|
 |
|---|---|
| MEMBRII : REVISTA : ŞANTIERE ARHEOLOGICE : CĂRŢI :CURSURI : FORUM : CĂUTARE |
|
||
BIBLIOTHECA SEPTEMCASTRENSIS XI |
Arheologie şi istorie (III) Descoperiri din judeţul Hunedoara |
|
Autor: SABIN ADRIAN LUCA, Cu contribuţii de: Cristian ROMAN şi Dragoş DIACONESCU, Editura Economică 2005, web: Cosmin Suciu |
||
Descoperiri arheologice: A, B, C, D, F, G, H, I, J, L, M, N, O, P, R, S, Ş, T, Ţ, U, V, Z |
Repertoriul descoperirilor D. 142. Dăbâca (comuna Topliţa) ¤ 143. Dănuleşti (comuna Gurasada) ¤ 144. Dâlja Mare (municipiul Petroşani) ¤ 145. Dâlja Mică (municipiul Petroşani) ¤ 146. Dâncu Mare (comuna Mărtineşti) 1. Vestigii preistorice. a) Înainte de intrarea dinspre sud în Dâncu Mare, s-au recoltat, dintr-o râpă, două fragmente ceramice hallstattiene.
[1]
2. Vestigii de epocă romană. a) La ieşirea spre nord (spre Tămăşeasa), în zona fostelor grajduri ale CAP, s-au descoperit urme arheologice din epoca romană.
[2]
¤ 147. Dâncu Mic (comuna Mărtineşti) ¤ 148. Dealu Babii (oraşul Vulcan) ¤ 149. Dealu Mare (comuna Vălişoara) ¤ 150. Dealu Mic (comuna Topliţa) ¤ 151. Deleni (comuna Zam) ¤ 152. Densuş (comună) 1. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Satul lui Cremene Platoul pe care se află aşezarea se află pe malul din dreapta Văii Galbena. Din acest punct drumul coboară spre sat. Aşezarea se încadrează în epoca neolitică, epoca bronzului şi cea romană.
[3]
2. Vestigii preistorice. a) Depozite de bronzuri. a.1.) În hotarul localităţii s-au descoperit bare de bronz preistorice (Densuş I).
[4]
a.2.) Din locuri neprecizate provin un celt, două fragmente dintr-un ferăstrău, trei fragmente dintr-o sabie, două fragmente dintr-un vas şi două creaturi triunghiulare, toate din bronz şi din epoca bronzului (Densuş II).
[5]
a.3.) De aici provine o rapieră din bronz.
[6]
3. Vestigii de epocă romană. a) Punctul Câmpul Mare Pe un platou aflat la SV de sat se observă la suprafaţa solului urme de construcţie datată în epoca romană (villa rustica). Aici se află una dintre comunele vicinale capitalei Daciei.
[7]
4. Vestigii medievale. a) Biserica monument istoric de aici, cu hramul Sfântul Nicolae, este – după unii autori – un monument roman refolosit (sau construit din materiale de construcţie romane). Urme romane, printre care şi un ciocan de pietrar, se suprapun peste elemente de construcţie indiscutabil romane. Aspectul definitiv al bisericii este încheiat în secolul XIII d.Chr., iar construirea ei poate să fi început în secolul X d.Chr. sau după acesta. Mănăstirea ortodoxă de aici a funcţionat între secolele XIV şi XV d.Chr. Tot aici s-au descoperit şi resturile unei curţi nobiliare de secolele XV-XVI d.Chr. şi un cimitir medieval cu peste 130 morminte.
[8]
5. Descoperiri monetare. a) Pe teritoriul localităţii s-a descoperit un aureus de la Nero.
[9]
¤ 153. Deva (municipiu reşedinţă de judeţ) 1. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Mina de Cupru. Mina de cupru se află pe o terasă înaltă, la circa 300 m de cursul actual al Mureşului. Materialele arheologice descoperite aici aparţin culturii Starčevo-Criş IIIB, poate IVA, Coţofeni şi epocii timpurii a bronzului. Mina de cupru a fost exploatată în perioada medievală.
[10]
b) Punctul Cimitirul Reformat. Aici s-ar fi descoperit ceramică turdăşeană, dar şi Wietenberg.
[11]
c) Punctul Ceangăi. La extremitatea estică a municipiului Deva au fost cercetate urmele unei aşezări preistorice ce se poate încadra cronologic şi cultural la sfârşitul culturii Tiszapolgár şi începutul culturii Bodrogkeresztúr, dar şi începutului culturii Coţofeni.
[12]
c.1.) Cimitirul Ceangăilor. Aici s-au descoperit urme Turdaş, Coţofeni, epocii bronzului (cultura Wietenberg), Hallstattului timpuriu, epocii dacice (între care şi un cuptor de ars oale), romane şi medievale timpurii.
[13]
d) Punctul Cartierul Viile Noi. De aici provin materiale ceramice Wietenberg şi de la sfârşitul epocii bronzului şi începutul Hallstattului (şi obiecte din bronz). Aici s-au descoperit şi urmele unor construcţii romane, poate o villa rustica.
[14]
e) Punctul Dâmbul Popii şi / sau Strada Depozitelor. În acest punct se află o aşezare din vremea epocii timpurii a bronzului şi a Hallstattului timpuriu. Peste locuirea hallstattiană se suprapun ruinele unei construcţii romane. S-a cercetat şi o necropolă Wietenberg alcătuită din 17 morminte.
[15]
f) Punctul Dealul Cetăţii. Cele mai vechi urme de locuire de pe acest deal aparţin neoliticului, eneoliticului şi epocii bronzului. Pe deal s-a descoperit, în anul 1847, o brăţară din bronz. Din epoca târzie a bronzului (Bz D-Ha A) face parte un depozit de bronzuri (Seria Uriu-Domăneşti; Deva II). Tot pe Cetate s-a descoperit un depozit de bronzuri din seria Cincu-Suseni (Ha A1; Deva IV). Sub dealul pe care se află cetatea s-a descoperit, la o dată neprecizată, încă un depozit de bronzuri din seria Cincu-Suseni (Ha A1; Deva III). Pe deal s-au descoperit şi obiecte din bronz izolate. Pe pantele dealului s-au realizat sondaje arheologice în urma cărora au rezultat materiale ceramice Turdaş, Coţofeni, Wietenberg, hallstattiene timpurii, scitice, dacice, romane şi medievale. Dealul a fost folosit şi fortificat încă din vremea dacilor (secolele I î.Chr.-I d.Chr.). Octavian Floca propune ca aici să fie localizată Singidava. În timpul provinciei Dacia pe deal a funcţionat un castellum. La poalele Dealului Cetăţii s-au descoperit urmele unor construcţii romane. Fortificaţia medievală este foarte puternică şi a fost construită, într-o primă fază de piatră, în jurul secolului XIII d.Chr.
[16]
g) Dealul Piatra Coziei. Pe acest deal din apropierea Devei se află o aşezare dacică. Stratigrafia de pe deal cuprinde un strat Coţofeni, unul Wietenberg şi un altul dacic.
[17]
h. Dealul Mişoveţ sau Măgura Mişoveţ. Aici s-a descoperit o aşezare aparţinând culturii Coţofeni şi o alta încadrată în cultura Wietenberg.
[18]
i) Punctul Microraion 15 sau Micro 15. La 1 km spre sud de construcţiile industriale de la nord de localitate s-a descoperit o villa rustica. În jurul acesteia s-au cercetat, în anii 1966-1967, mai multe anexe gospodăreşti protejate printr-un zid de incintă. S-a descoperit, de asemenea, şi necropola complexului de clădiri. Ruinele se află lângă Cimitirul ceangăilor. Aici se găsesc şi urme din vremea culturii Coţofeni, Wietenberg şi dacică (un cuptor şi monede). Tot aici, în noul cartier de blocuri, se află o necropolă din a doua jumătate a secolului X şi începutul secolului XI d.Chr. Alte urme arheologice de aici aparţin culturii Coţofeni şi Hallstattului.
[19]
j) Punctul Magna Curia. Monumentul de arhitectură în care se află Muzeul din Deva este o clădire de secolele XVI-XVII. Prin săpături arheologice s-a evidenţiat zidul de incintă şi alte clădiri astăzi dispărute.
Tot aici s-a descoperit un nivel aparţinând epocii timpurii a bronzului. [20] k) Punctul Viile Carolina. În acest punct s-au descoperit morminte scitice de inhumaţie. Tot aici s-au descoperit şi materiale ceramice neolitice şi eneolitice (acelaşi tip de descoperiri sunt semnalate şi în punctul Sub Vii).
[21]
l) Punctul Strada Aurel Vlaicu Aici s-au descoperit resturile unui apeduct roman, dar şi artefacte preistorice.
[22]
2. Vestigii preistorice. a) Punctul Tăualaş. În cartierul cu acelaşi nume, aflat la est de Gara CFR, se semnalează o aşezare aparţinând culturii Turdaş cu mai multe niveluri de locuire. Unii cercetători consideră că aşezarea este reprezentativă pentru un aspect specific şi independent al culturii Turdaş. După opinia noastră situl reprezintă o fază clasică a culturii amintite.
[23]
b) Punctul Cartierul Gojdu. Materialele ceramice descoperite aici aparţin culturii Turdaş. Tot aici sunt şi urme romane.
[24]
c) Punctul Strada Lenin. Aici s-au descoperit materiale ceramice aparţinând culturii Coţofeni.
[25]
d) Depozite de bronzuri. d.1.) Depozit de bronzuri descoperit în anul 1907 (Deva I) datat în epoca mijlocie a bronzului.
[26]
d.2.) Pentru depozitele de bronzuri Deva II-IV vezi pct. 13, Dealul Cetăţii. e) Punctul Strada Progresului. Aici s-au descoperit vase ceramice aparţinând culturii Wietenberg.
[27]
f) La 300 m vest de acest loc s-a descoperit un mormânt de femeie datat în Ha B2.
[28]
g) Într-un punct necunoscut de pe teritoriul oraşului s-a descoperit o brăţară de bronz celtică.
[29]
h) Punctul Strada Hărăului. Aici s-au descoperit materiale ceramice Wietenberg.
[30]
g) La est de Cetate s-au descoperit morminte scitice de inhumaţie.
[31]
i) Dintr-un loc neprecizat provine o valvă a unui tipar de topor de tip Balşa.
[32]
3. Vestigii dacice. a) pe Strada Progresului (actual Petru Maior) s-a descoperit un cuptor de ars oale.
[33]
4. Vestigii de epocă romană. a) Punctul Strada Ion Creangă. Într-o grădină de pe această stradă s-a descoperit un coronament de stelă funerară reprezentând un Eros flancat de doi lei adosaţi.
[34]
4. Descoperiri monetare. Pe teritoriul localităţii s-au descoperit, izolat, monede greceşti şi dacice, după cum urmează: - pe şaua dintre dealurile Pai şi Varheghi s-a descoperit un tezaur format din 18 monede romane republicane de argint, în anul 1886; - pe dealul Colţ, în apropierea dealurilor de mai sus, s-a descoperit, câţiva ani mai târziu, un tezaur format din circa 400-500 monede romane republicane; - în pădurea Bejan s-a descoperit, în anul 1923, un tezaur format din monede Dyrrhachium; aici s-au descoperit şi monede romane republicane; - în anul 1973 s-a, descoperit, în cartierul Bejan, două monede de argint emise de oraşul Dyrrhachium; - un tezaur format din monede Dyrrhachium şi Apollonia care s-a împrăştiat (câteva mii); - pe strada V.I. Lenin nr. 6 s-au descoperit 5 monede de secolul XVI d.Chr.
[35]
5. Vestigii de epocă romană. a) Punctul Ţecheneu sau Techeneu Aici s-au descoperit urmele unei clădiri de tip villa rustica.
[36]
b) Punctul La Ogoare Aici s-au descoperit urmele unei construcţii de tip villa rustica.
[37]
c) La extremitatea de est a fostei străzi 23 August (astăzi B-dul 22 Decembrie), la ieşirea din oraş, s-au identificat temeliile mai multor ziduri de piatră.
[38]
d) În Cartierul Gojdu, aflat la est de oraşul vechi, s-au făcut numeroase descoperiri cu caracter funerar roman. Poate fi vorba despre o mare villa rustica cu descoperirile funerare din jurul ei.
[39]
6. Mine şi cariere. a) Punctul Dealul Bejan. La aproximativ 4 km SV de oraş, în punctul cu numele pomenit, se află mari cariere de piatră din epoca romană. Aici s-au descoperit şi urme de locuire din aceeaşi epocă. Carierele par a fi exploatate şi în perioada dacică.
[40]
b) Punctul Cărpiniş Aici, la NV de Deva, există o altă carieră folosită încă din epoca romană.
[41]
c) Punctul Dealul Pietroasa sau Cariera Deva-Dealul Pietroasa. Aici se exploata andezit în perioada romană.
[42]
7. Vestigii medievale. a) Mănăstirea franciscană a observanţilor îşi începe activitatea prin secolul al XVI-lea d.Chr. Hramul adoptat după 1991 este cel al Sfintei Fecioare.
[43]
¤ 154. Dobra (comună) 1. Vestigii preistorice. a) Punctul Grădina lui Lázár Árpád. Pe teritoriul localităţii s-au descoperit mai multe celturi din bronz (depozit ?).
[44]
2. Vestigii de epocă romană. a) În hotarul localităţii s-au descoperit urme romane.
[45]
¤ 155. Dobrot (comuna Tomeşti) ¤ 156. Dragu-Brad (comuna Blăjeni) ¤ 157. Dudeşti (comuna Luncoiu de Jos) ¤ 158. Dumbrava (comuna Peştişu Mic) 1. Peşteri cu urme de locuire. a) Peştera de la Dumbrava sau Peştera cu Apă. Peştera se află în amonte de satul Nandru, pe Valea Roatei. Prin ea trece râul Petac. Materialele arheologice descoperite aici aparţin neoliticului timpuriu (cultura Starčevo-Criş), culturii Coţofeni, Wietenberg, Hallstattului timpuriu, culturii Basarabi şi civilizaţiei dacice clasice.
[46]
2. Vestigii dacice. a) În aşezarea dacică de aici a funcţionat un atelier de bronzier.
[47]
3. Mine şi cariere. a) În apropierea Peşterii cu Apă funcţionau exploatări de minereu de fier în epoca romană.
[48]
¤ 159. Dumbrava de Jos (comuna Ribiţa) ¤ 160. Dumbrava de Sus (comuna Ribiţa) ¤ 161. Dumbrăviţa (comuna Ilia) 1. Descoperiri monetare. a) În anul 1948 s-au descoperit, în localitate, 720 de monede din argint datate în secolul al XVI-lea d.Chr.
[49]
¤ 162. Dumeşti (comuna Vorţa) 1. Vestigii preistorice. a) Depozite de bronzuri. Depozitul de bronzuri de aici a fost descoperit în anul 1895 şi face parte din seria Cincu-Suseni (Ha A1).
[50]
¤ 163. După Piatră (comuna Buceş) 1. Vestigii de epocă romană. a) Punctul Gura Cheii. Cu ocazia construirii drumului Buceş – După Piatră, lângă pod, au fost descoperite mai multe bucăţi dintr-o conductă romană din lut. Descoperirea se află în imediata apropiere a drumului roman spre Zlatna.
[51]
¤
|
|
webmaster: Cosmin Suciu, e-mail to: cos_suciu@yahoo.com