O.

270. Obârşia (comuna Tomeşti)

¤

271. Ociu (comuna Vaţa de Jos)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Pentru materialele paleolitice de aici vezi Basarabasa şi Prăvăleni.

¤

272. Ocolişu Mare (comuna Bretea Română)

¤

273. Ocolişu Mic (comuna Orăştioara de Sus)

 

1. Vestigii dacice.

a) Punctul Fântâna Pobradului sau La Fântână.

În hotarul satului, pe o terasă artificială, s-au descoperit două rânduri de conductă de apă de tip dacic, un zid de piatră şi fragmente ceramice. [1]

b) Punctul Bodiu.

Puţin mai la nord de punctul de mai sus s-au semnalat alte vestigii dacice, dar şi o piatră mare prelucrată (lungime de aproximativ 1,30 m şi diametrul de 0,60 m). [2]

c) Punctul Apa Grădiştii – Vila Napoleon Săvescu sau Valea Rea.

Locul cu descoperiri dacice se află la aproximativ 3,5 km în amonte de cabana turistică Costeşti, la confluenţa dintre Valea Rea şi Apa Oraşului. [3]

d) Punctul Cetatea Păgână, Ciata sau Cetate.

Punctul este semnalat de Márton Roska şi pare a fi dacic şi fortificat. [4]

e) Punctul Grădişte.

În bibliografia veche se semnalează aici o fortificaţie dacică asemănătoare cu cea de la Grădiştea Muncelului. [5]

 

2. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul La Grădini.

În capătul cătunului Vâlceluţele, pe drumul ce vine de la Boşorod, s-au descoperit urme de construcţii romane. [6]

 

3. Descoperiri monetare.

a) În anul 1803 s-au descoperit aici 280 stateri de aur de tip Lysimah. [7]

¤

274. Ohaba (comuna Lăpugiu de Jos)

¤

275. Ohaba de sub Piatră (comuna Sălaşu de Sus)

 

1. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Dealul Viilor.

Materialele ceramice descoperite aici, la nord de Valea Bălţii, aparţin epocii neolitice (culturile Starčevo-Criş şi Turdaş), eneolitice (cultura Coţofeni), epocii bronzului (grupului cultural Balta Sărată), perioadei dacice, romane şi medievale. [8]

 

2. Descoperiri monetare.

a) Din hotarul localităţii ar proveni un tezaur medieval format din 602 monede. [9]

¤

276. Ohaba-Ponor (comuna Pui)

 

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) Peştera de la Bordu Mare.

Peştera se află la SE de sat, pe Dealul Bordul Mare.

Între materialele arheologice descoperite în peşteră se remarcă cele aparţinând culturilor Starčevo-Criş şi Coţofeni, dar şi uneltele şi armele paleolitice (musterian). Alte descoperiri se pot încadra în perioada dacică şi Evul Mediu.

Aici s-a descoperit un denar roman şi ceramică dacică. [10]

b) Peştera de la Seci.

Această peşteră a fost studiată în anul 1954 pentru a se controla observaţii mai vechi. [11]

c) Peştera din Pârâul Găurii.

Această peşteră a fost studiată în anul 1954 pentru a se controla observaţii mai vechi. [12]

d) Peştera Şura Mare.

Materialul ceramic aparţine perioadei dacice. [13]

e) Peştera de pe Şcoruş.

Materialul ceramic descoperit aici este preistoric. [14]

 

2. Vestigii preistorice.

a) Aici s-au descoperit materiale ceramice Coţofeni. [15]

 

3. Vestigii dacice.

a) Pe un deal cu numele Blidaru din hotar s-au descoperit urme ale exploatării fierului în perioada dacică. [16]

b) Punctul Piatra Cetăţii sau Cetăţelii.

În bibliografia veche se afirmă că aici ar fi existat o cetate dacică de piatră. Cercetările moderne infirmă această afirmaţie. [17]

 

4. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Vad.

La circa 500 m de vadul de trecere a Streiului se află o villa rustica romană. Locuirea continuă şi după părăsirea provinciei Dacia. [18]

¤

277. Ohaba-Sibişel (comuna Râu de Mori)

 

1. Vestigii medievale.

a) Mănăstirea ortodoxă de aici are origine necunoscută. Ea a funcţionat până prin anul 1870. [19]

¤

278. Ohaba-Streiului (oraş Călan)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Călanul Nou, La Podină I sau La Sălcii.

Punctul este situat la nord, NE de vatra satului Ohaba, pe o terasă joasă, aflată pe partea din dreapta Pârâului Luncani.

Materialele arheologice descoperite aici aparţin culturii Starčevo-Criş. [20]

b) Punctul Călanul Nou, La Podină II, Lugini  sau Jirezi.

Punctul se află chiar în marginea oraşului Călanul Nou.

Materialele ceramice descoperite aici aparţin culturii Turdaş. [21]

 

2. Descoperiri prefeudale.

a) Punctul Călanul Nou.

Aici se află şi o aşezare de secolul VIII d.Chr. [22]

 

3. Descoperiri monetare.

a) În anul 1957 s-a descoperit un tezaur medieval format din 600 denari, depozitat într-un vas de lut, datat în secolul XVI d.Chr. [23]

¤

279. Oprişeşti (comuna Balşa)

¤

280. Orăştie (municipiu)

 

1. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Terasa Dealul Pemilor.

a.1.) Punctul X₁.

Cu ocazia construirii unei Staţii de pompare a gazului metan s-au descoperit materiale arheologice aparţinând culturii Turdaş. [24]

a.2.) Punct X₂ sau Platoul Rompoş.

Pe o mare întindere a platoului de aici se află o aşezare aparţinând culturii Turdaş. Aceasta are două niveluri succesive de locuire, cel mai vechi în bordeie, iar cel mai nou în locuinţe de suprafaţă. Aşezările sunt înconjurate cu garduri. În centrul platoului s-a descoperit şi una dintre necropolele neolitice.

În partea de nord a platoului se află o necropolă medievală timpurie de începutul secolului XI d.Chr.

Cercetările au fost iniţiate şi conduse de S.A. Luca între anii 1992-1997. În necropola medievală cercetările sistematice au reînceput o dată cu anul 2000 (2000-2001, 2004 – Zeno Karl Pinter; 2002-2003 – Marian Ţiplic). [25]

a.3.) Punctul X₃.

Aşezarea preistorică din acest punct, situat la circa 200 m sud de punctul X₁, prezintă materiale arheologice caracteristice culturilor Starčevo-Criş şi Turdaş.

Materialele turdăşene pot fi legate de cele din punctele X₁ şi ₂, astfel că cele trei puncte pot reprezenta unul şi acelaşi sit, mai precis, faze de evoluţie a aceleaşi comunităţi omeneşti. [26]

a.4.) Punctul X₄.

Aici s-au descoperit materiale arheologice, deosebit de fragmentare, aparţinând preistoriei (epocii bronzului). Periegheze desfăşurate aici au dus la descoperirea unor piese cioplite aparţinând paleoliticului mijlociu. [27]

a.5.) Punctul X₅.

Din această aşezare au fost adunate materiale arheologice aparţinând mai multor epoci istorice (epoca timpurie a bronzului, cultura Wietenberg, Basarabi şi epocii dacice clasice). [28]

a.6.) Punctul X₆.

În partea de SE a oraşului Orăştie, pe platoul cuprins între râul Sibişel şi Valea Lipoviţa, se află această aşezare.

Aici s-au descoperit materiale ceramice aparţinând culturilor Petreşti şi Coţofeni. Sporadic apar şi materiale ceramice turdăşene. [29]

a.7.) Punctul X₇ sau Făgădău (punctul este aflat, de altfel, în hotarul cu localitatea Romos).

Pe şoseaua care merge spre dreapta, în dreptul Haltei Geoagiu, spre Romos, înainte de intersecţia cu drumul spre Vaidei, s-a descoperit o bogată aşezare preistorică.

Aşezarea neolitică de aici (care poate fi alocată arealului geografic al localităţii Romos) este cunoscută de mai multă vreme. Materialele ceramice de aici aparţin culturii Vinča, fazele timpurii. [30]

a.8.) Punctul X₈.

În acest punct se cercetează o aşezare Starčevo-Criş, o necropolă scitică agatârsă şi un cimitir aparţinând grupului Ciumbrud (secolul IX d.Chr.). [31]

a.9.) Punctul X₉.

Accesul dinspre terasă la botul de deal de aici este barat de două şanţuri dublate cu valuri. Materialele arheologice descoperite sunt hallstattiene. [32]

a.10.) Punctul X₁₀.

Pe o terasă aflată imediat sub deal s-a descoperit o jumătate de vas care arată existenţa unei necropole de la sfârşitul epocii bronzului. [33]

 

b) Punctul Cetate.

Fortificaţia se află aproximativ în mijlocul oraşului, pe o înălţime. Până în secolul al XVI-lea lipsesc atestările documentare. Ea este construită însă cu mult mai devreme.

Aici se află în acest moment două biserici în picioare.

În fundaţia bisericii gotice din cetate s-a descoperit un relief roman.

În cetate s-au efectuat cercetări arheologice care au dus la descoperirea substrucţiilor unor clădiri, unei biserici de tip rotondă şi morminte. Cele mai vechi vestigii aparţin epocii bronzului şi, mai apoi, secolelor VIII-IX d.Chr. Vestigiile medievale sunt după secolul XI d.Chr.

În timpul cercetărilor arheologice sistematice din ultimii ani s-au descoperit 49 de monede medievale. [34]

 

2. Vestigii preistorice.

a) La izvoarele Pârâului Lipoviţa, în Pădurea Romosului, s-au descoperit fragmente ceramice aparţinând epocii târzii a bronzului. [35]

b) Punctul Ţâţele Gorganului, Dealul cu Trei Ţâţe, Holumbul Beriului sau Gorgane.

La sudul localităţii, spre Tămăşasa, după Dealul Mic, se află trei tumuli de mari dimensiuni (unul dintre ei este aplatizat).

Alături de acestea se află alte trei dispuse pe o lungime de aproximativ 2 km pe axa nord-sud.

Movila 1, numită şi Gorganul, este cea mai nordică. Ea are 30 m diametru şi 7-8 m înălţime.

Movila 2 se găseşte la 200 m distanţă de M₁ şi are dimensiunile comparabile cu aceasta.

Movila 3 se află la 200 m sud, SE de M₂. Diametrul ei este de 30 m şi este puternic aplatizată.

Movila 4 se află la sud de drumul de culme, după circa 650 m de M₃. Ea este puternic aplatizată şi este încălecată de drumul amintit.

Movila 5 se găseşte la circa 350 m de M₄ la capătul platoului.

Movila 6 se află în apropierea drumului dinspre Sereca spre Tămăşasa, care intersectează calea de acces amintită.

De pe Dealul Holumb s-ar fi găsit inscripţii pe piatră. [36]

c) Către Dâncu Mare s-au descoperit, la marginea pădurii, şapte tumuli cu diametrul cuprins între 10 şi 12 m. [37]

d) Punctul Făiug.

La aproximativ 500 m sud de Mureş, în locul în care pârâul Siteşului coteşte spre NNV, se află o aşezare Wietenberg. [38]

e) În hotarul localităţii, în anul 1834, s-au descoperit 3 brăţări neornamentate şi o brăţară crestată din aur databile în Bz D-Ha A. [39]

f) Într-o grădină aflată în vestul oraşului s-au descoperit unelte neolitice. [40]

g) Din hotarul localităţii provin unelte din piatră şi metal, verigi şi topoare de bronz preistorice. [41]

 

3. Vestigii dacice.

a) În anul 1856 s-a descoperit, pe teritoriul oraşului, o brăţară spiralică de argint. [42]

 

4. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Halângă.

În hotarul localităţii, la 1 km NV de aceasta, către gura de vărsare a Apei Oraşului în Mureş, s-au descoperit urme arheologice de epocă romană (villa rustica). [43]

b) Dintr-un loc neprecizat aflat în hotarul localităţii provin cărămizi romane cu ştampilă de producător. [44]

c) În zidurile unor clădiri din oraş se află încastrate monumente romane. [45]

 

5. Vestigii medievale.

a) Punctul Strada Alexandru Ioan Cuza.

La numărul 26 pe această stradă s-a descoperit, cu ocazia săpării unei fântâni, o spadă medievală din fier. [46]

b) În Muzeul din Orăştie se află două arme carolingiene. [47]

c) Biserica românească veche (ruina fostei biserici greco-catolice) se află la SE de cetate, peste râul Grădiştei şi în stânga drumului care iese spre Costeşti, pe actuala stradă Petru Maior.

Aici se află un cimitir de secolele XVI-XVII d.Chr. [48]

d) Mănăstirea franciscanilor conventuali este ridicată înaintea anului 1302. Aceasta este reînfiinţată după anul 1990 ca filie a mănăstirii din Deva, cu hramul Sfânta Elisabeta a Ungariei. [49]

e) Mănăstirea beghinelor este menţionată în anul 1334. [50]

 

6. Descoperiri monetare.

- pe teritoriul din localităţii s-a descoperit o monedă de tipul KΩΣΩN.

- la Muzeul de istorie clujean se află o monedă dacică de tip Adâncata Mănăstirea;

- la Muzeul Naţional din Budapesta se află două monede dacice de tipul Aninoasa – Dobreşti;

- din arealul localităţii provin două monede de tip Răduleşti – Hunedoara;

- tot aici s-a descoperit un tezaur format din 312 monede romane republicane şi imperiale;

- în hotar s-a descoperit un tezaur format din 111 denari romani (1855);

- în localitate s-a descoperit un tezaur format din 70 denari imperiali romani (1877). [51]

 

7. Mine şi cariere.

a) Aici se semnalează spălarea aurului în perioada medievală. [52]

¤

281. Orăştioara de Jos (comuna Beriu)

 

1. Vestigii dacice.

a) Punctul La Feregari.

În acest punct din hotarul localităţii, aflat la 3 km SV de vatra aşezării actuale, se află o aşezare dacică (ceramică, chirpici, zgură de fier). [53]

 

2. Vestigii de epocă romană.

a) De pe teritoriul satului provin materiale tegulare romane. [54]

b) Punctul Glemea  sau La Glemea.

Pe panta dealului cu acest nume s-au descoperit urmele unei villa rustica şi ale cimitirului acesteia. Tot aici funcţionau, după toate probabilităţile canabele castrului din punctul Piatra Grădiştii. [55]

¤

282. Orăştioara de Sus (comună)

 

1. Vestigii dacice.

a) De aici provine un obiect dacic din argint (brăţară spiralică din argint încheiată cu terminaţii lăţite, ornamentate cu câte şapte protome animaliere şi palmete). [56]

b) Punctul Dealul Cărbunarea (La Grădini).

Pe înălţimea din hotarul comunei, la aproximativ 500 m spre SV de cătunul Sturzeşti şi la circa 1 km spre NE de satul Ocolişu Mare se află o circumvalaţie de pământ de formă neregulată, nedatată. [57]

 

2. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Piatra Grădiştii.

În hotarul localităţii, la NE de Vârful Glemeea, în faţa bisericii din Bucium, s-au descoperit urme arheologice de epocă romană. Acestea semnalează existenţa unui castru de piatră (parţial păstrat) şi locuinţele civile din apropierea sa.

Castrul este aşezat peste o aşezare mai veche din epoca bronzului suprapusă, la rândul său, de una din prima epocă a fierului. [58]

¤

283. Ormindea (comuna Băiţa)

¤

284. Ostrov (comuna Râu de Mori)

 

1. Descoperiri monetare.

a) De aici provin monede preromane. [59]

 

2. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Luncă.

În hotarul localităţii, la est de Pârâul Ortovarniţa şi la sud de drumul spre Sarmizegetusa, s-au descoperit urme arheologice de epocă romană (villa rustica, un mormânt, dar şi elemente de arhitectură, monede, o statuetă de bronz).

Aici se află una dintre comunele vicinale capitalei Daciei. [60]

b) Se semnalează, fără a fi poziţionate în teren, două ziduri şi monumente romane, în secolul XIX. [61]

c) La hotarul satului s-a descoperit un mormânt de epocă romană. O parte din inventar se află la Muzeul din Sebeş. [62]

 

3. Vestigii medievale.

a) S-a realizat un studiu de arhitectură pentru biserica ortodoxă românească veche datată anterior secolului XIV d.Chr. [63]

¤

285. Ostrovel (comuna Râu de Mori)

 

1. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Hotar.

La est de drumul ce intră în sat se observă urme de construcţii romane. [64]

¤

286. Ostrovu Mic (comuna Râu de Mori)

¤