o monedă de bronz de la Traian.
[10]
b) Punctul După Vii. În anul 1967 s-a descoperi un tezaur, pus într-o pungă adăpostită într-un vas din lut, format din monede medievale de secolele XVI-XVII d.Chr.
[11]
¤ 86. Căoi (comuna Veţel) ¤ 87. Căraci (comuna Baia de Criş) 1. Mine şi cariere. a) Într-o mină din arealul localităţii s-a descoperit un ciocan din piatră, neperforat, preistoric (epoca bronzului), într-o galerie de mină.
[12]
b) Punctul Valea Şteampurilor. Aici se află mari grămezi de steril rezultat în urma exploatării aurului în epoca romană, după cum o arată fragmentele ceramice descoperite la faţa locului. S-au descoperit şi urme ale minerilor din epoca romană. După Márton Roska zăcămintele de aur de aici s-ar fi exploatat încă din Bz D-Ha A. Aici există spălătorii de aur şi în epoca medievală.
[13]
c) Minele Căraci (mina Adamul Nou). Minele se află în Munţii Metaliferi, Valea Crişului Alb, Dealul Măgura. Lucrările moderne din această mină au dus la descoperirea unei galerii dăltuite în epoca romană.
[14]
¤ 88. Cărăstău (comuna Baia de Criş) ¤ 89. Cărmăzăneşti (comuna Gurasada) 1. Peşteri cu urme de locuire. a) Peştera D1. La NV de ieşirea din localitate, pe dreapta văii Cărmăzăneştiului, într-un perete calcaros, se află o serie de peşteri. În peştera pomenită (D1) s-a descoperit material ceramic aparţinând culturii Coţofeni, epocii timpurii a bronzului şi grupului cultural Balta Sărată.
[15]
b) Peştera D3. Nu departe de peştera descrisă mai sus se află o grotă în care s-a locuit în vremea culturii Coţofeni şi în cea medievală.
[16]
¤ 90. Cărpiniş (oraş Simeria) 1. Peşteri cu urme de locuire. a) Grota Piatra Morii. Acest adăpost a fost folosit în epoca neolitică.
[17]
b) Grota Între Peri. În peşteră s-a semnalat o locuire neolitică.
[18]
2. Vestigii preistorice. a) Punctul Comoara. În hotarul localităţii se află o staţiune arheologică a bronzului timpuriu.
[19]
b) Punctul La Plasa Peşterii. În acest punct s-a semnalat o locuire eneolitică. [20] c) Punctul Cornu. Aici s-a descoperit o locuire eneolitică şi o daltă din cupru. [21] d) În hotarul localităţii s-a descoperit o urnă funerară acoperită cu plăci din piatră.
[22]
3. Mine şi cariere. a) Cariera Cărpiniş. Cariera se află în Valea Streiului. Ea a fost exploatată în epoca romană. Aici existau şi spălătorii de aur în aceeaşi perioadă.
[23]
¤ 91. Căstău (comuna Beriu) ¤ 92. Căzăneşti (comuna Vaţa de Jos) 1. Mine şi cariere. a) Aici s-a exploatat cuprul în perioada medievală.
[24]
¤ 93. Câinelu de Jos (comuna Şoimuş) 1. Vestigii preistorice. a) Din hotarul localităţii provine un topor din piatră şlefuită.
[25]
2. Vestigii de epocă romană. a) În hotarul localităţii s-au descoperit urme romane de pavimente. Tot aici s-au descoperit şi monede romane. Aceste urme atestă existenţa unei aşezări a minerilor de la exploatările de aur din zonă (mine). În vatra satului este o aşezare romană.
[26]
¤ 94. Câmpa (oraş Petrila) ¤ 95. Câmpu lui Neag (oraşul Uricani) 1. Peşteri cu urme de locuire. a) Peştera Nr. 4 de la Scocul Scorotei. Cavitatea se află pe versantul din stânga Văii Scocul Scorotei, afluent al Jiului de Vest, în apropierea refugiului alpin Câmpuşel. Aici s-au descoperit doar urme ale animalelor specifice paleoliticului mijlociu.
[27]
¤ 96. Câmpuri de Sus (comuna Gurasada) 1. Descoperiri monetare. În hotarul localităţii s-a descoperit o monedă dacică.
[28]
¤ 97. Câmpuri-Surduc (comuna Gurasada) 1. Vestigii preistorice. a) Aici s-au descoperit fragmente ceramice Wietenberg.
[29]
2. Vestigii dacice. a) Punctul Cetăţeaua. În hotarul localităţii se află o locuire dacică, de mică întindere. S-a descoperit un şanţ circular în jurul obiectivului care nu are mai mult de 25 m în diametru. Materialul arheologic descoperit cu acest prilej aparţine perioadei dacice. Aici s-au descoperit şi monede greceşti preromane.
[30]
b) Punctul La Mănăstire. Aici se găseşte un platou relativ mic, nivelat artificial şi fortificat cu zid de piatră locală prinsă cu lut (secolul I î.Chr.). Materialul arheologic descoperit aparţine perioadei dacice. Aici s-au descoperit şi monede preromane.
[31]
3. Descoperiri monetare. a) Pe teritoriul localităţii s-au descoperit drahme din Dyrrhachium care făceau parte dintr-un tezaur (1886).
[32]
b) În anii 1943-1944 s-a descoperit un alt tezaur de acelaşi tip.
[33]
c) Pe o înălţime, lângă calea ferată, s-ai descoperit tetradrahme de Thassos.
[34]
¤ 98. Cârjiţi (comună) 1. Vestigii preistorice. a) Punctul La Grohote sau Grohote. În hotarul localităţii s-au descoperit materiale ceramice aparţinând culturii Coţofeni şi Wietenberg.
[35]
b) În localitate este amintită o locuire a culturii Turdaş.
[36]
2. Descoperiri monetare. a) În grădina unui ţăran s-a descoperit o monedă dacică. Alte monede barbare, imitaţii după tetradrahmele lui Alexandru Macedon, sunt amintite de Iudita Winkler.
[37]
3. Mine şi cariere. a) Punctul Grohotea, La Grohote sau Cariera Cârjiţi. În hotarul localităţii se află o carieră de piatră exploatată din epoca romană. Aşezarea romană care deserveşte cariera se află pe malul Pârâului Trestia şi suprapune o alta preistorică (cultura Coţofeni şi grupul cultural Şoimuş).
[38]
b) Punctul Dâmboviţa sau Dumbrăviţa. Aici a funcţionat o carieră. Pe panta unui deal se descoperă inscripţii şi cărămidă. Aici a funcţionat şi o aşezare romană.
[39]
¤ 99. Cârneşti (comuna Toteşti) 1. Vestigii de epocă romană. a) Punctul Mezeiniţă. În hotarul localităţii, la 300 m vest de sat, la sud de drumul spre Ostrov, s-au descoperit urme romane (villa rustica).
[40]
b) Pe teritoriul satului s-au identificat urmele unei aşezări romane.
[41]
2. Vestigii medievale. a) S-a cercetat, în localitate, biserica ortodoxă românească veche care se bănuieşte că funcţionează din secolele XV-XVI d.Chr.
[42]
¤ 100. Cerbăl (comună) 1. Vestigii dacice. a) Punctul Dosul Pârlit. Aici s-a descoperit, în anul 1874, cu ocazia construirii drumului Govăjdie – Dobra, un tezaur dacic de argint depozitat într-un vas de bronz care se afla, la rândul lui, într-un vas de lut. Acesta era format din podoabe şi 491 monede romane republicane de argint. Tipurile de podoabe, în primul rând fibulele şi brăţara spiralică, ca şi data ultimei monede, arată că tezaurul s-a constituit la mijlocul secolului I î.Chr. şi a fost îngropat în deceniile următoare.
[43]
b) La circa 5 km est de sat, spre Hunedoara, s-au descoperit întâmplător toartele unei oinochoe de bronz de provenienţă campaniană, cu figuri în relief şi aplicaţii de argint, datate în a doua vârstă a fierului.
[44]
¤ 101. Cerbia (comuna Zam) ¤ 102. Cerişor (comuna Lelese) 1. Peşteri cu urme de locuire. a) Peştera de la Cerişor, Peştera Nr. 1 sau Peştera Mare. Peştera se află pe versantul din dreapta Văii Runcului, la toponimicul Dealul Romanului, la circa 650 m NE de satul Cerişor. Materialele arheologice de aici aparţin culturii Starčevo-Criş, Turdaş, Petreşti, Tiszapolgár, Bodrogkeresztúr, Coţofeni, Wietenberg, epocii târzii a bronzului şi perioadei medievale timpurii.
[45]
b) Peştera Cauce. Peştera este situată în bazinul hidrografic al Văii Runcului, pe versantul din dreapta acesteia, la circa 1,5 km NNE de sat. Materialele arheologice din această peşteră aparţin culturilor Starčevo-Criş, Turdaş, Petreşti, Tiszapolgár, Bodrogkeresztúr, Coţofeni, Wietenberg, epocii târzii a bronzului şi perioadei medievale timpurii.
[46]
c) Peştera Nr. 2 sau Peştera Mică. Peştera se află la NE de sat, alături de Peştera Nr. 1. Materialele arheologice descoperite aici aparţin culturilor Coţofeni şi Wietenberg.
[47]
d) Peştera Nr. 3. Peştera se află mai jos de Peştera Nr. 1. Materialele arheologice descoperite aici aparţin culturii Coţofeni.
[48]
e) Peştera Nr. 4 de la Crăciuneasca. Peştera se află la S de satul Cerişor, la extremitatea exploatării de suprafaţă de la Crăciuneasa. Materialele arheologice descoperite aici aparţin culturii Coţofeni.
[49]
2. Vestigii preistorice. a) Punctul La Pârloage. La SE de satul Cerişor, pe o şa împădurită ocupând o suprafaţă de circa 250 m2, se află o aşezare din vremea culturii Coţofeni şi Wietenberg.
[50]
¤ 103. Cernişoara-Florese (comuna Bunila) ¤ 104. Certeju de Jos (comuna Vorţa) ¤ 105. Certeju de Sus (comună) 1. Vestigii preistorice. a) În sat s-a semnalat o locuire neolitică.
[51]
¤ 106. Chergheş (comuna Cârjiţi) 1. Peşteri cu urme de locuire. a) Peştera Măgura. Materialele arheologice descoperite în această peşteră aparţin culturii Coţofeni.
[52]
2. Depozite de bronzuri. a) Un depozit de bronzuri din seria Cincu-Suseni (Ha A1) este descoperit pe teritoriul localităţii la o dată neprecizată.
[53]
¤ 107. Chimindia (comuna Hărău) 1. Vestigii preistorice. a) În hotarul localităţii s-au descoperit materiale ceramice Coţofeni.
[54]
b) În centrul satului s-a descoperit o piesă litică fără atribuire culturală.
[55]
2. Vestigii de epocă romană. a) În hotarul localităţii s-au descoperit urme romane.
[56]
¤ 108. Chişcădaga (comuna Şoimuş) ¤ 109. Chitid (comuna Boşorod) 1. Vestigii preistorice. a) Punctul La Plopi. În hotarul localităţii, pe un platou situat la sudul localităţii, se semnalează o aşezare aparţinând culturii Turdaş.
[57]
b) În anul 1836, la nord de localitate, s-au descoperit bare mici de aur.
[58]
c) De aici provine un obiect de argint dacic.
[59]
d) În anul 1877 s-a descoperit aici un tezaur format dintr-o brăţară de aur, un lingou de argint şi 70 denari republicani romani.
[60]
e) Aici s-a descoperit un celt din bronz de tip transilvănean.
[61]
2. Vestigii dacice. a) Punctul Jidovin. În bibliografia veche se semnalează aici, pe Dealul Pleşa, o fortificaţie dacică (probabil aceeaşi cu punctul următor).
[62]
3. Vestigii de epocă romană. a) Punctul Dealul Pleşa. Pe a doua terasă a dealului aflat deasupra vechiului cimitir al satului se observă urmele unei construcţii romane (villa rustica). Aici s-a descoperit un tezaur monetar format din piese bătute în Macedonia după anul 158 î.Chr.
[63]
110. Ciclovina (comuna Boşorod) 1. Peşteri cu urme de locuire. a) Peştera Uscată, Peştera Csolnaky sau Peştera Mare. Peştera se află în carstul din Valea Luncanilor, versantul din dreapta, la circa 1,5 km sud de sat. Cavitatea este săpată în masivul Dâlma Ponoriciului. Aceasta a fost cercetată în anul 1911. Márton Roska găseşte mai multe niveluri succesive (musteriene, aurignaciene, Starčevo-Criş, eneolitic târziu).
[64]
b) Peştera Ciclovina cu Apă. Peştera se află în versantul vestic al Văii Ponorici, la 10 m deasupra ponoarelor şi la 6 km de Peştera Cocoşului. În anul 1953 s-a descoperit un depozit de bronzuri din seria Cincu-Suseni (Ha A1), mărgele de sticlă şi ceramică hallstattiană. Márton Roska afirmă că aici ar fi, pe pereţii peşterii, şi incizii realizate de om.
[65]
c) Peştera Suspendată de la Ciclovina. În aval de Peştera Uscată şi de Peştera cu Apă se află această cavitate. Materialele arheologice recoltate aici aparţin perioadei hallstattiene.
[66]
d) Peştera de la Trecătoare. Aici s-a descoperit o vatră paleolitică.
[67]
2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Vârful Ţâfla. Între Ciclovina şi cetatea Piatra Roşie se află o aşezare aparţinând culturii Coţofeni, dar şi resturi dacice.
[68]
3. Vestigii de epocă romană. a) Punctul Ponorici. Aici, la capătul de nord al zidului principal, se află castre romane de marş (două castre construite în primul şi cel de al doilea război dacic).
[69]
¤ 111. Cigmău (comuna Geoagiu) 1. Peşteri cu urme de locuire. a) Peştera prăbuşită Besericuţa. Peştera din spatele Măgurii a fost locuită în eneolitic.
[70]
2. Descoperiri preistorice. a) Pe teritoriul localităţii sunt descoperiri Coţofeni.
[71]
b) Punctul Măgura. De aici provin câteva obiecte de aur.
[72]
3. Vestigii de epocă romană. a) Punctul Progadie, Cetatea (Dealul) Urieşilor, Magazia Urieşilor sau Calea cu Dâmb. Castrul roman (aici se localizează anticul Germisara) se află în acest punct, aflat pe Platoul Turiac, în localitatea Cigmău.
[73]
b) Punctul Luncă. Aşezarea civilă (vicus militar) se află în acest punct, între Geoagiu şi Cigmău. De aici provine o inscripţie şi multe resturi tegulare (ştampile ale legiunii XIII Gemina).
[74]
c) Punctul Pedeapsă. Aici se află o locuire romană de proporţii modeste.
[75]
4. Descoperiri monetare. a) În hotarul localităţii s-au descoperit monede preromane.
[76]
b) De pe teritoriul castrului şi vicusului militar provin multe şi diverse monede romane.
[77]
¤ 112. Cinciş-Cerna (comuna Teliucu Inferior) 1. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Motel. Într-o livadă de pruni s-a descoperit o aşezare aparţinând culturii Coţofeni. Alte materiale ceramice sunt cele dacice. Pe aceeaşi limbă de pământ s-au descoperit şi resturi de cuptoare de redus minereul de fier.
[78]
b) Punctul Casa Albă. Descoperirile s-au efectuat pe plaja din faţa motelului (epoca bronzului şi perioada dacică).
[79]
2. Vestigii preistorice. a) Punctul Popeasca Nord. Punctul se află la nord-estul actualului sat Cinciş. Materialele arheologice descoperite aici aparţin culturii Petreşti.
[80]
b) Punctul Silişte. În acest punct au fost identificate vestigii preistorice.
[81]
c) Punctul Curtea Şcolii. În acest punct au fost identificate vestigii preistorice.
[82]
3. Vestigii de epocă romană. a) Punctul Popeasca. În hotarul localităţii s-a descoperit o villa rustica. Construcţia se datează în secolele II-III d.Chr.
[83]
b) Punctul Rovine. La 200 m de villa rustica se află necropola acesteia (17 morminte cercetate). Aici s-au descoperit şi două statui funerare de marmură.
[84]
c) Punctul Nedei. În acest punct s-au descoperit materiale ceramice de epocă romană.
[85]
4. Vestigii medievale. a) Vechea biserică medievală a dispărut sub apele lacului de acumulare. Ea a aparţinut unei familii cneziale româneşti.
[86]
5. Descoperiri monetare. a) În anul 1904 s-a descoperit un tezaur format din monede medievale de secolele XV-XVI d.Chr.
[87]
6. Mine şi cariere. a) Mina Teliuc. Mina de fier se află în Munţii Poiana Ruscă, Valea Cerna. Obiectivul a fost exploatat în epoca romană şi cea medievală.
[88]
¤ 113. Ciopeia (comuna Sântămăria Orlea) 1. Vestigii preistorice. a) Punctul Ploştina. În hotarul localităţii se semnalează o aşezare aparţinând neoliticului mijlociu. Zoia Kalmar afirmă că aici nu sunt elemente turdăşene.
[89]
b) Punctul Maleea. Pe platoul cu acest nume, aflat la vest de DN 66, pe malul din dreapta al Văii Ploştina, s-a descoperit o aşezare neolitică târzie, din cultura Petreşti.
[90]
c) Punctul Purcăreţu. În acest punct din hotarul localităţii, la cota 866, s-a descoperit ceramică Coţofeni.
[91]
2. Vestigii de epocă romană. a) Punctul Meleea. În hotarul localităţii, pe drumul dintre Ciopeia şi Sântămăria Orlea, s-au descoperit urme de construcţii romane (poate două villae rusticae).
[92]
b) Într-un loc neprecizat din hotarul localităţii s-au descoperit ziduri romane.
[93]
3. Vestigii medievale. a) Se deduce existenţa locaşului de cult, eventual pe o bază de lemn, mai veche, încă din secolul al XVII-lea.
[94]
4. Descoperiri monetare. a) Din locuri neprecizate provin monede romane imperiale.
[95]
¤ 114. Ciula Mare (comuna Răchitova) 1. Vestigii preistorice. a) În vatra satului, pe un platou aflat la confluenţa a două văi, s-a descoperit ceramică Coţofeni şi de epoca bronzului.
[96]
2. Vestigii medievale. a) Monumentul pare a fi construit în secolul XVII d.Chr., chiar dacă originea familiei cneziale poate fi dusă până în secolul XIV d.Chr.
[97]
¤ 115. Ciula Mică (comuna Răchitova) ¤ 116. Ciulpăz (comuna Peştişu Mic) 1. Peşteri cu urme de locuire. a) Peştera Bulgărelu. Peştera este amplasată pe versantul din stânga Văii Zlaştiului, în partea de est a satului Ciulpăz. Materialele arheologice descoperite aici aparţin culturilor Coţofeni, Wietenberg, Hallstattului, perioadei dacice şi Evului Mediu.
[98]
2. Vestigii preistorice. a) În hotarul localităţii este semnalată o aşezare preistorică.
[99]
¤ 117. Ciumiţa (comuna Lunca Cernii de Jos) ¤ 118. Ciungani (comuna Vaţa de Jos) ¤ 119. Ciungu Mare (comuna Romos) ¤ 120. Clopotiva (comuna Râu de Mori) 1. Vestigii dacice. a) Punctul Vârful Pietrei. În acest punct se află fortificaţii, la 300 m vest de Vârful Pietrii. Construcţia poate fi dacică.
[100]
2. Vestigii de epocă romană. a) Punctul Gruniul Măgurii. În hotarul localităţii, pe malul din dreapta pârâului, s-au descoperit urme romane (villa rustica).
[101]
b) Într-o grădină din localitate s-au descoperit două inscripţii romane.
[102]
c) Pe teritoriul satului s-au descoperit numeroase urme ale unor construcţii romane (cuptoare). Este probabil ca acestea să reprezinte resturile unor villae rusticae.
[103]
3. Vestigii medievale. a) În secolul XIX d.Chr. se descrie biserica de zid care pare a fi funcţionat din secolul al XIV-lea d.Chr. Aceasta era amplasată lângă biserica actuală.
[104]
¤ 121. Coaja (comuna Vorţa) ¤ 122. Copaci (comuna Toteşti) ¤ 123. Coroieşti (comuna Sălaşu de Sus) 1. Vestigii medievale. Biserica ortodoxă românească veche nu a fost studiată prin săpătură arheologică. Se bănuieşte că aceasta funcţiona înaintea secolului al XVI-lea d.Chr. [105] ¤ 124. Coseşti (comuna Lăpugiu de Jos) ¤ 125. Costeşti (comuna Orăştioara de Sus) 1. Vestigii dacice. a) Materiale ceramice şi resturi ale culturii materiale dacice. a.1.) Punctul Dârlău. Imediat deasupra Pârâului Dârlăului, la câteva sute de metri spre nord de poalele cetăţii, s-au descoperit materiale ceramice dacice.
[106]
a.2.) Punctul Merişorul sau Dealul Merişorului. Înălţimea este situată nu departe de Costeşti, spre SV (în hotarul cu Ocolişul Mic şi Boşorodul). Pe un pinten al dealului s-au descoperit cărbuni şi fragmente ceramice. [107] a.3.) Pe un alt dâmb al Merişorului s-au descoperit fragmente ceramice dacice.
[108]
a.4.) Punctul Părul. În faţa satului Costeşti, pe terasa din dreapta Apei Grădiştii, se descoperă fragmente ceramice dacice.
[109]
a.5.) Punctul Şcoala din Deal sau Olteţ. Pe una dintre înălţimile situate la SE de sat s-a descoperit ceramică dacică. Aceeaşi ceramică apare şi la o mică depărtare spre NV de şcoală.
[110]
a.6.) Punctul Şeaua (Hoaga) lui Crai. Aici, nu departe de Olteţ, se semnalează arsură asociată cu ceramică dacică.
[111]
a.7.) Punctul Coşman. În acest punct, în faţa Gării IFET Costeşti, la aproximativ 500 m spre vest de aceasta, pe malul din stânga râului, s-au descoperit ţigle de tip grecesc, fragmente ceramice dacice şi arsură groasă.
[112]
a.8.) Punctul Biserică sau Gruiul Negru. Punctul se află la aproximativ 200 m nord de biserica din localitate. Aici s-au descoperit tuburi de conductă de factură dacică şi chiupuri.
[113]
a.9.) Punctul La Curţi. În apropiere de Cantonul Silvic Costeşti s-au descoperit urme de locuire din perioada dacică.
[114]
a.10.) Punctul Dosul Beliei. În apropierea Apei Grădiştii, pe partea din dreapta acesteia, într-o poieniţă, s-au descoperit fragmente ceramice dacice.
[115]
a.11.) Punctul Putinei. La câteva sute de m nord de poalele Dealului Cetăţuia se află fragmente ceramice dacice.
[116]
a.12.) Punctul Pârâul Gemenilor. Pe coasta din dreapta acestuia, afluent de pe partea din dreapta Văii Făeragului, la SSE de cetatea Costeşti s-a descoperit o sabie scurtă din fier.
[117]
a.13.) Punctul Pârâul Pădişelului sau Pădişelul Mic. În acest punct, aflat pe partea din dreapta Apei Grădiştii, în dreptul Făeragului, s-au descoperit vestigii dacice.
[118]
a.14.) Punctul Şesul Crucii Ruşilor. La 250 m sud de confluenţa Văii Stânişorii cu Apa Grădiştii se semnalează locuinţe dacice.
[119]
a.15.) Punctul Valea Bărcii. Pe dreapta Apei Grădiştii, la vărsarea Văii Bărcii, se află vestigii dacice.
[120]
a.16.) Punctul Poalele Ciocuţei. De aici s-au prelevat materiale dacice.
[121]
a.17.) Punctul Feţele Belinii. Sub dealul Feţele Belinii există o mică terasă locuită în vremea dacilor.
[122]
a.18.) Punctul Ursoaia. În apropierea satului Costeşti, cu ocazia săpării unei gropi de mormânt, s-a descoperit un depozit de vase dacice.
[123]
b) Turnuri de veghe şi apărare dacice. b.1.) Punctul Şesul Ciorii. Aceasta este o terasă situată pe versantul nordic al Dealului Făeragului, chiar deasupra văii. Aici a fost construit de către daci un turn de veghe.
[124]
b.2.) Punctul Ciocuţa. Pe acest mamelon, dispus la SV de Dealul Cetăţuia, se află un turn puternic de pază.
[125]
b.3.) Punctul Cetăţuia Înaltă. Acest deal este despărţit de Dealul Cetăţuia prin Valea Sasului. Pe deal se afla un puternic turn de apărare şi supraveghere.
[126]
c) Terase amenajate artificial dacice. c.1.) Punctul Şesul lui Inătoiu sau Şesul Primarului. Terasa se află pe acelaşi deal al Făeragului. După cum se pare în teren, terasa este amenajată artificial.
[127]
c.2.) Punctul Mormânturile. Deasupra satului Costeşti se află două terase netede numite Mormânturile Mari şi Mormânturile Mici. Aici nu s-au găsit materiale arheologice.
[128]
c.3.) Punctul Şesul Iezilor. Pe partea din dreapta Apei Grădiştii, la 300-400 m spre NNE de Dosul Beliei, deasupra acestui punct, se întinde o terasă locuită de daci.
[129]
c.4.) Punctul Pietroasa sau Pietrele lui Solomon. La circa 200 m deasupra Pârâului Pietros, pe drumul ce duce spre Luncani de la cetatea de pe înălţimea Blidaru, se află pintenul cu acest nume. Locul este amenajat pentru locuire în perioada dacică clasică. Aici s-au descoperit resturile unui sanctuar dacic patrulater.
[130]
d) Fortificaţii complexe dacice. d.1.) În drum, spre Vârful Merişorului, se văd blocuri de piatră cioplită ca în cetăţile dacice.
[131]
d.2.) Punctul Prisaca. În hotarul localităţii, pe înălţimea Prisăcii, s-au descoperit urme romane. Acestea constau dintr-o circumvalaţie de 300 / 100-120 m, neregulată ca formă. Şanţul acesteia pare să fi fost construit în interior (?).
[132]
d.3.) Punctul Dosul Brăiţei sau Dâlma Brăiţei. În apropierea cetăţii Costeşti, la SV de ea, se poate observa un val circular de pământ, rămăşiţă a unui turn dacic. Tot aici s-au descoperit şi fragmente ceramice Coţofeni (eneolitic târziu).
[133]
e) Locuinţe. e.1.) Punctul Laz. La circa 300 m de firul Apei Grădiştii se află mai multe movile care reprezintă resturile unor locuinţe dacice.
[134]
e.2.) Punctul Poiana Năpărţi sau În Năpărţi. Punctul se găseşte la sud de localitate. Aici s-a descoperit o locuinţă dacică.
[135]
e.3.) Punctul La Ţuţurău. Pe terasa Apei Grădiştii, în apropiere de Valea Stânişoarei, s-au descoperit locuinţe dacice şi traseul unei conducte de apă.
[136]
e.4.) Punctul La Bocşitură. Pe locul actualei cabane turistice există o locuinţă dacică.
[137]
e.5.) Punctul La Cruce la Valea Stânişorii. În acest loc de la sud de Costeşti, pe partea din dreapta Văii Stânişorii, se află o terasă pe care s-au descoperit materiale ceramice dacice.
[138]
e.6.) Punctul Gura Văii Stânişorii. În acest loc s-au descoperit vestigii dacice. [139] e.7.) Punctul Valea Stânişorii. Pe vale s-au descoperit vestigii dacice.
[140]
2. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Cetăţuia, Cetăţuie sau Cetate. a.1.) Drumul de acces antic este folosibil şi astăzi. Cetatea ocupă un platou elipsoidal cu dimensiunile maxime de 166 / 33 m. Sub cetate sunt câteva terase amenajate de mâna omului. Cea mai veche locuire de aici aparţine culturii Coţofeni. Cetatea este apărată, în primul rând, de un val de pământ (valul roşu). Valul nu se închidea complet. Capetele sale se petrec în locul în care trebuie să fi fost poarta cetăţii. Acesta este precedat cronologic de un alt val cu palisadă. Al doilea element defensiv este zidul masiv al cetăţii. Acesta nu înconjoară complet dealul şi este construit în tehnica murus Dacicus. Zidul este completat cu trei bastioane. Un alt element deosebit al arhitecturii cetăţii este reprezentat de cele două turnuri-locuinţă şi un turn de supraveghere aflat pe platoul fortificaţiei. În anul 1957 s-a descoperit o brăţară de argint în apropierea turnului-locuinţă numărul 1. În cetate a funcţionat şi un atelier de bronzier. Caracterul de acropolă şi de reşedinţă al cetăţii de la Costeşti face ca existenţa ei să nu poată fi despărţită de aceea a aşezării civile din valea Apei Grădiştii, în hotarul şi chiar în vatra satului actual.
[141]
a.2.) Descoperiri monetare. - în campaniile anilor 1925-1929 D.M. Teodorescu descoperă monede de bronz emise de oraşele Histria şi Messembria, datate în secolul II î.Chr. - în anul 1809 este semnalată descoperirea unui tezaur format din piese republicane şi imperiale, împreună cu trei torquesuri.
[142]
a.3.) Resturi ale activităţii metalurgice. De aici provine o nicovală pentru bijutier şi alte unelte de metalurgi.
[143]
a.4.) Punctul Valea Chişetoarei. În apropierea cetăţii Costeşti s-a descoperit o cisternă de apă construită din lemn de gorun.
[144]
b) Cetatea dacică de la Blidaru. Această fortificaţie dacică este construită în două faze. Prima fază cuprinde cetatea I şi turnurile V-VI care, iniţial, erau turnuri izolate. Poate că tot acum este săpată şi cisterna. Cetatea I este demantelată parţial. Cetatea II cuprinde între zidurile ei şi turnurile V-VI, ca şi cele cu numerele I şi III-IV. Faza a doua este făcută în grabă pe alocuri folosindu-se tehnica opus mixtum în locul binecunoscutei tehnici murus Dacicus. În partea de NNV a complexului se află o cisternă de apă. La Pietroasa lui Solomon s-a descoperit un sanctuar patrulater dacic.
[145]
b) Puncte cu descoperiri dacice din zona cetăţii Blidaru. b.1.) Punctul Pârâul Scurtele. Aici s-au descoperit tuburi de apeduct dacice.
[146]
b.2.) Punctul Arsuri. În acest punct, pe Valea Rea, la confluenţa acesteia cu Pârâul Arsurilor, s-au descoperit urme de locuire dacice.
[147]
b.3.) Punctul La Cioburi. În acest punct s-au descoperit urme de locuire dacice.
[148]
b.4.) Punctul Grădina Făeragului. În acest punct s-au descoperit urme de locuire dacice.
[149]
b.5.) Punctul Poiana Perţii. Spre NV de Platoul Blidarului, mai jos de el, sub o pantă împădurită, se află acest punct în care s-a descoperit şi cercetat un turn dacic de dimensiuni mari.
[150]
b.6.) Punctul Dealul Mare din Pietroasa. Punctul se află în apropierea cetăţii Blidaru. Aici se află, după toate aparenţele, urmele unui turn dacic.
[151]
b.7.) Punctul Curmătura Făeragului. În partea din dreapta potecii moderne, înspre platoul de pe Culmea Făeragului, s-au descoperit resturile unui turn cu zidurile de 2,60 m grosime.
[152]
b.8.) Punctul Platoul sau Dealul Făeragului. În acest punct s-au descoperit urmele a trei turnuri construite în linie pe mijlocul lui. Zidurile acestora erau groase de 2,60 m.
[153]
b.9.) Punctul Curmătura Tocaciu sau Curmătura Tocaciului. Punctul se află pe partea din stânga Apei Grădiştii şi se prezintă sub forma unui platou de mari dimensiuni. Aici s-au descoperit materiale arheologice dacice şi se presupune existenţa unui turn.
[154]
b.10.) Punctul La Vămi. La vreo 300 de m depărtare de Turnul lui Mihu, spre Luncani, se află ruinele altui turn de pază.
[155]
b.11.) Punctul Muchea Chişetoarei. Pe terasele muchii se înşiră trei turnuri. Altul este puţin mai departe. [156] b.12.) Punctul Muchea lui Todirici. Aceasta este paralelă cu pârâul lui Todirici şi în amonte de el. Pe muchie sunt cinci terase etajate. Pe cea mai de sus, mai apropiată de Blidaru, se află două turnuri dacice.
[157]
b.13.) Punctul Pârâul lui Todirici. Pârâul se varsă în Apa Grădiştii în amonte de Valea Chişetoarei. Între cele două văi s-au aflat două turnuri de pază dacice.
[158]
b.14.) Punctul Poiana Chişetoarei. Pe malul din stânga văii, chiar lângă drumul antic se păstrează urmele unui turn din piatră.
[159]
b.15.) Punctul Poiana Popii. La vest de drumul spre Blidaru s-a identificat un turn de pază.
[160]
b.16.) Punctul Turnul lui Mihu. Turnul se află în apropierea drumului actual care leagă gura Văii Făeragului de Luncani-Târsa şi este amplasat pe o ridicătură dominantă. În apropierea sa se pare că a mai existat un alt turn sau construcţie asemănătoare.
[161]
3. Vestigii de epocă romană. a) Punctul Grădişte. Pe botul de deal care coboară spre Apa Oraşului din Dealul Cetăţuie, înspre NV, pe terasa râului de munte, se află urmele unei întărituri romane (castru, dimensiunile 45 / 45 m).
[162]
4. Descoperiri monetare. a) Punctul Valea Plaiului. Aici s-a descoperit o monedă de argint de tip Răduleşti – Hunedoara. O altă monedă de acelaşi tip s-a descoperit, tot aici, în anul 1956.
[163]
b) Punctul Sub Măturoi sau Sub Mărtinoi. Pe partea din dreapta Pârâului Raicii, în dreptul Lazului, s-au descoperit, în anul 1957, două monede preromane.
[164]
c) Punctul Bolsaia. Aici s-a descoperit un tezaur monetar format din 240 piese de argint ale oraşelor Dyrrachium şi Apollonia.
[165]
5. Mine şi cariere. Metalurgie. a) Punctul Strâmbu, La Strâmbu sau Dealul Strâmbu. În acest punct s-a descoperit un depozit de unelte dacice. Aici este un punct de exploatare a fierului în perioada dacică.
[166]
b) În hotarul localităţii se semnalează spălarea nisipului aurifer.
[167]
c) Punctul Valea Largă. În acest punct s-a descoperit un depozit de unelte dacice. La confluenţa acesteia cu Apa Godeanului s-a descoperit o cană şi un fragment de oglindă metalică din bronz, produse elenistice de import. Pe terasa aflată aici s-au descoperit şi fragmente ceramice dacice.
[168]
d) Punctul Poiana Rădăcinii sau Rădăcina. La aproximativ 450 m de obârşia Văii Stânişoarei se află urme de locuire dacică şi lupe de fier, pe o terasă înaltă numită Faţa Jianului.
[169]
¤ 126. Costeşti-Deal (comuna Orăştioara de Sus) ¤ 127. Covragiu (comuna Bretea Română) 1. Vestigii preistorice. a) La vest de localitate, la circa 100-150 m sud de punctul trigonometric, au fost descoperite materiale ceramice aparţinând culturii Coţofeni.
[170]
¤ 128. Cozia (comuna Cârjiţi) 1. Vestigii preistorice. a) Punctul Cota + 686. În hotarul localităţii s-au descoperit materiale ceramice aparţinând culturii Coţofeni.
[171]
b) Aici s-a descoperit un topor de cupru cu braţele în cruce.
[172]
2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Piatra Coziei sau Piatra Cozia. Pe teritoriul localităţii se află o cetate dacică din epoca clasică (secolele I î.Chr.-I d.Chr.). În acelaşi loc s-au descoperit şi materiale ceramice Coţofeni şi Wietenberg.
[173]
¤ 129. Crăciuneşti (comuna Băiţa) 1. Peşteri cu urme de locuire. a) Peştera Balogu sau Peştera Szabó József. Cavitatea se află în Munţii Metaliferi, carstul din Valea Căianului, Măgura Feredeului. În Muzeul din Deva se află materialele arheologice din peşteră descoperite prin săpăturile lui Márton Roska (urme musteriene). Din punct de vedere cronologic şi cultural ceramica aparţine culturii Starčevo-Criş II, dar şi culturii Coţofeni, bronzului timpuriu şi culturii Wietenberg.
[174]
b) Peştera Şura de Jos sau Şura de Jos de la Măgura Băiţei. Peştera se află în Munţii Metaliferi, carstul din Valea Căianului, Dealul Măgura Băiţei. Între alte materiale arheologice de aici (paleolitice) se mai află şi ceramică din epoca timpurie a bronzului, culturii Wietenberg şi perioadei prefeudale (secolele VII-IX d.Chr.).
[175]
c) Peştera Csürok (tot Şura ?). Şi din această peşteră apar materiale ceramice din epoca timpurie a bronzului.
[176]
d) Peştera cu Trei intrări sau Şura de Mijloc. Peştera se află în masivul calcaros Măgura. Aici se află trei niveluri aparţinând culturii Coţofeni, Hallstattului timpuriu şi evului mediu timpuriu.
[177]
e) Peştera Groapa Lupului sau Gaura Lupului. Cavitatea se află în Munţii Metaliferi, carstul Valea Căianului, Măgura Feredeului. În peşteră s-au descoperit oase de Ursus spelaeus cu urme de prelucrare şi trei aşchii de cuarţit.
[178]
f) Peştera Zidul de Sus II sau Peştera Hunfalvi János. Aici s-au descoperit resturi de faună paleolitică, dar şi materiale ceramice Coţofeni şi medievale târzii (moderne).
[179]
2. Vestigii preistorice. a) Din hotarul localităţii provine un topor de cupru eneolitic de tip Târgu Ocna.
[180]
b) În hotarul localităţii s-a descoperit o verigă de aur cu secţiunea pătrată datată în Bz D-Ha A.
[181]
3. Vestigii dacice. a) De aici provine un brăzdar de plug dacic.
[182]
4. Vestigii de epocă romană. a) În hotarul localităţii s-au descoperit urmele romane ale unei aşezări rurale.
[183]
5. Mine şi cariere. a) Minele de aur Crăciuneşti. Minele se află în Munţii Metaliferi, Valea Mureşului, afluentul Geoagiu. Obiectivele au fost exploatate în epoca romană.
[184]
b) Mina de aur Băiţa-Crăciuneşti. Mina se află în Munţii Metaliferi, Valea Mureşului, Pârâul Băiţa. Obiectivul a fost exploatat în epoca romană şi cea medievală.
[185]
¤ 130. Crăguiş (comuna Unirea) 1. Vestigii preistorice. a) Punctul Locul Uriaşilor. În hotarul localităţii, între drumul spre Crăguiş şi pârâul de la est de acesta, la 400-500 m de şoseaua Unirea – Haţeg, se semnalează o aşezare aparţinând culturilor Turdaş şi Petreşti. Tot aici este amintită şi o villa rustica.
[186]
b) Punctul Holda lui Bolduş. La sud de sat, pe malul din dreapta Pârâului Crăguiş, s-a descoperit ceramică aparţinând culturii Petreşti. Tot aici se află şi urme de construcţie romane (villa rustica) şi materiale ceramice medievale timpurii.
[187]
3. Vestigii dacice. a) În arătură, la vest de Locul Uriaşilor, s-a descoperit o brăţară de fier cu protuberanţe, dacică.
[188]
¤ 131. Cristur (municipiul Deva) 1. Vestigii preistorice. a) Punctul Coasta Buciumului. În hotarul localităţii s-a descoperit o aşezare aparţinând culturii Coţofeni.
[189]
2. Mine şi cariere. a) Punctul Valea Pârâului. Aici este o carieră de marmură care poate fi pusă în legătură cu minerii de la Cinciş (probabil o aşezare rurală romană). Tot în acest punct s-au descoperit statuete de marmură. Din acest loc provine şi o inscripţie.
[190]
¤ 132. Criş (comuna Blăjeni) ¤ 133. Crişan (comuna Ribiţa) 1. Vestigii medievale. a) Punctul Mănăstirea Vaca. Complexul mănăstiresc se datează în secolele XVI-XVIII. Acesta este amplasat la 200 m în amonte pe pârâul Valea Mare care este un mic afluent, dinspre stânga, al Văii Vacii. Mănăstirea ortodoxă este dispărută, dar a fost cercetată arheologic.
[191]
¤ 134. Crişcior (comună) 1. Vestigii preistorice. a) Punctul Pietroasa sau Dealul Pietroasa. La poalele dealului cu acest nume s-a descoperit un topor de piatră, perforat, atribuit culturii Coţofeni.
[192]
2. Mine şi cariere. a) În hotarul localităţii s-au descoperit urme ale unor exploatări aurifere romane. După unii autori acestea ar fi fost exploatate încă din Bz D-Ha A. Spălătoriile de aur au funcţionat şi în epoca medievală.
[193]
3. Vestigii medievale. a) Vechea biserică de zid din localitate este situată pe un teren înalt din mijlocul localităţii. Săpăturile arheologice întreprinse aici au dus la descoperirea a două morminte şi alte materiale arheologice. Acestea au permis încadrarea fazei iniţiale de construcţie a bisericii între secolele XIV şi XV d.Chr.
[194]
¤ 135. Criva (comuna Densuş) ¤ 136. Crivadia (comuna Băniţa) 1. Peşteri cu urme de locuire. a) Peştera Gaura Oanei. Materialele arheologice recoltate din această peşteră aparţin culturii Coţofeni şi epocii dacice. [195] b) Peştera de pe Valea Munceilor. În peşteră s-au descoperit vetre de foc şi artefacte neîncadrate cronologic şi cultural. [196] 2. Vestigii medievale. a) Turnul-cetate de aici este, prin forma şi dimensiunile sale, deosebit în arhitectura fortificaţiilor medievale din Transilvania. El este ridicat la intrarea în trecătoarea Merişor şi se datează – cel mai devreme – în secolul XV d.Chr. [197] b) Biserica medievală era construită din lemn şi funcţiona înainte de 1733.
[198]
¤ 137. Cucuiş (comuna Beriu) 1. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Golu sau Dealul Golu. Pe acest deal, situat la vest de sat, se află o cetate dacică, fortificată cu val de pământ şi şanţ de apărare. Cercetările arheologice efectuate aici au dus şi la descoperirea unei fortificaţii hallstattiene.
[199]
b) Punctul În grădina lui Dumitrescu Vanea. Aici s-au descoperit fragmente ceramice hallstattiene şi dacice.
[200]
c) Punctul Colnic. Cetatea medievală este situată la est de şcoala din sat, pe un promontoriu aflat la capătul nordic al unei culmi care coboară dinspre platforma montană. În interiorul cetăţii s-au descoperit materiale ceramice dacice, dar şi materiale aparţinând culturii Coţofeni. Zidurile cetăţii sunt din piatră, forma incintei fiind neregulată.
[201]
2. Vestigii dacice. a) Punctul Vârful Berianului. Dealul este de înălţime medie şi se situează la SE de sat. Materialele arheologice descoperite aparţin perioadei dacice clasice şi provin dintr-o aşezare fortificată.
[202]
b) Punctul Bocşitură. Punctul se află pe drumul dintre Cucuiş şi Sibişel-Baia, pe partea din dreapta Pârâului Curmăturii. De pe terase artificiale s-au recoltat fragmente ceramice atipice.
[203]
c) Punctul Muchea Cetăţii. Punctul este situat spre NE de Şcoala generală din Cucuiş. Materialele arheologice recoltate aparţin civilizaţiei dacice.
[204]
d) Punctul La Dos sau Sub Dos. Terasa de aici este propice locuirii, dovadă şi materialele ceramice dacice descoperite.
[205]
e) Punctul Gruieţ. Terasa înclinată cu acest nume duce spre Muchea Cetăţii. Aici s-a descoperit lipitură arsă şi o bucată de vatră.
[206]
f) Punctul Poiana Stanii. Locul este despărţit în două părţi egale de un pârâiaş care izvorăşte de sub Muchea Ursului.
[207]
g) Punctul Padeşul de Sus. Punctul este situat la est de Şcoala generală, pe curmătura dintre Pietrele Caprei şi Vârful Speiului. Aici s-au descoperit resturile unei vetre şi ceramică specifică dacilor.
[208]
h) Punctul Dealul Suciului sau Suciului. Punctul este situat la poalele sudice ale Dealului Golu. În acest punct s-au descoperit fragmente ceramice dacice.
[209]
i) Punctul Pietrele Caprei. În acest punct s-au descoperit fragmente ceramice de factură dacică.
[210]
j) Punctul Cărbunari. În acest punct s-au descoperit fragmente ceramice de factură dacică.
[211]
k) Punctul Cetăţuia. În acest punct s-au descoperit fragmente ceramice de factură dacică.
[212]
3. Vestigii de arheologie industrială. a) Punctul Glăjerie. Acesta este situat în partea de SE a satului. Numele locului provine de la cuptoarele de sticlă care au funcţionat aici în urmă cu 200 ani. Pe lângă resturi de sticlă s-au descoperit şi fragmente ceramice dacice.
[213]
¤ 138. Cuieş (comuna Ilia) ¤ 139. Curechiu (comuna Bucureşci) ¤ 140. Curpenii Silvaşului (comuna Topliţa) ¤ 141. Cutin (comuna Peştişu Mic) ¤
|
|
webmaster: Cosmin Suciu, e-mail to: cos_suciu@yahoo.com