P. 

287. Panc (comuna Dobra)

 

1. Descoperiri monetare.

a) În anul 1888 s-au descoperit 10 monede de aur în hotarul localităţii cu Lăpugiu de Jos. [1]

¤

288. Panc-Sălişte (comuna Dobra)

¤

289. Paroş (comuna Sălaşu de Sus)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Cărămidărie.

Aici s-a descoperit un topor din piatră şlefuită, perforat, aparţinând neoliticului. [2]

 

2. Vestigii medievale.

a) Punctul Vatra Satului.

Biserica de aici pare a fi o ctitorie medievală de secolul XV d.Chr. Biserica ortodoxă românească veche nu a fost studiată. [3]

¤

290. Păucineşti (comuna Sarmizegetusa)

 

1. Vestigii de epocă romană.

a) În sat, aproape de ruinele bisericii medievale, s-au descoperit urme arheologice de epocă romană (o conductă – villa rustica). [4]

 

2. Vestigii medievale.

a) Biserica medievală este amintită într-o descriere relativ nouă. Nu se cunoaşte amplasamentul ei în teren. [5]

¤

291. Păuleşti (comuna Bulzeştii de Sus)

¤

292. Păuliş (comuna Şoimuş)

¤

293. Pâclişa (comuna Toteşti)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Pe malul Râului Mare a fost descoperit un topor din piatră şlefuită, perforat, aparţinând neoliticului. [6]

b) Punctul Baltă.

Punctul se află la 400 m vest de Movilă. Aici s-a descoperit material ceramic de epoca bronzului. [7]

 

2. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Movilă.

Aici, la vest de sat, s-a descoperit o aşezare neolitică, dar şi materiale arheologice de epoca bronzului, hallstattiene, medievale timpurii şi medievale. [8]

 

3. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Spre Breazova.

În hotarul localităţii, la nord de sat, pe malul din stânga Văii Zeicani, s-au descoperit urme arheologice de construcţii romane, dar şi materiale ceramice dacice (villa rustica). [9]

b) Încă din secolul XIX d.Chr. se semnalează aici descoperiri de epocă romană. [10]

¤

294. Peşteana (comuna Densuş)

 

1. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Movilă.

La poalele movilei se găseşte ceramică aparţinând epocii bronzului (grupul cultural Balta Sărată). După Ion Andriţoiu este vorba despre o locuire Wietenberg.

Alte culturi reprezentate aici prin materiale arheologice sunt: Coţofeni şi Hallstatt. [11]

 

2. Vestigii preistorice.

a) Punctul Măgureaua.

Aici se semnalează o aşezare aparţinând grupului cultural Balta Sărată (cultura Wietenberg ?). [12]

b) Punctul Baltă.

În acest punct din hotar s-a descoperit ceramică de epoca bronzului. [13]

 

3. Vestigii dacice.

a) Pe malul din stânga Văii Zeicani s-a descoperit ceramică dacică. [14]

 

4. Vestigii de epocă romană.

a) În hotarul localităţii s-au descoperit urme arheologice de epocă romană (trei villae rusticae – una înspre Haţeg, alta înspre Sarmizegetusa şi o a treia la confluenţa Densuşului cu Valea Haţegului).

În legătură cu unul dintre aceste obiective se aminteşte şi ceramică aparţinând neoliticului mijlociu. [15]

b) În vatra satului sunt semnalate urme de construcţii romane. În zidul bisericii din localitate este zidit un monument roman. [16]

c) Cu ocazia unor lucrări de drenaj s-au descoperit, în partea din stânga drumului ce duce spre Peşteana, la circa 200 m de la trecerea de cale ferată, au apărut urme de factură romană. [17]

 

5. Vestigii medievale.

a) S-a realizat un studiu de arhitectură cu privire la biserica ortodoxă românească veche. Aceasta este lipsită de datări certe. După unele opinii aceasta îşi începe existenţa în secolul XIII d.Chr. [18]

 

6. Mine şi cariere.

a) Cariera Peşteana.

Aici, pe Valea Streiului, se exploata calcar în carieră. [19]

¤

295. Peşteniţa (comuna Densuş)

 

1. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Haltă.

În hotarul localităţii, pe malul Pârâului Ortovarniţa, ce trece la nord de Halta CFR, pe latura de est a drumului spre Peşteana, se semnalează o aşezare aparţinând neoliticului mijlociu.

Tot aici s-au descoperit şi materiale ceramice de epoca bronzului, grupul cultural Balta Sărată.

Aici apar, de asemenea, şi urme de ziduri romane, dar şi ceramică medievală. [20]

b) Pe partea din stânga drumului care duce spre Peşteniţa, la 200 m de la trecerea de cale ferată, s-a descoperit o construcţie romană.

În acelaşi loc apar şi fragmente ceramice Wietenberg. După Zoia Kalmar şi Hristache Tatu aici s-ar descoperi şi materiale ceramice aparţinând grupului cultural Balta Sărată. [21]

 

2. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Şcoală.

În grădinile de la sud de şcoală se află o villa rustica romană. [22]

¤

296. Peştera (comuna Băiţa)

¤

297. Peştera (municipiul Petroşani)

 

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) Peştera de lângă chei a fost locuită în preistorie. [23]

¤

298. Peştera (comuna Sălaşu de Sus)

 

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) Punctul Capelă.

Aici se află un post de pază, într-o grotă dispusă la 3 m sub terasă, spre est. Grota este amenajată de mâna omului şi este greu de datat datorită lipsei materialelor arheologice la suprafaţa solului. [24]

 

2. Vestigii preistorice.

a) Punctul Podeţ.

La SV de sat, peste podeţ, s-a descoperit un ciocan din piatră neolitic. [25]

b) Punctul Cetate.

Pe o terasă stâncoasă, la est de sat, se află o aşezare fortificată cu val de pământ ars pe latura de NV. Materialele arheologice descoperite în arealul aşezării aparţin epocii bronzului şi Hallstattului. [26]

 

3. Vestigii medievale.

a) Punctul Cetatea Haiducilor.

Acesta se află la SV de sat. Pe arealul punctului se află ziduri databile în Evul Mediu. [27]

b) Punctul Biserica Ortodoxă.

Monumentul este construit cândva între secolele XII-XIII d.Chr. Aici se află şi un cimitir şi fundaţii de construcţii romane. [28]

¤

299. Peştişu Mare (municipiul Hunedoara)

 

1. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul La Ţărmure (zona sudică) sau La Ţărmuri.

Locuirile preistorice sunt dispuse în nordul localităţii. Artefactele se descoperă pe o suprafaţă foarte mare, până în zona Cantonului CFR, în punctul numit La Erugă.

Acestea sunt caracteristice pentru culturile Vinča timpurie, Turdaş, Coţofeni, bronz mijlociu / târziu şi Evului Mediu. [29]

b) Punctul Tămăştilic.

Punctul se află pe teritoriul satului, pe o terasă dispusă în stânga râului Cerna, marginea de sud a staţiunii fiind mărginită de un mic pârâu.

Materialele arheologice recoltate aparţin culturii Starčevo-Criş, faza IIB-IIIB, epocii timpurii a bronzului şi culturii Wietenberg IV.

Aici se află, după toate probabilităţile, un zăcământ de silex exploatat în preistorie. [30]

 

2. Vestigii preistorice.

a) Punctul La Ţărmure (zona nordică).

Materialele arheologice de aici aparţin culturii Vinča, faza B₂. [31]

 

3. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Valea lui Ignat.

La est de Cerna, lângă şosea, au fost descoperite resturi de ziduri romane (aşezare rurală romană).

De pe teritoriul localităţii provine un leu funerar roman.

Pe malul Cernei, în acest punct, s-a descoperit un altar votiv. [32]

 

4. Vestigii medievale.

a) Punctul Acei.

Punctul este situat la sudul localităţii, pe terasa din dreapta râului Cerna, în spatele Secţiei Blooming a Siderurgica S.A.

Materialele ceramice recoltate aparţin secolelor XI-XII d.Chr. [33]

b) Biserica cu hramul Toţi Sfinţii a ars în secolul XIII d.Chr. [34]

 

5. Mine şi cariere.

a) Exploatarea de fier Peştişu Mare.

Exploatarea se află în Munţii Poiana Ruscă, Valea Cernei.

Obiectivul a fost folosit în epoca romană. [35]

¤

300. Peştişu Mic (comună)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Din hotarul localităţii provine o podoabă paleolitică, dar şi urme de faună din perioadă. [36]

b) Punctul Dealul Siliman.

Aici se află o aşezare preistorică. [37]

 

2. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Locuirea preistorică se află pe o terasă joasă plasată pe stânga pârâului Peştiş, chiar la intrarea în sat venind dinspre drumul judeţean Hunedoara – Sântuhalm.

Materialele arheologice descoperite aici aparţin culturii Starčevo-Criş, eneoliticului final, bronzului timpuriu şi bronzului târziu. [38]

 

3. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Valea Bicăului sau Valea Bicheului.

De aici provin nişte inscripţii, dar şi urme de construcţii din epoca romană.

Tot din acest punct poate proveni şi un tezaur monetar descoperit într-o oală. [39]

 

4. Biserica cu hramul Sfântul Nicolae exista în secolul XIV d.Chr. (construită din lemn). [40]

 

5. Mine şi cariere.

a) Exploatarea de fier Peştişu Mic.

Exploatarea se află în Munţii Poiana Ruscă, Valea Cernei.

Obiectivul a fost folosit în epoca romană. [41]

¤

301. Petreni (comuna Băcia)

 

1. Vestigii dacice.

a) Punctul Pădureni sau Groapa Stânii.

Aici s-a descoperit un mormânt dacic. Inventarul acestuia este alcătuit dintr-un un torques, lanţ şi brăţări, toate din argint. [42]

 

2. Vestigii de epocă romană.

a) În hotarul localităţii, pe malul din dreapta Streiului, există urme de construcţii romane. [43]

¤

302. Petrila (oraş)

 

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) De aici provin materiale ceramice Coţofeni. [44]

 

2. Mine şi cariere.

a) După autorii citaţi aici s-ar fi exploatat aurul încă din Bz D-Ha A. Se aminteşte continuarea acestei ocupaţii şi în perioada medievală. [45]

 

3. Vestigii de epocă romană.

a) Punctele Vârful lui Pătru, Auşelu, Puru sau Cetate.

O fortificaţie romană (castru de marş) de pământ, foarte asemănătoare cu cele de pe Dealul Comărnicelului, se află la aproximativ 12 km distanţă, în linie aeriană directă, spre SV de acestea. Ea are dimensiunile de 228 / 211 / 203 / 192 m (4,35 ha). [46]

b) Pe teritoriul oraşului se semnalează urme de construcţii romane. [47]

c) Punctul Vârful cu Ocol.

Aici, pe muntele Jigorul Mare, se află un castru roman de dimensiuni considerabile. [48]

¤

303. Petros (comuna Baru)

¤

304. Petroşani (municipiu)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Pe teritoriul localităţii se semnalează o aşezare Coţofeni. [49]

b) Depozite de bronzuri.

b.1.) În anul 1868 s-a descoperit, pe locul gării, un depozit de bronzuri (Seria Uriu-Domăneşti, Br D-Ha A; Petroşani I). [50]

b.2.) Dintr-o colecţie particulară provine un depozit de bronzuri din seria Cincu-Suseni (Ha A₁, Petroşani II). [51]

b.3.) La săparea fundaţiilor unei case, pe drumul spre Livezeni, s-a descoperit un depozit de bronzuri (Petroşani III), fără a se putea asigura şi încadrarea cronologică şi culturală a acestuia. [52]

 

2. Vestigii dacice.

a) Punctul Druglu Mare.

Aici ar exista ruinele unei cetăţi dacice. [53]

 

3. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Gropile lui Pyrrhus.

În hotarul localităţii, sub muntele Capra, nu departe de pârâul Malea, s-au descoperit urme arheologice de epocă romană, poate un castru. [54]

 

4. Descoperiri monetare.

a) - în perioada anilor 1868-1869 s-au descoperit 2923 monede greceşti şi romane după cum urmează:

a.1.) - în fundaţia casei Ivanovici de pe strada Principală s-a descoperit un vas cu 57 monede greceşti; pe aceeaşi stradă, cu ocazia canalizării, s-au descoperit alte 68 de monede diverse de argint sau bronz;

a.2.) - în mahalaua Botoni s-a descoperit o monedă de aur cu efigia lui Lysimach şi trei tetradrahme de argint;

a.3.) - în fundaţia unei clădiri publice s-au descoperit 12 monede de argint;

a.4.) - în fundaţia gării s-a descoperit un vas de cu 200 monede de argint;

a.5.) - cu ocazia realizării canalizării oraşului s-au descoperit 9 monede de argint;

a.6.) - pe terasamentul căii ferate din gara Petroşani s-au descoperit 2500 monede de argint, 7 de bronz şi 11 bucăţi „as gravae”;

a.7.) - pe terasamentul căii ferate Petroşani – Livezeni s-au descoperit 16 monede de argint;

a.8.) - în hotarul spre Petrila s-au descoperit 68 monede de argint şi bronz;

a.9.) - o monedă dacică de tip Banat, o monedă dacică de tip Aninoasa – Dobreşti şi monede romane republicane se află în colecţia liceului din Sighişoara. [55]

 

5. Mine şi cariere.

a) Mina de aur Petroşani.

Mina se află în Munţii Vulcan, Valea Jiului.

Obiectivul a fost exploatat în epoca romană, dar şi în cea medievală. [56]

 

6. Vestigii medievale.

a) În localitate există o biserică de lemn nepublicată. [57]

¤

305. Piatra (comuna Bătrâna)

¤

306. Pişchinţi (comuna Romos)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Valea Rea.

Aici sunt amintite fragmente ceramice Bodrogkeresztúr (un posibil mormânt), Coţofeni, dar şi altele mai târzii. [58]

 

2. Descoperiri monetare.

a) În anul 1930 s-a descoperit, pe un deal de lângă sat, o tetradrahmă dacică de argint. [59]

¤

307. Plai (comuna Blăjeni)

¤

308. Plop (comuna Ghelari)

¤

309. Plopi (comuna Bretea Română)

¤

310. Podele (comuna Luncoiu de Jos)

 

1. Vestigii preistorice.

a) De pe teritoriul localităţii provine un depozit de bronzuri şi alte piese din bronz izolate. [60]

¤

311. Pogăneşti (comuna Zam)

¤

312. Poiana (comuna Balşa)

 

1. Descoperiri monetare.

a) În aşezarea străveche de aici s-a descoperit o monedă dacică. [61]

 

2. Mine şi cariere.

a) În hotarul localităţii s-au descoperit urme arheologice de epocă romană (exploatare auriferă, urme de ziduri), dar şi medievală. [62]

¤

313. Poiana Răchiţelii (comuna Cerbăl)

¤

314. Poieni (comuna Beriu)

¤

315. Poieni (comuna Densuş)

 

1. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Pârâu.

La est de sat, pe malul din stânga pârâului, se află urme de locuire romană. [63]

¤

316. Poieniţa (comuna Balşa)

¤

317. Poieniţa Tomii (comuna Cerbăl)

¤

318. Poieniţa Voinii (comuna Bunila)

¤

319. Pojoga (comuna Zam)

 

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) Peştera Gaura Scroafei.

Aceasta a fost locuită în neolitic. [64]

¤

320. Ponor (comuna Pui)

 

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) Peştera lui Cocolbea sau Gaura lui Cocolbea.

Cavitatea se află în Munţii Sebeşului, bazinul Ohaba, Valea Opriţei, Dealul Piatra lui Cocolbea, la 2 km NE de sat.

Materialele arheologice descoperite aici aparţin epocii eneolitice. [65]

b) Peştera Piatra Poienii sau Peştera de la Pietriş, Peştera de sub Şeletru, Gaura Poienii.

Peştera se află localizată în Munţii Sebeşului, bazinul Streiului, versantul din stânga, în amonte de localitatea Baru.

Materialele arheologice descoperite aici aparţin epocii paleolitice. [66]

c) Peştera Ponor.

Locuirea de aici aparţine paleoliticului. Aici se află şi un abri sub stâncă. [67]

d) Peştera Ponorici sau Gura Ponorici.

În această peşteră s-au descoperit multe materiale eneolitice (cultura Petreşti şi Coţofeni). Unii autori amintesc materiale paleolitice, de epoca bronzului şi Latène. [68]

 

2. Vestigii preistorice.

a) Punctul Vârful Coastei.

Aici s-a descoperit o aşezare eneolitică. [69]

b) Punctul Hotarul Răcurele.

Din acest punct provin unelte din piatră paleolitice. [70]

 

3. Vestigii dacice.

a) Punctele Dealul Robului şi Dealul Troianului.

Aici se află două fortificaţii, dacice după afirmaţiile descoperitorilor. [71]

 

4. Vestigii de epocă romană.

a) În hotarul localităţii s-au descoperit urme arheologice de epocă romană. [72]

 

5. Vestigii medievale.

a) Biserica de lemn a fost transformată în secolul XVIII d.Chr. într-una de piatră. [73]

¤

321. Popeşti (comuna Cârjiţi)

¤

322. Potigani (municipiul Brad)

¤

323. Prăvăleni (comuna Vaţa de Jos)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Vârful Cremenii sau Dâmbul Cremenii.

În marginea satului se află acest punct, în hotar cu satele Basarabasa şi Ociu. De aici provin materiale cioplite datate în paleolitic şi mezolitic. [74]

 

b) Topoare din piatră.

b.1.) Din albia Pârâului Jgheboasa provine un topor de piatră şlefuit şi perforat. [75]

b.2.) Punctul La Poeni sau Lăzuţ

De aici provine un topor de piatră cu perforaţia neterminată. [76]

¤

324. Pricaz (comuna Turdaş)

 

1. Vestigii preistorice.

a) În hotarul localităţii, la fostele grajduri ale CAP, se semnalează o aşezare aparţinând culturii Turdaş. [77]

b) Pe cursul vechi al Mureşului s-au descoperit, în anul 1953, fragmente ceramice preistorice şi un vârf de lance hallstattian. [78]

 

2. Vestigii de epocă romană.

a) În malul Pârâului Pet, la est de Pricaz, s-au descoperit materiale arheologice aparţinând epocii romane. [79]

b) Punctul Bidău.

În hotarul localităţii, pe locul fostelor Grajduri CAP, s-au descoperit urme arheologice de epocă romană (ziduri).

În acelaşi loc s-au recoltat şi materiale arheologice din epoca bronzului şi cea hallstattiană. [80]

¤

325. Prihodişte (comuna Boşorod)

 

1. Vestigii daco-romane.

a) Punctul Şcoală.

La nord de grădina lui N. Cujerean se află 8 ridicături şi o platformă (sanctuar ?) de 13 / 14 m. Tot complexul se datează în perioada daco-romană. [81]

¤

326. Prihodişte (comuna Vaţa de Jos)

 

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) Peştera Prihodişte sau Hânzasca.

Peştera Prihodişte este amplasată la aproximativ 3 km de sat şi are două intrări, cu deschidere spre NE şi respectiv NV. Cele două intrări se unesc într-o sală centrală de unde porneşte o galerie semiactivă.

Materialele arheologice recoltate aici aparţin culturii Coţofeni. [82]

¤

327. Pui (comună)

 

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) Peştera Gaura de pe malul drept al Ohabei.

Aici s-a descoperit un depozit format din obiecte din fier dacice (secolele II î.Chr.-I d.Chr.). [83]

 

2. Vestigii dacice.

a) Punctul Vad.

La 150 m de locul de trecere a Streiului, spre Ponorici, se află valuri şi şanţuri dacice pe două aliniamente. [84]

 

3. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Grădişte.

În hotarul localităţii, la 4 km est de sat, pe malul din dreapta Streiului, la sud de drumul spre Fizeşti, s-au descoperit urme arheologice de epocă romană, două obiective de arhitectură patrulatere. [85]

b) Dealul Măgura.

Pe acesta se află un val de aproximativ 4 km lungime. [86]

c) Punctul Cioaca Biriştenilor.

Pe acest deal, la 200 m nord de Grădişte, s-ar putea să existe un turn roman de pază, cu şanţ şi val şi frontul spre est. [87]

 

4. Descoperiri monetare.

a) Tezaurul monetar de secolele XVI-XVII d.Chr. s-a descoperit cu ocazia săpării unei gropi de mormânt în cimitirul localităţii. [88]

 

5. Vestigii medievale.

a) Biserica ortodoxă pare a se data în secolele XV-XVI d.Chr. Unele informaţii ne fac să credem că începuturile ei sunt mult anterioare în timp. [89]

¤