Universitatea

ARHEOLOGIA DIN TRANSILVANIA
HOME English version
MEMBRII : REVISTA : ŞANTIERE ARHEOLOGICE : CĂRŢI :CURSURI : FORUM : CĂUTARE

   

BIBLIOTHECA SEPTEMCASTRENSIS

XI

Arheologie şi istorie (III)

Descoperiri din judeţul Hunedoara

 
Autor: SABIN ADRIAN LUCA, Cu contribuţii de: Cristian ROMAN şi Dragoş DIACONESCU, Editura Economică 2005, web: Cosmin Suciu

CUPRINS

Cuvânt înainte  

Cadrul geografic

 

Descoperiri arheologice:

A, B, C, D, F, G, H, I, J, L, M, N, O, P, R, S, Ş, T, Ţ, U, V, Z

Tabel cu descoperirile arheologice dispuse pe epoci

 Abrevieri bibliografice şi bibliografie

 

 

Repertoriul descoperirilor  

U.

439. Uibăreşti (comuna Ribiţa)

¤

440. Ulieş (comuna Gurasada)

 

1. Vestigii preistorice.

a) În hotarul localităţii s-au descoperit 24 sârme de aur databile în Bz D-Ha A. [1]

¤

441. Ulm (comuna Cerbăl)

¤

442. Unciuc (comuna Râu de Mori)

 

1. Vestigii medievale.

a) Biserica ortodoxă românească veche nu a fost studiată prin săpătură arheologică sistematică. Ea datează, cel mai târziu, din secolul XVI d.Chr. [2]

¤

443. Unirea (comună)

 

1. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Obreje.

În hotarul localităţii, pe o terasă aflată la nord de Pârâul Crăguiş, cu circa 400-500 m înainte de intrarea în sat, se semnalează o aşezare aparţinând culturii Turdaş.

S-au descoperit şi câteva fragmente ceramice hallstattiene. [3]

 

2. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Dealul Mangop.

Lângă adăpătoare, la 3 km nord de sat, s-au descoperit resturile unei villa rustica. [4]

¤

444. Uric (comuna Pui)

 

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) În Peştera din hotar s-au descoperit urme eneolitice. [5]

¤

445. Uricani (oraş)

 

1. Vestigii de epocă romană.

a) În hotarul localităţii s-au descoperit urme arheologice de epocă romană. [6]

 

2. Mine şi cariere.

a) În hotar sunt urme ale spălării aurului în perioada medievală. [7]

¤

446. Uroi (oraş Simeria)

 

1. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Dealul şi împrejurimile acestuia sunt locuite în paleolitic, neolitic, Coţofeni, epoca bronzului, Hallstatt, Latène şi în perioada medievală timpurie.

La baza dealului se află un platou sondat arheologic. Aici se află o fortificaţie din prima epocă a fierului. În valul secţionat se află materiale hallstattiene timpurii, Basarabi şi dacice. [8]

 

b) Punctul Dealul Uroiului, Măgura Uroiului sau Corabia Mică.

b.1.) Depozite de bronzuri.

b.2.) Pe deal s-a descoperit un depozit de bronzuri (Seria Uriu-Domăneşti, Bz D-Ha A). [9]

b.3.) Pe deal se află o aşezare Wietenberg cu elemente Otomani. [10]

c) De aici provine o piesă musteriană (racloar). [11]

d) Pe partea de est a Dealului Uroi se află o aşezare a culturilor Turdaş şi Petreşti cu mai multe niveluri de locuire. [12]

 

2. Mine şi cariere.

a) Cariera din Dealul Uroi este exploatată din epoca dacică şi, mai apoi, perioada romană. [13]

 

3. Vestigii celtice.

a) O brăţară de bronz celtică provine din hotarul localităţii. [14]

 

4. Vestigii de epocă romană.

a) Aşezarea romană de sub deal este amintită în antichitate sub numele de Petrae (Petris ?). Pe lângă ruine, aici s-au descoperit şi inscripţii. Ea se întinde către hotarul cu Rapoltu Mare. [15]

b) În hotarul localităţii, sub Dealul Uroiului, s-a descoperit un mormânt de inhumaţie de epocă romană şi o villa rustica. [16]

 

5. Descoperiri monetare.

a) Pe teritoriul localităţii s-a descoperit întâmplător, în anul 1972, o monedă de la Iustinian I. [17]

¤

447. Ursici (comuna Boşorod)

 

1. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Mesteacăn.

În grădina lui Ion Coman, la 70 m est de izvor, s-a descoperit o aşezare cu materiale arheologice din epoca bronzului şi din perioada dacică. [18]

 

2. Vestigii dacice.

a) Punctul Grădina lui Muntean.

Pe un platou aflat la est de curtea lui Ion Coman s-a descoperit o locuire dacică. [19]

¤


 



[1] Rusu M. 1972, p. 50.

[2] Rusu A.A. 1991a, p. 128; 1977, p. 321-322.

[3] Andriţoiu 1979, p. 28; Nemeş 1988-1991, p. 43; Luca 1996, p. 22; Kalmar-Maxim 1999, p. 162, 191.

[4] Tatu et alii 1988-1991, p. 102; Nemeş 1995-1996, p. 349; Popa D. 2002, p. 207.

[5] Roska 1942, p. 191; Kalmar-Maxim 1999, p. 191.

[6] Mărghitan 1974-1975, p. 42.

[7] Rusu M. 1977, p. 209.

[8] Roska 1942, p. 27, nr. 101; Daicoviciu H. 1972, p. 174; Roman 1976, p. 86; Rusu 1977, p. 539; Andriţoiu 1978a, p. 69; 1992, p. 126; Glodariu şi Iaroslavschi 1979, p. 105; Ciugudean 2000, p. 84; Hanson şi Oltean 2000; Păunescu 2001, p. 301 (Muntele de Aur); Bălos şi Ardeu 2002; Luca 2004, p. 54.

[9] Roska 1942, p. 127, nr. 101; Rusu 1966, p. 22; Petrescu-Dîmboviţa 1977, p. 72; Andriţoiu 1992, p. 126.

[10] Andriţoiu 1978, p. 67; 1992, p. 126; Boroffka 1994, p. 88.

[11] Cârciumaru et alii 1999; Păunescu 2001, p. 301.

[12] Kalmar-Maxim 1999, p. 191.

[13] Wollmann 1973, p. 106, 111; 1996, p. 257; Glodariu şi Iaroslavschi 1979, p. 105; Ferenczi 1979b, p. 265-266; Daicoviciu H. 1989, p. 33, 53, 54, 245; Boroneanţ 2000, p. 146; Popa D. 2002, p. 207-208.

[14] Popescu D. 1941-1942; Ferencz 1997, p. 34-35; Rustoiu 2002, p. 30.

[15] Rusu 1977, p. 539; Branga 1980, p. 110; Popa D. 2002, p. 150, 207; Pop 2003, p. 268; IDR, III, 3, p. 207-211.

[16] Mărghitan 1974-1975, p. 42; Rusu 1977; Andriţoiu 1979, p. 28; Branga 1980, p. 110; Popa D. 2002, p. 208; Munteanu 2003, p. 123; *** 2000, p. 69.

[17] Andriţoiu 1974-1975; 1979, p. 28.

[18] Tatu 1994, p. 199; Tatu et alii 1988-1991, p. 102.

[19] Tatu et alii 1988-1991, p. 102.

 

webmaster: Cosmin Suciu, e-mail to: cos_suciu@yahoo.com