|
 |
|---|---|
| MEMBRII : REVISTA : ŞANTIERE ARHEOLOGICE : CĂRŢI :CURSURI : FORUM : CĂUTARE |
|
||
BIBLIOTHECA SEPTEMCASTRENSIS XI |
Arheologie şi istorie (III) Descoperiri din judeţul Hunedoara |
|
Autor: SABIN ADRIAN LUCA, Cu contribuţii de: Cristian ROMAN şi Dragoş DIACONESCU, Editura Economică 2005, web: Cosmin Suciu |
||
Descoperiri arheologice: A, B, C, D, F, G, H, I, J, L, M, N, O, P, R, S, Ş, T, Ţ, U, V, Z |
Repertoriul descoperirilor
F. 164. Faţa Roşie (comuna Bătrâna) ¤ 165. Făgeţel (comuna Dobra) 1. Descoperiri monetare. a) În anul 1983 s-a descoperit în grădina locuitoarei Oprean Firica un tezaur format din câteva zeci de monede medievale de secolele XV-XVI d.Chr.
[1]
¤ 166. Fărcădin (comuna Unirea) 1. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Măerişte sau Măierişte De aici, de pe un platou aflat la confluenţa văilor Galbena şi Ortovariţa, provine ceramică neolitică, de epoca bronzului înrudită cu grupul cultural Balta Sărată (Wietenberg), romană, post-romană şi medievală timpurie.
[2]
2. Vestigii de epocă romană. a) În hotarul localităţii s-au descoperit urme arheologice de epocă romană, o modestă aşezare rurală.
[3]
3. Vestigii medievale. a) Aici a funcţionat în perioada medievală o capelă din lemn (în secolul al XVI-lea d.Chr.), dar şi o curte nobiliară.
[4]
¤ 167. Fântâna (comuna Lunca Cernii de Jos) ¤ 168. Federi (comuna Pui) 1. Peşteri cu urme de locuire. a) Peştera Federi. În acest punct s-au descoperit materiale ceramice specifice epocii bronzului, cultura Wietenberg.
[5]
b) Peştera Nr. 1 de la Coasta Vacii de la Federi. Peştera se află în Munţii Sebeşului, bazinul Ohaba, sub înălţimea Fruntea Mare. Aceasta este şi mai mare decât prima. Aici s-au descoperit unelte şi arme paleolitice. În peşteră se află materiale arheologice din paleolitic (cultura Aurignaciană) până în eneolitic târziu (cultura Coţofeni), începutul epocii bronzului, dar şi din epoca prefeudală (secolele VIII-X d.Chr.).
[6]
c) Peştera Nr. 2 de la Coasta Vacii de la Federi. Peştera se află în Munţii Sebeşului, bazinul Ohaba, sub înălţimea Fruntea Mare, sub Peştera Nr. 1. Aici s-au descoperit materiale cioplite musteriene, dar şi straturi de arsură, fără alte precizări.
[7]
d) Peştera Nr. 3 de la Coasta Vacii de la Federi. Peştera se află în Munţii Sebeşului, bazinul Ohaba, sub înălţimea Fruntea Mare, în stânga Peşterii Nr. 2. De aici provin câteva răzuitoare musteriene.
[8]
e) Peştera Cocoşului sau Gaura Cocoşului de la Federi. Cavitatea se află localizată în Munţii Sebeşului, bazinul Ohaba, Dealul Piatra Muntenilor, în faşa peşterilor de la Coasta Vacii. Urmele de aici sunt musteriene, aurignaciene, eneolitice finale, de epoca bronzului (cultura Wietenberg), dacice şi de epocă romană. În anul 1940-1941 s-a descoperit craniul unei femei, în vârstă de 30-40 de ani, de tip Homo sapiens fossilis.
[9]
f) Peştera Nr. 1 din Piatra Muntenilor sau Coridorul din Piatra Muntenilor. Peştera se află în Munţii Sebeşului, bazinul Ohaba, Dealul Piatra Muntenilor, lângă peştera Gaura Cocoşului. Aceasta este şi mai mare decât prima. Aici s-au descoperit unelte şi arme paleolitice (cultura Musteriană). În peşteră se află materiale arheologice din neolitic şi eneolitic, începutul epocii bronzului, perioada romană şi cea medievală.
[10]
2. Vestigii preistorice. a) Pe valea râului care izvorăşte din Piatra Muntenilor s-a descoperit ceramică Coţofeni.
[11]
3. Vestigii dacice. a) Punctul Izvor. La 400 m de izvor, la nord de sat, spre Pui – Ponorici se află valuri de pământ dacice.
[12]
4. Vestigii de epocă romană. a) Punctul Dealul Padeş sau Sub Padeş. Aici, la circa 400 m est de cătun, a funcţionat un castru roman.
[13]
5. Mine şi cariere. a) Punctul Fâneaţă. La 600 m de Sălaşul lui Iosif Murgoi s-a descoperit un atelier pentru prelucrarea fierului dacic. Zăcămintele de fier din zonă se află la circa 10 km de Rudele, „faţă-în-faţă” cu acest obiectiv (minereurile se găsesc în două locuri).
[14]
6. Vestigii medievale. a) În localitate există o biserică de lemn nepublicată. [15] ¤ 169. Feregi (comuna Cerbăl) ¤ 170. Fintoag (comuna Lăpugiu de Jos) ¤ 171. Fizeş (comuna Băiţa) 1. Vestigii preistorice. a) Aici s-a descoperit un lanţ de aur format din 9 verigi databil în Bz D-Ha A.
[16]
b) În localitate s-au descoperit unelte din piatră neolitice.
[17]
2. Mine şi cariere. a) În hotarul localităţii s-au descoperit urme romane (exploatare de aur, locuinţele minerilor). Exploatările de aur au funcţionat şi în epoca medievală.
[18]
b) Mina de aur Fizeş. Mina se află în Munţii Metaliferi, bazinul Mureşului, Valea Brănişca între dealurile Cornet şi Sfredel, aproape de Băiţa.
Obiectivul a fost exploatat în epoca romană.
[19]
3. Descoperiri monetare. a) Dintr-un loc neprecizat s-au recoltat 11 monede de bronz din secolul IV d.Chr. (Valentinianus I sau II).
[20]
¤ 172. Fizeşti (comuna Pui) 1. Vestigii preistorice. a) În hotarul localităţii s-a descoperit un topor de piatră şlefuită.
[21]
2. Vestigii dacice. a) Punctul Hotar. Aici s-au descoperit, la 1 km SE de şcoală, fragmente ceramice, cărămizi şi o verigă de fier, toate de factură dacică.
[22]
3. Vestigii romane. a) Pe teritoriul localităţii sunt descoperiri de materiale arheologice romane.
[23]
b) Punctul Vârful Poienii, Vârful Vârfete sau Ciclovina-Ponorici. În zona Ponorâciu – Ciclovina s-a identificat un grandios ansamblu de fortificaţii cu caracter unitar, după opinia descoperitorului. Fortificaţia are trei linii succesive. Aici ar fi un număr de 5 bastioane, un castru de marş cu dimensiunile de 70 / 45 m (burgus) şi un val lung (Troianul) de 230 m (din pământ, cu miezul ars). Lungimea totală a zidurilor şi valurilor este de circa 2,5 km. După opinia majorităţii cercetătorilor, aceste lucrări ar fi sau, cel puţin, s-ar baza, pe un sistem de fortificaţie dacic. Unele construcţii sunt în mod cert romane. Eugen Iaroslavschi vede aici o imensă carieră pentru extragerea pietrei nefasonate.
[24]
4. Vestigii medievale. a) În localitate există o biserică de lemn nepublicată. [25] 5. Descoperiri monetare. De aici provine un tezaur monetar care este adunat şi după părăsirea Daciei de către romani.
[26]
¤ 173. Folt (comuna Rapoltu Mare) 1. Vestigii preistorice. a) În hotarul localităţii se semnalează o aşezare aparţinând culturii eneolitice târzii Coţofeni.
[27]
b) În vatra satului s-au descoperit, în anul 1984, patru vase Otomani.
[28]
2. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Sub Vii. La est de sat, pe a doua terasă de pe malul din dreapta râului Mureş s-au descoperit materiale arheologice din epoca bronzului (cultura Wietenberg), Hallstattului timpuriu şi mijlociu, epocii romane şi post-romane.
[29]
3. Vestigii de epocă romană. a) La vest (la est după Căstăian Mihai) de sat apele Mureşului au dezvelit un cuptor roman.
[30]
b) Punctul Pe Vale. Din nordul localităţii, unde Valea Boiului intersectează şoseaua spre Geoagiu, apar numeroase fragmente ceramice şi materiale de construcţie de factură romană.
[31]
c) La circa 150 m sud de punctul Sub Vii, în arătură, apar fragmente ceramice, cărămizi şi ţigle romane.
[32]
¤ 174. Fornădia (comuna Şoimuş) ¤ 175. Furcşoara (comuna Brănişca) ¤
|
|
webmaster: Cosmin Suciu, e-mail to: cos_suciu@yahoo.com