MEMBRII : REVISTA : ŞANTIERE ARHEOLOGICE : CĂRŢI :CURSURI : FORUM : CĂUTARE |
---|
|
||
BIBLIOTHECA SEPTEMCASTRENSIS XI |
Arheologie şi istorie (III) Descoperiri din judeţul Hunedoara |
|
Autor: SABIN ADRIAN LUCA, Cu contribuţii de: Cristian ROMAN şi Dragoş DIACONESCU, Editura Economică 2005, web: Cosmin Suciu |
||
Descoperiri arheologice: A, B, C, D, F, G, H, I, J, L, M, N, O, P, R, S, Ş, T, Ţ, U, V, Z |
Repertoriul descoperirilor L. 220. Lăpugiu de Jos (comună) 1. Vestigii preistorice. a) În hotarul localităţii este amintită o descoperire de obiecte din aur preistoric.
[1]
¤ 221. Lăpugiu de Sus (comuna Lăpugiu de Jos) ¤ 222. Lăpuşnic (comuna Dobra) 1. Vestigii de epocă romană. a) În hotarul localităţii s-au descoperit urme romane.
[2]
2. Descoperiri monetare. a) Tezaurul monetar descoperit în anul 1963 pe teritoriul localităţii, alcătuit din piese de argint păstrate într-un vas din lut, este datat în secolul XVI d.Chr.
[3]
¤ 223. Lăsău (comuna Lăpugiu de Jos) ¤ 224. Leauţ (comuna Tomeşti) ¤ 225. Lelese (comună) ¤ 226. Leşnic (comuna Veţel) 1. Vestigii preistorice. a) Materialele arheologice descoperite în hotarul localităţii într-un loc neprecizat aparţin culturii Coţofeni.
[4]
b) Pe o terasă aflată la est de râul Mureş, la sud de localitate, a fost identificată o locuire aparţinând culturii Starčevo-Criş.
[5]
c) Din hotarul localităţii provin şi câteva brăţări din bronz.
[6]
2. Vestigii de epocă romană. a) În hotarul localităţii, la marginea sa de vest a acesteia, s-au descoperit urme romane în secolul XIX d.Chr. Ruinele aparţin unei construcţii de tip villa rustica.
[7]
3. Perioadă prefeudală. a) Aici sunt amintite descoperiri izolate de secolele VI-VIII d.Chr.
[8]
4. Descoperiri medievale. a) Vechea ctitorie cnezială a fost construită în secolele XIV-XV şi are un plan simplu de tip sală.
[9]
5. Mine şi cariere. În perimetrul localităţii s-ar fi exploatat silexul în preistorie.
[10]
¤ 227. Livada (comuna Tomeşti) ¤ 228. Livadia (comuna Baru) 1. Vestigii preistorice. a) Dintr-un loc neprecizat aflat în hotarul localităţii provine un topor din piatră şlefuită.
[11]
2. Vestigii de epocă romană. a) Punctul Livezea. În hotarul localităţii, la 500 m vest de ferma fostului CAP, pe malul din stânga Văii Lupului, s-au descoperit urme romane.
[12]
b) Pe teritoriul localităţii, într-un loc neprecizat, s-au descoperit urme romane consistente.
[13]
3. Vestigii medievale. a) În secolul XVII d.Chr. aici au funcţionat două biserici din lemn.
[14]
¤ 229. Livezi (comuna Unirea) 1. Vestigii preistorice. a) Punctul Cetăţuie. La 4 km NV de localitate, spre Mănăstirea Prislop, au fost descoperite fragmente ceramice şi chirpici din epoca neolitică.
[15]
b) În hotarul localităţii Găuricea s-au descoperit două topoare cu disc şi spin din epoca bronzului.
[16]
2. Vestigii de epocă romană. a) Punctul Găuricea. În hotarul localităţii s-au descoperit urme arheologice consistente de epocă romană.
[17]
¤ 230. Ludeştii de Jos (comuna Orăştioara de Sus) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Piscul Cetăţeaua sau Piscul Cetăţelei. Aici se găsesc fragmente ceramice Wietenberg, dar şi dacice.
[18]
2. Vestigii dacice. a) Punctul Vadu Rău. De aici provin două fragmente de teracotă dacice.
[19]
3. Descoperiri monetare. a) Pe teritoriul comunei s-a descoperit, după mijlocul secolului XIX, o ştanţă monetară, copie fidelă a reversului unui denar roman republican.
[20]
¤ 231. Ludeştii de Sus (comuna Orăştioara de Sus) 1. Vestigii dacice. a) Punctul Gorgan. La NE de sat s-a semnalat existenţa unei aşezări dacice. Afirmaţia nu a putut fi confirmată.
[21]
b) Punctul Zăvoaie. Aici s-a descoperit ceramică dacică.
[22]
¤ 232. Lunca (comuna Baia de Criş) ¤ 233. Lunca (comuna Băiţa) 1. Vestigii preistorice. a) Cu ocazia construirii unei case s-a descoperit un topor de andezit al culturii Coţofeni.
[23]
¤ 234. Lunca Cernii de Jos (comună) 1. Vestigii preistorice. a) De aici provine un topor de piatră şlefuită.
[24]
¤ 235. Lunca Cernii de Sus (comuna Lunca Cernii de Jos) ¤ 236. Luncani (comuna Boşorod) 1. Peşteri cu urme de locuire. a) Peştera Luncani. Peştera se află în Munţii Sebeşului, carstul Ponorici-Luncani. Aici s-au descoperit materiale arheologice paleolitice (musteriene şi aurignaciene).
[25]
2. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă. a) Complexul de fortificaţii şi aşezări civile de la Piatra Roşie. a.1.) Cetatea dacică. Săpăturile efectuate de Constantin Daicoviciu au pus în evidenţă existenţa a trei faze de construcţie. Prima cuprinde incinta din blocuri de calcar, marea clădire din interiorul ei, sanctuarul patrulater cu baze de coloane şi turnurile izolate de pază. A doua cuprinde două clădiri din partea nordică a platoului care au desfiinţat sanctuarul. Fazei a treia îi aparţine marea incintă din stâncă legată cu pământ de pe coasta răsăriteană a dealului. Aici, în interiorul fortificaţiei, s-a descoperit o fibulă de argint şi o lampă de bronz de factură elenistică. În cetate a funcţionat un atelier pentru prelucrarea bronzului. În cetatea dacică este şi o porţiune de zid (15 m lungime şi 1,80 m lăţime) realizat din pietre mici prinse cu mortar (secolul XIV d.Chr.). Aici apar şi materiale arheologice ale culturii Coţofeni.
[26]
a.2.) Descoperiri monetare - în timpul săpăturilor din cetate s-au descoperit mai multe monede (o imitaţie de tetradrahmă de argint thasiană; o monedă de bronz emisă de Histria şi patru denari romani republicani); - în anul 1981 s-a descoperit un tezaur format din denari romani republicani (277 de bucăţi); - în punctul Curmătura Săcuiului s-a descoperit un tezaur monetar format din imitaţii de tetradrahme thasiene.
[27]
2. Vestigii dacice. a) Punctul Dealul lui Bogdan. Pe terasele dealului s-au descoperit mai multe terase cu urme de locuire.
[28]
b) Punctul Grădiştea Luncanilor. Aici s-au observat urmele unor valuri de pământ. [29] c) Punctul Luncani-platou. Pe platou se află mai multe urme din perioada dacică.
[30]
d) Punctul Poiana Omului. Poiana se află pe treapta superioară a platoului Luncanilor, deasupra Dealului Alunului, la SSV de acest loc, respectiv la nord de înălţimea Rotunda. Aici se amintesc urme arheologice de perioadă dacică.
[31]
e) Punctul Porumb. Aici sunt urme de locuinţe dacice.
[32]
f) Punctul Valea Stupăriei. Aici se văd urmele unor valuri de pământ. [33] g) Punctul Vârful Secuiului. În acest punct se văd urmele unor gospodării ţărăneşti dacice.
[34]
h) Punctul Vârful Străin. În acest punct se văd urmele unor gospodării ţărăneşti dacice.
[35]
¤ 237. Luncoiu de Jos (comună) 1. Mine şi cariere. a) Aici se află urmele spălării aurului în perioada medievală.
[36]
¤ 238. Luncoiu de Sus (comuna Luncoiu de Jos) ¤ 239. Luncşoara (comuna Vorţa) ¤ 240. Lupeni (oraş) 1. Peşteri cu urme de locuire. a) Peştera Belona. Pe Dealul Straja, într-o peşteră, s-au descoperit fragmente ceramice neolitice şi eneolitice.
[37]
2. Vestigii de epocă romană. a) Pe teritoriul localităţii s-au descoperit urme romane.
[38]
3. Vestigii medievale. a) Punctul Muntele Straja. Schitul ortodox de călugări de aici s-a ridicat în anul 1999.
[39]
4. Mine şi Cariere. a) Mina de fier Lupeni este exploatată şi în epoca romană.
[40]
b) După autorii citaţi aici s-ar fi exploatat aurul încă din Bz D-Ha A.
[41]
c) În hotarul localităţii se află urme ale spălării aurului din perioada medievală.
[42]
¤ [1] Roska 1942, p. 20, nr. 60; Popescu D. 1956, p. 199; Luca 2004, p. 50; Luca et alii 2004, p. 59. [2] Mărghitan 1974-1975, p. 38. [3] Anghel 1966; Palamariu 1984-1985a, p. 255. [4] Roska 1942, p. 146, nr. 22; Roman 1976, p. 82; Andriţoiu 1978a, p. 68; Ciugudean 2000, p. 74; Luca 2004, p. 51. [5] Roska 1942, p. 146; Kalmar-Maxim 1999, p. 166. [6] Roska 1942, p. 146, nr. 22. [7] Mitrofan 1974, p. 45; Mărghitan 1974-1975, p. 38; Branga 1980, p. 35, 108; Popa D. 2002, p. 110; *** 2000, p. 69; IDR, III, 3, p. 54-55. [8] Rusu M. 1977, p. 207. [9] Cantacuzino 1986; *** 1996, p. 66. [10] Comşa 1971, p. 17. [11] Roska 1942, p. 178, nr. 191; Andriţoiu 1978a, p. 68; Nemeş 1988-1991, p. 38. [12] Mărghitan 1974-1975, p. 38; Tatu et alii 1988-1991, p. 97; Nemeş 1995-1996, p. 345; Popa D. 2002, p. 111. [13] Nemeş 1995-1996, p. 345; Popa D. 2002, p. 110. [14] Rusu A.A. 1997, p. 223-224. [15] Nemeş 1988-1991, p. 38; Tatu et alii 1988-1991, p. 97; Kalmar-Maxim 1999, p. 166. [16] Informaţie Lazăr Mircea Dan. [17] Mărghitan 1974-1975, p. 38; Branga 1980, p. 107; Nemeş 1995-1996, p. 345; Popa D. 2002, p. 111. [18] Daicoviciu et alii 1954, p. 154; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 177, 250; Andriţoiu 1992, p. 123; Boroffka 1994, p. 54. [19] Florea 1986-1987, p. 82; Daicoviciu H. 1972, p. 195; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 78, 80, 177, 240; Glodariu et alii 1988, p. 46; 1996b, p. 47. [20] Stoicovici şi Winkler 1971, p. 478-479; Glodariu 1974, p. 299; Lupu 1975, p. 68; Daicoviciu H. şi Glodariu 1976, p. 73; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 80; Florea 1986-1987, p. 82; Protase 1991, p. 55; Medeleţ 1993, p. 196; 1994, p. 204; Glodariu et alii 1996b, p. 47; Crăciun 1998, p. 65, 72; Iaroslavschi 2001, p. 18; *** 1996b, p. 333; pentru materialele din Muzeul de istorie clujean: Lazăr Mircea Dan.
[21]
Daicoviciu et alii 1959, p. 385; Daicoviciu H. 1964, p. 113. [22] Daicoviciu et alii 1973, p. 81; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 160, 177, 250; Florea 1986-1987, p. 82. [23] Andriţoiu 1978a, p. 68; 1979, p. 25. [24] Andriţoiu 1978a, p. 68. [25] Boroneanţ 2000, p. 73. [26] Daicoviciu 1954; Macrea şi Crişan 1964, p. 359; Bărbulescu 1971, p. 97; Glodariu 1968, p. 357-362; 1974-1975, fig. 2, 9, fig. 3, 16; 1982, p. 28; 1994; 2004, p. 541; Daicoviciu H. 1972, p. 48, 58-59, 76, 133-134, 142, 148, 150, 167, 176, 192, 207, 214-215, 269, 272, 311, 313-314, 316, 337; Daicoviciu H. şi Glodariu 1976, p. 73-74; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 53, 69, 74, 90, 108, 123, 128, 129, 133, 134, 135, 136, 138, 171, 196, 199-201, 218, 229, 247, 248, 252, 255; Glodariu şi Iaroslavschi 1979, p. 12, 40-41, 44, 48-49, 68-69, 72, 80, 82, 84, 87, 90, 93, 100, 109, 112, 119-122, 125-126, 130-131, 134-136, 138-139, 149, 153, 155-157, 162, 164; Glodariu 1974, p. 238, 242, 246, 250; 1983, p. 7, 18-19, 25-26, 28, 34-35, 37, 79, 112, 114-115, 117-118, 120-121, 124, 126, 128, 134, 152-154; Glodariu et alii 1988, p. 159-164; 1996b, p. 165-169; Popa 1977, p. 277-278, 280; 1988, p. 47, 212-213; Băluţă 1979, p. 165-166; Ferenczi 1979b, p. 265, 268-269; Floca 1981, p. 15; Cociş 1982-1983, p. 141; Antonescu 1984, p. 24, 43, 130-149; Andriţoiu 1985, p. 12; Crişan 1986, p. 153-154, 224-225; Florea 1986-1987, p. 87; 1989-1993, p. 35; 2004, p. 520; Tatu et alii 1988-1991, p. 94; Zirra şi Spânu 1992, fig. 3/78; Rustoiu 1993, p. 182, 183; 1993a, p. 140; 1995, p. 214; 1996, p. 47, 185; 1997, p. 104, 109; 2002, p. 66; Medeleţ 1993, p. 196; 1994, p. 203; Iaroslavschi 1997, p. 59; Crăciun 1999, p. 92; 2000, p. 81; 2004, p. 129; Ferencz şi Bodó 1999-2000; Mărghitan 1998, p. 29-30; 2000, p. 27-28; Pescaru et alii 2004, p. 50; *** 1996b, p. 334; *** 2000, p. 315-316. [27] Glodariu 1968, p. 364; 1971, p. 74, 76, 83; 1974, p. 256, 267, 285; Pavel şi Andriţoiu 1994; Bordea 1996-1998, p. 435; Crăciun 1998, p. 67, 73-74. [28] Daicoviciu H. et alii 1989, p. 190, 251; Glodariu et alii 1988, p. 73; 1996b, p. 75. [29] Daicoviciu H. et alii 1989, p. 129, 198. [30] Idem., p. 13, 52, 53, 128, 139, 151, 171, 229, 230, 233, 248, 249, 252. [31] Idem., p. 201. [32] Idem., p. 199. [33] Idem., p. 138, 196. [34] Idem., p. 64, 198, 252; Glodariu et alii 1996b, p. 170. [35] Daicoviciu H. et alii 1989, p. 198, 252. [36] Rusu M. 1977, p. 208. [37] Roska 1942, p. 148; Kalmar-Maxim 1999, p. 167. [38] Roska 1942, p. 148, nr. 47; Pop 1972a, p. 67; 2003, p. 272; Mărghitan 1974-1975, p. 38; Branga 1980, p. 108; Popa D. 2002, p. 114; IDR, III, 3, p. 18; pentru materialele din Muzeul de istorie clujean: Lazăr Mircea Dan. [39] Rusu A.A. et alii 2000, p. 163. [40] Wollmann 1996, p. 234. [41] Roska 1942, p. 148, nr. 47; Rusu M. 1972, p. 51. [42] Rusu M. 1977, p. 209. |
webmaster: Cosmin Suciu, e-mail to: cos_suciu@yahoo.com