HOME	MEMBRII : REVISTA : ŞANTIERE ARHEOLOGICE : CĂRŢI :CURSURI : FORUM : CĂUTARE

BIBLIOTHECA SEPTEMCASTRENSIS XI	Arheologie şi istorie (III) Descoperiri din judeţul Hunedoara
	Autor: SABIN ADRIAN LUCA, Cu contribuţii de: Cristian ROMAN şi Dragoş DIACONESCU, Editura Economică 2005, web: Cosmin Suciu
CUPRINS Cuvânt înainte Cadrul geografic Descoperiri arheologice: A, B, C, D, F, G, H, I, J, L, M, N, O, P, R, S, Ş, T, Ţ, U, V, Z Tabel cu descoperirile arheologice dispuse pe epoci Abrevieri bibliografice şi bibliografie	Repertoriul descoperirilor B. 14. Bacea (comuna Ilia) ¤ 15. Baia de Criş (comună) 1. Vestigii preistorice. a) În hotarul localităţii s-a descoperit, în secolul trecut, un bogat material arheologic aparţinând culturii Coţofeni. [1] b) Punctul Fântâna Borchii. În hotarul localităţii, lângă drumul din apropierea punctului, s-au descoperit trei statui-menhir antropomorfe străvechi. Unii autori au folosit aceste statui drept argument pentru existenţa mineritului la daci, chiar dacă ele par a fi mai vechi (hallstattiene sau şi mai vechi). [2] c) Topoare din piatră. Într-o colecţie particulară din Târgu Mureş există un topor de piatră ce poate fi pus în legătură cu aşezarea coţofeniană de mai sus. [3] d) De aici provine o protomă din bronz în formă de lebădă. [4] 2. Descoperiri monetare. a) Punctul Gura Voinii. Un tezaur format din drahme emise în Dyrrhachium şi Apollonia şi denari romani republicani (70 de monede) s-a descoperit pe teritoriul localităţii, în urma unor lucrări edilitare. Cu aceeaşi ocazie şi în acelaşi loc, s-au descoperit şi doi cercei şi o brăţară din argint, de factură dacică. [5] 3. Mine şi cariere. a) Punctul La Ptincuri şi Râbiţa, lângă Fântâna Borchii. În hotarul localităţii, pe platoul care dă numele punctului, dar şi pe Vârful Feredeului, se află urmele unor exploatări de aur preromane, romane (Eugen Iaroslavschi le crede chiar mai vechi), dar şi medievale. După Mircea Rusu acestea au fost exploatate din Bz D-Ha A. [6] 4. Vestigii medievale. a) Mănăstirea medievală nu s-a descoperit în teren. Există, în schimb, o mănăstire franciscană, în secolul XVIII d.Chr. În secolele XV-XVI d.Chr. o biserică gotică a deservit comunitatea. În scurt timp aceasta s-a ruinat. [7] ¤ 16. Baldovin (comuna Baia de Criş) ¤ 17. Balomir (comuna Sântămăria Orlea) 1. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Cetăţeaua. Aici, la confluenţa Văii Mici cu Pârâul Cocozanilor, a fost identificată o aşezare cu materiale ceramice caracteristice epocii bronzului şi începutului Hallstattului. [8] b) Punctul După Sat. La est de sat, pe prima terasă a Streiului, se află urme arheologice Coţofeni, Wietenberg, Noua, hallstattiene mijlocii, romane şi post-romane. [9] 2. Vestigii preistorice. a) Pe ţărmul din dreapta al Streiului, înspre pădure, pe malul din dreapta al unui pârâu, s-a descoperit un topor din piatră şlefuită. Tot de aici provin şi fragmente ceramice neolitice. [10] ¤ 18. Balşa (comună) 1. Peşteri cu urme de locuire. a) Peştera Piatra Şincuiuşului sau Meda – Peştera nr. 1 din Piatra Şuncuiuşului. În anii ‘70 ai secolului XIX, în apropiere de Stânca Şincuiuşului sau Piatra Şincuiuşului, s-a descoperit aici un depozit de bronzuri (Seria Uriu-Domăneşti, Bz D-Ha A; Balşa I). În secolul XIX s-ar fi descoperit şi „oase aparţinând omului diluvial”. În acelaşi loc s-au descoperit, în anul 1870, alte obiecte din bronz precum şi materiale ceramice Coţofeni şi Wietenberg. [11] b) Peştera Dobârlesei sau Dosul Dobârlesei. Peştera este situată în masivul calcaros de partea din stânga Văii Geoagiului, într-o mică trecătoare spre versantul opus localităţii. Materialele arheologice descoperite aici aparţin culturii Starčevo-Criş vechi, Coţofeni, epocii bronzului şi perioadei medievale. [12] 2. Vestigii preistorice. a) Punctul Dealul Judelui. Materialele arheologice descoperite aici aparţin epocii timpurii a bronzului. [13] b) Punctul Piatra Văcarului. În acest punct au fost descoperite materiale ceramice Wietenberg. Locul este în apropierea Pietrei Şincuiuşului, la baza dealului Dosul Dobârlesei. [14] c) Punctul Dealul Cerătului. În acest punct au fost descoperite materiale ceramice Wietenberg. [15] d) Punctul Piatra Brăţii. În acest punct au fost descoperite materiale ceramice Wietenberg. [16] e) Punctul Izvorul Beria. În acest punct au fost descoperite materiale ceramice Wietenberg. [17] f) Punctul Chicioara sau Chicioară. În acest punct au fost descoperite materiale ceramice Wietenberg, dar şi bronzului timpuriu. [18] g) Punctul Piatra Văcarului. Aici s-au descoperit materiale arheologice aparţinând culturii Wietenberg. [19] h) Punctul Vârful Muncelului. În acest punct sunt amintite descoperiri Wietenberg. [20] i) Punctul Dumbrăiţă. Aici au fost cercetaţi tumuli cu înhumaţi având inventarul format din materiale arheologice Coţofeni. [21] j) Punctul Deasupra Bisericii. Spre Muncel se află o aşezare eneolitică. [22] 3. Depozite de bronzuri. a) În anul 1955 s-a descoperit un depozit de bronzuri (Balşa II) la Stânca Şuncuiuşului. [23] b) Vezi pct. 1 (Balşa I). c) Punctul Valea Almaşului. Aici s-a descoperit un celt din bronz. [24] d) Din hotar provine un topor de bronz de tip Balşa. [25] ¤ 19. Banpotoc (comuna Hărău) 1. Vestigii preistorice. a) În hotarul localităţii sunt amintite materiale ceramice aparţinând culturii Coţofeni. [26] b) De aici provin materiale ceramice Wietenberg. [27] ¤ 20. Barbura (comuna Băiţa) 1. Descoperiri monetare. a) Într-un loc neprecizat din hotarul localităţii s-a descoperit, în anul 1915, un tezaur monetar format din 83 piese de epocă romană. [28] ¤ 21. Baru (comună) 1. Vestigii preistorice. a) Punctul Biserică. Locul cu descoperiri arheologice se află la est de localitate, în locul în care Streiul coteşte spre nord, în dreptul a trei stânci numite Măgura sau Stânca Jidovilor de localnici. Stânca din mijloc, numită Biserică, are o scobitură la bază în care s-au descoperit materialele ceramice descoperite aparţin culturii Coţofeni. [29] b) Punctul Blidaru sau Măgura. Materiale ceramice Coţofeni s-au descoperit în acest punct. [30] c) Punctul Biserica Pârvuleştilor. Aşezarea de aici se încadrează în epoca bronzului (cultura Wietenberg; grupul cultural Balta Sărată) şi în cea medievală. [31] d) Vestigii preistorice. a) Din localitate provin unelte neolitice. [32] 2. Vestigii dacice. a) Punctul La Fântâna la Gruişor. Fortificaţia se găseşte între Dealul Comărnicelului şi Dealul Negru. Întăritura este de formă foarte neregulată. [33] b) Punctul Valea Petrosului. La capătul de sus al defileului din această vale se află, după toate probabilităţile, un turn dacic. [34] 3. Mine şi cariere. a) Punctul Dealul Negru. În zona acestuia se găsesc minereuri de fier care par a fi fost exploatate în perioada dacică. [35] 4. Descoperiri monetare. a) Pe teritoriul localităţii se semnalează descoperiri izolate de monede antice. [36] b) De aici provine un denar suberat de la Caracalla. [37] 6. Vestigii medievale. a) Biserica monument istoric se datează în secolul XVIII d.Chr. [38] b) Pe un teren arabil, la vest de Măgura, s-a descoperit ceramică medievală. [39] ¤ 22. Barza (comuna Crişcior) ¤ 23. Basarabasa (comuna Vaţa de Jos) 1. Vestigii preistorice. a) Punctul Coasta Cremenii sau Dealul Cremenos. Pe platoul aflat aici s-au descoperit urme ale exploatării opalului în paleoliticul mijlociu şi superior. [40] b) Punctul Vârtoape. Materialele cioplite descoperite aici, atribuit cheleanului inferior, pot fi rulate de pe Coasta Cremenii. [41] ¤ 24. Baştea (comuna Lăpugiu de Jos) ¤ 25. Batiz (oraş Călan) 1. Vestigii preistorice. a) De aici provine un topor de cupru cu braţele în cruce de tip Jászladány, varianta Şincai. [42] 2. Vestigii de epocă romană. a) În hotarul localităţii s-au descoperit urme romane, foarte probabil o villa rustica. [43] ¤ 26. Băcâia (comuna Geoagiu) 1. Vestigii preistorice. a) Aici este amintită existenţa unor descoperiri Wietenberg. [44] b) Punctul Proprietatea lui Juca Manilie. În acest punct s-a descoperit o necropolă preistorică. [45] c) Punctul Pasul lui Cib. Aici, deasupra punctului cu acest nume, se află o aşezare eneolitică, Coţofeni. [46] ¤ 27. Băcia (comună) 1. Vestigii preistorice. a) În anul 1966 s-a descoperit aici un topor din bronz de tip Corbasca. [47] b) Punctul Cimitirul Satului. Aici s-a descoperit un topor de cupru cu braţele în cruce. [48] 2. Vestigii de epocă romană. a) Punctul Palota. Acesta este situat între clădirea şcolii şi Canalul Streiului, s-au identificat resturile unor construcţii romane care atestă prezenţa unei aşezări rurale. Tot de aici provine şi o stelă funerară. [49] 3. Descoperiri monetare. a) Pe teritoriul comunei s-a descoperit un tezaur monetar format din 14 denari romani republicani. [50] ¤ 28. Băieşti (comuna Pui) 1. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Ferma Băieşti. Pe malul din dreapta Râului Alb, la circa 300 m sud de fosta fermă a CAP, au fost descoperite fragmente ceramice aparţinând epocii bronzului şi celei medievale. [51] 2. Vestigii preistorice. a) Punctul La Jidovin. De aici provine o piesă musteriană. [52] 3. Vestigii dacice. a) Punctul Cetăţuie. Pe Culmea Stânişoarei, la SE, pe un bot de deal, se află un punct de observaţie dacic. [53] b) Punctul Gruniul Măgurii. Culmea este situată la est de sat, pe malul din dreapta Streiului. Aici se află un val circular cu fundaţie de piatră prinsă cu mortar. Drumul antic trece prin spatele acestor amenajări. Obiectivul poate fi de epocă dacică. [54] 4. Descoperiri monetare. a) Aici au fost semnalate descoperiri izolate de monede greceşti şi romane. [55] 5. Vestigii medievale. a) În Băieşti funcţionează două biserici, dintre care una pare a fi fost construită înainte de secolul XVII d.Chr. [56] ¤ 29. Băiţa (comună) 1. Vestigii preistorice. a) Între materialele arheologice Coţofeni descoperite în hotarul localităţii s-au descoperit şi materiale ceramice specifice bronzului timpuriu (grupul cultural Şoimuş). [57] b) Aici s-a descoperit un vârf de lance din bronz. [58] 2. Mine şi cariere. a) Punctele Măgura şi Cornet. În hotarul localităţii s-au descoperit importante urme romane. Aici se afla un centru miner, de extracţie şi administrativ (circa 20 construcţii, canale şi un bazin de colectare a apei de ploaie. [59] b) Mina de aur Băiţa. Mina se află în Munţii Metaliferi, bazinul Mureşului. Obiectivul a fost exploatat în epoca romană. [60] c) Minele de aur Câinele de Sus. Minele se află în Munţii Metaliferi, bazinul Mureşului. Obiectivele au fost exploatate în epoca romană. [61] ¤ 30. Bălata (comuna Şoimuş) ¤ 31. Băniţa (comună) 1. Peşteri cu urme de locuire. a) Peştera Bolii. În peşteră s-au descoperit materiale ceramice neolitice şi eneolitice. [62] b) Peştera Ulciorului. Aici s-au identificat fragmente ceramice Coţofeni, faza a III-a. [63] 2. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Piatra Cetăţii sau Cetatea de pe Dealul Bolii. Pe acest deal, la 4 km est de sat, se află o cetate dacică cu ziduri şi turnuri de piatră realizate în binecunoscuta tehnică murus Dacicus (secolele I î.Chr.-I d.Chr.). Aici s-a descoperit o brăţară dacică de argint. În cetate şi pe terasele amenajate în jurul acesteia se găsesc multe unelte care demonstrează existenţa unor ateliere pentru prelucrarea metalelor (bronzului). Unele porţiuni din zidul cetăţii sunt realizate din pietre de mici dimensiuni, prinse cu mortar. Înălţimea acestuia este, uneori, de 1,5 m (secolele XIII-XIV d.Chr.). Anterior construcţiei dacice a existat un nivel hallstattian. [64] b) La poalele dealului s-a descoperit aşezarea civilă a cetăţii. În aceasta s-a descoperit un mare atelier pentru prelucrarea metalului. [65] 3. Vestigii de epocă romană. a) Punctul Jigoru Mare sau Vârful cu Ocol. În hotarul localităţii, pe muntele Jigoru Mare, s-au descoperit urmele romane ale unui castru de pământ de dimensiuni considerabile. Fortificaţia are formă patrulateră având 310 / 240 m (7,4 ha). [66] 4. Mine şi cariere. a) Aici s-au semnalat clădiri şi artefacte romane puse în legătură cu exploatarea pietrei. După unele informaţii aici s-ar fi spălat nisipuri aurifere pentru selectarea metalului preţios. [67] 5. Descoperiri monetare. a) Peştera Bolii. În cariera de piatră de la Peştera Bolii s-a descoperit un tezaur format din imitaţii de tetradrahme thasiene. Tot de aici provine o monedă romană republicană. [68] ¤ 32. Bărăştii Haţegului (comuna Sântămăria Orlea) 1. Vestigii medievale. a) La mijlocul secolului al XVII-lea aici funcţiona o biserică. Probabil că aceasta a înlocuit un locaş de cult mai vechi. [69] ¤ 33. Bărăştii Iliei (comuna Brănişca) 1. Vestigii preistorice. a) Punctul La Ţucla. În hotarul localităţii s-a descoperit o aşezare aparţinând culturii Coţofeni. [70] ¤ 34. Bătrâna (comună) 1. Peşteri cu urme de locuire. a) Peştera lui Bindea. La gura peşterii a fost descoperit un topor realizat din piatră şlefuită (neolitic sau eneolitic). [71] ¤ 35. Băţălar (comuna Bretea Română) 1. Vestigii de epocă romană. a) Punctul Fermă. În hotarul localităţii, spre Streisângeorgiu, la 400 m est de localitate, s-au descoperit urme romane (villa rustica). Ruinele conţineau mozaic pentru paviment şi multe ţigle. [72] b) La nord de sat s-au observat, în secolul XIX, urmele altei villa rustica. [73] ¤ 36. Bârcea Mare (oraş Simeria) 1. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă. a) În hotarul cu localităţile Bârcea Mică şi Sântuhalm s-a descoperit, pe malul Cernei, o aşezare hallstattiană timpurie. Tot aici s-au mai descoperit materiale ceramice Coţofeni, romane şi medievale timpurii. [74] 2. Vestigii preistorice. a) Din hotarul localităţii provine un ciocan din piatră şlefuită. [75] b) În urma unei periegheze s-a descoperit o aşezare aparţinând culturii Coţofeni. [76] 3. Vestigii de epocă romană. a) La intrarea în sat dinspre Sântandrei se află o aşezare rurală marcată numai prin ceramică. [77] 4. Mine şi cariere. În perimetrul localităţii s-ar fi exploatat silexul în preistorie. [78] ¤ 37. Bârcea Mică (municipiul Deva) 1. Vestigii preistorice. În localitate se semnalează locuiri neolitice şi eneolitice. [79] ¤ 38. Bârsău (comuna Hărău) ¤ 39. Bejan (comuna Şoimuş) 1. Vestigii preistorice. De aici provin două topoare de andezit, şlefuite şi perforate, aparţinând culturii Coţofeni. [80] 2. Vestigii de epocă romană. a) În hotarul localităţii s-au descoperit urme romane. [81] 3. Mine şi cariere. a) Cariera Bejan. Cariera se află în acest punct din hotar, comun cu municipiul Deva. Obiectivul a fost exploatat în epoca romană. [82] ¤ 40. Bejan-Târnăviţa (comuna Şoimuş) ¤ 41. Bercu (comuna Bretea Română) 1. Vestigii preistorice. a) Punctul Vârcolin. În acest punct din hotarul localităţii, la 400 m est de sat, s-au descoperit materiale ceramice aparţinând culturii Wietenberg. [83] b) La est de Vârcolin, pe câmpul de pe malul din stânga râului s-au descoperit artefacte din neolitic şi epoca bronzului. [84] c) La sud de Vârcolin, pe un bot de deal, s-a descoperit ceramică hallstattiană. [85] d) La est de Dealul Vârcolin s-a identificat o aşezare neolitică. [86] ¤ 42. Beriu (comună) 1. Peşteri cu urme de locuire. a) Peştera Găurile alăturate din Dealul lui Cocoş sau La Găuri. Peşterile sunt situate în carstul din bazinul Orăştie, culmea Vârtoapele, Dealul lui Cocoş. Cele trei peşteri naturale sunt alăturate şi astupate cu piatră, argilă şi hăbuc. Descoperirile arheologice de aici aparţin epocii dacice clasice. [87] 2. Vestigii dacice. a) Punctul La Vârtoape sau La Ţipţer. De aici provin câteva obiecte dacice de fier. Tot în acest loc s-a descoperit o monedă de tip KΩΣΩN. [88] 3. Vestigii de epocă romană. a) O villa rustica este ridicată aici de un veteran al legiunii XIII Gemina, atestat printr-o lespede funerară. [89] b) La est de sat, pe un loc situat pe partea din stânga Apei Oraşului, la circa 100 m vest de podul mare peste acest râu, se află o aşezare rurală romană marcată prin material ceramic, un mormânt şi o stelă funerară. [90] ¤ 43. Birtin (comuna Vaţa de Jos) ¤ 44. Blăjeni (comună) ¤ 45. Blăjeni-Vulcan (comuna Blăjeni) ¤ 46. Bobaia (comuna Boşorod) 1. Descoperiri monetare. a) În anul 1962, în arealul localităţii, se descoperă un tezaur monetar format din piese greceşti şi denari romani republicani care circulă în secolele II-I î.Chr. [91] ¤ 47. Bobâlna (comuna Rapoltu Mare) 1. Vestigii preistorice. a) Punctul Dealul Bodogo sau Dobogău. Aici se află o aşezare eneolitică. [92] b) Punctul Platoul Cepturari. În acest punct se află o aşezare a culturii Coţofeni. [93] c) Punctul Avenul Cepturi sau Avenul Roşu. De aici provin materiale ceramice ale culturii Coţofeni. [94] 2. Vestigii de epocă romană. a) Punctul Fântâna lui Părău. În hotarul localităţii s-au descoperit urme de construcţii romane (tencuială, cărămizi, substrucţie şi ţigle romane), monede şi ceramică. Aici a funcţionat o villa rustica. [95] ¤ 48. Bocşa Mare (comuna Certeju de Sus) ¤ 49. Bocşa Mică (comuna Certeju de Sus) ¤ 50. Boholt (comuna Şoimuş) 1. Vestigii preistorice. a) Punctul Ciuta. Pe culmea unui deal din hotarul localităţii s-a descoperit o aşezare aparţinând culturii Coţofeni, dar şi elemente ale bronzului timpuriu. [96] b) Punctul Dealul Măgulicea. Pe versantele de sud, SV şi NV a dealului s-au descoperit fragmente ceramice Coţofeni. [97] b) În localitate este semnalată o aşezare aparţinând culturii Petreşti. [98] 2. Vestigii de epocă romană. a) În hotarul localităţii, către Şoimuş, s-au descoperit urme de construcţie de epocă romană (villa rustica ?). [99] 3. Descoperiri medievale. a) Din hotarul localităţii provin materiale arheologice medievale. [100] 4. Descoperiri monetare. a) În hotarul localităţii s-au descoperit 22 monede de secolul XVII d.Chr. [101] ¤ 51. Boia Bârzii (comuna Veţel) ¤ 52. Boiţa (comuna Răchitova) 1. Vestigii preistorice. a) Din hotarul localităţii provin fragmente ceramice Coţofeni. [102] b) Aici se semnalează materiale arheologice aparţinând culturii Wietenberg. [103] c) Din hotarul localităţii provine un vârf de lance din bronz. [104] ¤ 53. Boiu (comuna Rapoltu Mare) 1. Vestigii preistorice. a) Pe teritoriul localităţii s-a descoperit un topor de cupru eneolitic. [105] b) Punctul Măgulicea sau Măguricea. De aici provin materiale ceramice aparţinând culturilor Coţofeni, bronzului timpuriu şi Wietenberg. De aici provine şi o sabie din bronz şi un vârf de lance din acelaşi material. [106] c) În hotarul localităţii s-a descoperit o sabie de bronz datată în epoca bronzului. [107] 2. Vestigii de epocă romană. a) La poalele Dealului Măgulicea s-au descoperit materiale arheologice aparţinând epocii romane (poate un mormânt de incineraţie). [108] 3. Descoperiri monetare. Pe teritoriul localităţii s-a descoperit, în anul 1968, un tezaur monetar în care, pe lângă 140 monede de argint, erau şi patru ace. Descoperirile se datează între secolele XVI-XVII d.Chr. [109] ¤ 54. Boiu de Jos (comuna Gurasada) ¤ 55. Boiu de Sus (comuna Gurasada) 1. Peşteri cu urme de locuire. a) Peştera Mare. În peşteră s-au descoperit fragmente ceramice Coţofeni. [110] 2. Vestigii preistorice. a) În hotarul localităţii se află o staţiune arheologică a bronzului timpuriu. [111] b) În localitate este semnalată o aşezare aparţinând culturii Turdaş. [112] c) Punctul Colina Dealului. Între Boiu de Sus şi Brădăţel s-a semnalat o aşezare eneolitică. [113] d) Punctul Dobrilă. Aici s-a descoperit un topor din piatră neolitic. [114] ¤ 56. Boş (municipiul Hunedoara) 1. Vestigii preistorice. a) Punctul Pe Vale sau Pă Şes. Situl este localizat în partea nordică a satului Boş, pe malul din stânga al unui afluent cu debit redus al Pârâului Zlaşti, pe o terasă neinundabilă. Materialele arheologice descoperite aici aparţin culturii Coţofeni. Şi – probabil – bronzului timpuriu. [115] b) Punctul Grui. În acest punct din hotarul localităţii se află un zăcământ de silex de tip bănăţean. [116] c) Aici s-a descoperit un depozit de bronzuri din seria Bâlvăneşti-Vinţ (Ha C). [117] ¤ 57. Boşorod (comună) 1. Vestigii dacice. a) De aici provine o piesă de bronz (bust) dacică. [118] 2. Vestigii de epocă romană. a) Punctul Jidoveni. În hotarul localităţii, pe coasta Valea Stupăturii, s-au descoperit urme romane. [119] ¤ 58. Boz (comuna Brănişca) ¤ 59. Bozeş (comuna Geoagiu) 1. Descoperiri preistorice. a) În anul 1971 s-a descoperit, întâmplător, un celt din bronz. [120] b) În hotarul localităţii a fost descoperit un topor de tip calapod. [121] 2. Vestigii de epocă romană. a) Se presupune că în hotarul localităţii ar fi o fortificaţie romană. [122] 3. Descoperiri monetare. a) În localitate s-a descoperit, în anul 1964, în curtea unui sătean, într-un vas de lut, un tezaur monetar de tip Răduleşti – Hunedoara format din 39 de monede. [123] ¤ 60. Brad (municipiu) 1. Vestigii preistorice. a) Punctul Strada Oituz. La capătul străzii s-a descoperit o aşezare aparţinând grupului cultural Şoimuş (epoca timpurie a bronzului). [124] b) Depozite de bronzuri. Cu ocazia unor lucrări la calea ferată, în anul 1890, s-a descoperit un depozit de bronzuri din seria Moigrad-Tăuteu (Ha B1). [125] 2. Mine şi cariere. a) Mina de aur Musari. În această mină s-a descoperit un topor de piatră. [126] 3. Vestigii de epocă romană. a) Punctul Petrineşti, Petreneşti sau al Petrineştilor În hotarul localităţii, la 1 km spre sud de Treptele Romane, s-au descoperit urme şi epigrafe romane. [127] b) Un vas oinochoe datat în secolele II-III d.Chr. s-a descoperit în localitate. [128] c) Din arealul localităţii provin mai multe opaiţe romane. [129] 4. Descoperiri monetare. a) Pe teritoriul localităţii s-a descoperit un denar roman republican. [130] b) Din zona oraşului provin monede, opaiţe şi vase romane care atestă o locuire slabă. [131] c) În anul 1892 s-a descoperit o monedă de la Hadrian. [132] d) Dintr-o descoperire izolată provine o monedă Provincia Dacia. [133] ¤ 61. Brazi (comuna Râu de Mori) ¤ 62. Brădăţel (comuna Burjuc) 1. Vestigii preistorice. a) Punctul Deal. În acest punct este amintită o locuire preistorică. [134] ¤ 63. Brănişca (comună) 1. Vestigii preistorice. a) Punctul Pe Hotar. Aici se află o aşezare aparţinând culturii Turdaş cu elemente Vinča C şi Tisa I. Se amintesc şi materiale ceramice Coţofeni, fără alte precizări. [135] ¤ 64. Brăşeu (comuna Zam) ¤ 65. Brâznic (comuna Ilia) ¤ 66. Breazova (comuna Sarmizegetusa) 1. Vestigii de epocă romană. a) Punctul Dealul Drăgaia. În hotarul localităţii, la locul numit Lab, pe deal, către pădure, s-au descoperit urme romane (villa rustica), iar alături, un mormânt. [136] b) În pădure, pe drumul spre Poieni, s-au descoperit urme de construcţii romane (villa rustica). [137] c) La sud de sat, între drum şi Apa Mare, s-a descoperit o cărămidărie romană. [138] ¤ 67. Bretea-Mureşană (comuna Ilia) 1. Vestigii preistorice. a) Dintr-un loc neprecizat provin un cuţit şi o daltă din bronz. [139] 2. Vestigii dacice. a) Punctul Măgura Brănişca sau Dealul Fetii. După opinii mai noi resturile dacice se găsesc pe acest deal în zona afectată de cariera Derobau. Aici se pot vedea la suprafaţa solului urmele unui val de pământ dublat cu un şanţ de apărare (pare a fi aceeaşi cu Măgura Sârbilor). [140] 3. Vestigii romane. a) În hotarul localităţii s-au descoperit urme romane. [141] ¤ 68. Bretea Română (comună) 1. Vestigii romane. a) De aici provine o inscripţie romană considerată a fi un fals al lui Zamosius. [142] ¤ 69. Bretea Streiului (comuna Bretea Română) 1. Vestigii preistorice. a) Punctul Grumedea. Între Pasajul CFR Plopi şi drumul spre Bretea Română, la sud de DN 66, s-a descoperit ceramică aparţinând neoliticului şi culturii Wietenberg. [143] b) În hotarul satului s-au descoperit materiale litice cioplite. [144] 2. Vestigii de epocă romană. a) În hotarul localităţii s-au descoperit urme romane. [145] ¤ 70. Bretelin (comuna Veţel) ¤ 71. Brotuna (comuna Vaţa de Jos) 1. Vestigii preistorice. a) Pentru materialele paleolitice de aici vezi Basarabasa. b) În apropierea satului s-au descoperit materiale ceramice şi un topor de piatră, perforat, aparţinând culturii Coţofeni. [146] ¤ 72. Buceş (comună) ¤ 73. Buceş-Vulcan (comuna Buceş) 1. Vestigii preistorice. a) Punctul La izvor sub Coliba Barnei. În partea din stânga şoselei Brad – Abrud, la 2 km NV de sat, sub vârful Muntelui Vulcan, în apropiere de locul numit Hanul lui Cotoncu sau La Făgădău, au fost descoperite fragmente ceramice şi un topor-ciocan. Materialele pot fi atribuite culturii Coţofeni sau epocii timpurii a bronzului. [147] ¤ 74. Bucium (comuna Orăştioara de Sus) 1. Vestigii preistorice. a) Punctul Cărpiniş. La 80 m est de şoseaua Orăştie – Costeşti, pe o terasă care se ridică deasupra Văii Oraşului, s-a descoperit ceramică de epoca timpurie a bronzului (poate că acelaşi cu Cărpeniş). [148] 2. Descoperiri monetare. a) Pe teritoriul localităţii s-au descoperit multe monede de tipul KΩΣΩN. [149] 3. Vestigii dacice. a) Punctul Cărpeniş. În acest punct, aflat între Bucium şi Orăştioara de Jos, pe partea din dreapta Apei Oraşului, în dreptul castrului roman, s-a descoperit ceramică dacică. Sondajele efectuate au confirmat supoziţia iniţială. [150] b) Punctul Valea Ţiganilor. Aici există, pe pârâul cu acelaşi nume, la 90-100 m de intersecţia acestuia cu Valea Muchii, urmele unui turn din perioada dacică. [151] ¤ 75. Bucium Orlea (comuna Sântămăria Orlea) 1. Vestigii dacice. a) Punctul Valea Chiliilor. Aici, spre Cetăţeaua, s-a descoperit un vas de factură dacică. [152] 2. Vestigii de epocă romană. a) Punctul Linu. La sud de sat, pe malul din stânga Streiului, se află fundaţii de piatră (40 / 40 m) de epocă romană. Poate că este vorba despre o villa rustica. [153] b) Punctul Pod. La primul pod pe drumul naţional 66 spre Bărăşti se găsesc, pe o lăţime de 9 m, resturile drumului roman. [154] 3. Mine şi cariere. a) Punctul Hotar. La intersecţia drumului spre Linu cu drumul roman, lângă pârâu, se află un atelier de prelucrare a fierului roman. [155] ¤ 76. Bucureşci (comună) 1. Mine şi cariere. a) În hotarul localităţii s-au descoperit urme ale unor exploatări aurifere romane. [156] ¤ 77. Bujoru (comuna Dobra) ¤ 78. Bulzeştii de Jos (comuna Bulzeştii de Sus) ¤ 79. Bulzeştii de Sus (comună) 1. Peşteri cu urme de locuire. a) Peştera Cizmei. Peştera se află la 40 m înălţime, pe versantul nord-estic al masivului calcaros Grohot. În cavernă sunt materiale ceramice Coţofeni. Pe peretele din stânga al etajului superior se află gravuri rupestre databile în epoca eneolitică târzie sau în epoca bronzului, după unii autori, mai degrabă medievale după cei mai mulţi. [157] b) Peştera Urşilor. În peşteră s-au descoperit materiale ceramice medievale. [158] ¤ 80. Buneşti (comuna Balşa) ¤ 81. Bunila (comună) ¤ 82. Burjuc (comună) ¤ [1] Roska 1942, p. 140, nr. 277; Andriţoiu 1978a, p. 67; Rişcuţa 1995-1996, p. 272; Ciugudean 2000, p. 63; Luca 2004, p. 44. [2] Roska 1942, p. 140, nr. 277; Alexandrescu 1963; Floca 1966; 1972, p. 16-17; Mărghitan 1974-1975a; Andriţoiu 1977, p. 554; Andriţoiu 1986-1987a, p. 609; Rişcuţa 1995-1996, p. 278-279; *** 1994, p. 152. [3] Rişcuţa 1995-1996, p. 272; Kalmar-Maxim 1999, p. 141; *** 1994, p. 152. [4] *** 1994, p. 152. [5] Glodariu 1974, p. 269; 1976, p. 80; 1974-1975, fig. 4, 6; Rişcuţa 1995-1996, p. 280; Crăciun 1998, p. 63-64, 68; *** 1994, p. 152. [6] Rusu 1972, p. 50; Mărghitan 1974-1975, p. 37; Branga 1980, p. 104; Rişcuţa 1995-1996, p. 280; Rusu M. 1977, p. 208; Wollmann 1996, p. 133-134; Iaroslavschi 1997, p. 16; Popa D. 2002, p. 30; *** 1994, p. 152; IDR, III, 3, p. 425. [7] Rusu A.A. et alii 2000, p. 60. [8] Roska 1942, p. 32, nr. 17; Nemeş 1988-1991, p. 36; Tatu et alii 1988-1991, p. 93. [9] Ursuţiu 2002, p. 83. [10] Roska 1942, p. 141; Andriţoiu 1978a, p. 67; Kalmar-Maxim 1999, p. 141; Informaţie pentru Muzeul de istorie clujean: Lazăr Mircea Dan. [11] Roska 1942, p. 32, nr. 20; Rusu M. 1963, p. 205; 1966; Comşa 1971, p. 17; Nemoianu şi Andriţoiu 1975, p. 181; 1992, p. 119; Petrescu-Dîmboviţa 1977, p. 52; Andriţoiu 1978a, p. 67; 1986-1987, p. 51; 1988-1991, p. 25; Rotea 1979, p. 629-631, 632; Boroneanţ 2000, p. 73; Boroffka 1994, p. 19; Todea 2001, p. 49. [12] Rotea 1979, p. 629; Pescaru et alii 2001, p. 32. [13] Ciugudean 1996, p. 39; 1998, p. 70; Todea 2001, p. 49. [14] Andriţoiu 1978a, p. 67; 1986-1987, p. 51; Rotea 1979, p. 629; 1993, p. 36; Boroffka 1994, p. 19; Todea 2001, p. 49. [15] Rotea 1979, p. 629; Andriţoiu 1986-1987, p. 51; 1992, p. 119; Boroffka 1994, p. 19. [16] Rotea 1979, p. 629; Andriţoiu 1992, p. 119; Boroffka 1994, p. 19. [17] Rotea 1979, p. 629; Boroffka 1994, p. 19. [18] Rotea 1979, p. 629; Andriţoiu 1992, p. 119; Boroffka 1994, p. 19; Ciugudean 1998, p. 70; Todea 2001, p. 49, 53-55. [19] Andriţoiu 1992, p. 119; Boroffka 1994, p. 19. [20] Ibidem. [21] Pescaru et alii 2001, p. 32-33. [22] Roska 1942, p. 32, nr. 20; Kalmar-Maxim 1999, p. 141. [23] Rusu 1966; Andriţoiu 1988-1991, p. 28; 1992, p. 119-120. [24] Andriţoiu 1992, p. 119. [25] Vulpe 1975, p. 51, nr. 212; Andriţoiu 1992, p. 119. [26] Roska 1942, p. 36, nr. 56; Roman 1976, p. 79; Andriţoiu 1978a, p. 67; Ciugudean 2000, p. 64; Luca 2004, p. 44. [27] Andriţoiu 1992, p. 120; Boroffka 1994, p. 20. [28] Mărghitan 1974-1975, p. 37; Palamariu 1992-1994, p. 197; Popa D. 2002, p. 31; *** 1994, p. 159. [29] Kalmar et Tatu 1984-1985, p. 91; Nemeş 1988-1991, p. 36; Tatu et alii 1988-1991, p. 93; Ciugudean 2000, p. 64; Luca 2004, p. 44. [30] Tatu et alii 1988-1991, p. 93; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 205, 253; Ciugudean 2000, p. 64. [31] Tatu et alii 1988-1991, p. 93. [32] Roska 1942, p. 186, nr. 11; Kalmar-Maxim 1999, p. 142. [33] Ferenczi 1982-1983, p. 186-187; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 156, 217, 218, 219, 220-221, 223, 250, 254. [34] Daicoviciu H. et alii 1989, p. 205, 253. [35] Ferenczi 1977a, p. 302. [36] Popa 2002, p. 31. [37] Bordea et Mitrea 1992, p. 203; Ardevan 1994, p. 108. [38] Rusu A.A. 1997, p. 163-165; *** 1996, p. 10. [39] Tatu et alii 1988-1991, p. 93. [40] Roska 1942, p. 34, nr. 34; Plopşor 1957, p. 284, 285; Jungbert 1978, p. Rişcuţa 1995-1996, p. 270; Păunescu 2001, p. 224-225. [41] Roska 1942, p. 34, nr. 34; Jungbert 1978, p. 7-8; Rişcuţa 1995-1996, p. 270. [42] Andriţoiu 1971, p. 37, 40, fig. 3; 1976, p. 393-394; Vulpe 1975, p. 41; Lazarovici 1983, p. 14; Kalmar-Maxim 1999, p. 142. [43] Mărghitan 1974-1975, p. 37; Popa D. 2002, p. 32. [44] Andriţoiu 1992, p. 120; Boroffka 1994, p. 17. [45] Roska 1942, p. 31, nr. 10; Kalmar-Maxim 1999, p. 142. [46] Roska 1942, p. 142; Andriţoiu 1978a, p. 67; Kalmar-Maxim 1999, p. 142. [47] Andriţoiu 1976, p. 394; 1992, p. 120. [48] Andriţoiu 1971, p. 37. [49] Popa D. 2002, p. 32; IDR, III, 3, p. 40. [50] Crăciun 1998, p. 68. [51] Floca 1972, p. 13; Nemeş 1988-1991, p. 36; Tatu et alii 1988-1991, p. 93. [52] Păunescu 2001, p. 224. [53] Tatu et alii 1988-1991, p. 93. [54] Tatu et alii 1988-1991, p. 93. [55] Nemeş 1995-1996, p. 343. [56] Rusu A.A. 1997, p. 165-171. [57] Roska 1942, p. 125, nr. 132; Roman 1976, p. 79; Andriţoiu 1978a, p. 67; Rişcuţa 1997-1998, p. 104; Ciugudean 2000, p. 64; Luca 2004, p. 44. [58] Andriţoiu 1992, p. 120. [59] Mărghitan 1974-1975, p. 37; Branga 1980, p. 105; Wollmann 1996, p. 130-131; Popa D. 2002, p. 33. [60] Wollmann 1996, p. 130-131; Boroneanţ 2000, p. 125. [61] Boroneanţ 2000, p. 126. [62] Roska 1942, p. 32, nr. 21; Andriţoiu 1978a, p. 67; Kalmar-Maxim 1999, p. 142, 175. [63] Informaţie Roman Cristian şi Diaconescu Dragoş. [64] Popescu D. 1960, p. 573; 1961a, p. 138; 1962, p. 521; 1962a, p. 207; Daicoviciu H. 1968, p. 53; 1972, p. 76, 137-139, 142, 147-148, 211, 337; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 13, 52, 53, 55, 68, 72, 73, 76, 80, 81, 93, 94, 108, 117, 118, 120, 123, 211-213, 218, 230, 232, 246, 254; Glodariu 1971, p. 76; 1974, p. 266; 1982, p. 28; 1983, p. 17, 25, 34-36, 40, 82-83, 103, 112, 114-115, 118, 120, 124-125, 128, 153-154; 1994; 2004, p. 540; Floca 1972, p. 15; Glodariu şi Iaroslavschi 1979, p. 37, 47, 52, 159-161; Poporogu 1972, p. 228; Horedt 1973, p. 162; Popa 1977, p. 278, 280-282; 1988, p. 71, 212; Ferenczi 1979b, p. 268-269; Floca 1981, p. 13, 15; Cociş 1982-1983, p. 139; Crişan 1986, p. 153; Tatu et alii 1988-1991, p. 94; 1991, p. 8; Medeleţ 1993, p. 194, 195; 1994, p. 202, 203; Rustoiu 1992; 1994, p. 231; 1996, p. 185; 1997, p. 101, 108; Iaroslavschi 1997, p. 59; Ferencz 1998a; Rusu A.A. 1998, p. 8; Crăciun 1999, p. 91; 2000, p. 8; 2004, p. 128; Scurtu 2002; *** 1994, p. 171-172. [65] Ferenczi 1979a, p. 76; Rustoiu 1995, p. 214; 1996, p. 47; 2002, p. 65-66; Crăciun 2000, p. 82. [66] Mărghitan 1974-1975, p. 37; Ferenczi 1979a, p. 133; 1982-1983, p. 185-186; Branga 1980, p. 105; Glodariu şi Moga 1989, p. 178; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 117, 119, 172, 216, 220, 218, 223, 250, 254. [67] Poporogu 1972, p. 228; Popa D. 2002, p. 34. [68] Mitrea 1962a, p. 218; 1972, p. 141; 1972a, p. 367; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 211. [69] Rusu A.A. 1997, p. 171-172. [70] Floca 1972, p. 13; Andriţoiu 1978a, p. 67. [71] Andriţoiu 1979, p. 16; Kalmar-Maxim 1999, p. 142; Luca 2004, p. 33; Luca et alii 2004, p. 27. [72] Mitrofan 1974, p. 41; 1974-1975, p. 293; Mărghitan 1974-1975, p. 37; 1987a, p. 7-8; Branga 1980, p. 35, 105; Tatu et alii 1988-1991, p. 94; Popa D. 2002, p. 34. [73] Popa D. 2002, p. 34. [74] Andriţoiu 1979, p. 16, 19; Giurgiu-Ardeu 1995-1996, p. 196; Luca 1999a, p. 7; 2004, p. 44; Luca et alii 1998, p. 27; 2004, p. 53; Ciugudean 2000, p. 64. [75] Informaţie Lazăr Mircea Dan. [76] Andriţoiu 1978a, p. 67. [77] Popa D. 2002, p. 34. [78] Roska 1942, p. 186; Comşa 1971, p. 17; Kalmar-Maxim 1999, p. 142. [79] Roska 1942, p. 124, nr. 130; Andriţoiu 1978a, p. 67; Kalmar-Maxim 1999, p. 142. [80] Andriţoiu 1978a, p. 67; 1979, p. 16. [81] Mărghitan 1974-1975, p. 37; IDR, III, 3, p. 52-53. [82] Boroneanţ 2000, p. 141. [83] Kalmar şi Tatu 1986-1987, p. 35; Tatu et alii 1988-1991, p. 94; Andriţoiu 1992, p. 120; Boroffka 1994, p. 93. [84] Tatu et alii 1988-1991, p. 94; Boroffka 1994, p. 93. [85] Tatu et alii 1988-1991, p. 94. [86] Ibidem.; Kalmar-Maxim 1999, p. 143. [87] Daicoviciu et alii 1953, p. 188; Boroneanţ 2000, p. 73. [88] Daicoviciu et alii 1953, p. 188-189; Glodariu 1974, p. 300; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 176; Crăciun 1998, p. 76; Moga şi Moga 2001-2002. [89] Piso 1974; Popa D. 2002, p. 36. [90] Daicoviciu et alii 1973, p. 81; Tatu et alii 1988-1991, p. 94; Popa D. 2002, p. 37; IDR, III, 3, p. 254-255. [91] Glodariu 1974, p. 266; Daicoviciu H. şi Glodariu 1976, p. 73; Chirilă şi Iaroslavschi 1987-1988; Crăciun 1998, p. 63, 66, 68. [92] Roska 1942, p. 35, nr. 39; Kalmar-Maxim 1999, p. 144. [93] Informaţie Roman Cristian şi Diaconescu Dragoş. [94] Ibidem. [95] Mitrofan 1974, p. 41; Mărghitan 1974-1975, p. 37; Popa D. 2002, p. 39. [96] Roska 1942, p. 43, nr. 150; Floca 1972, p. 13; Roman 1976, p. 80; Andriţoiu 1978a, p. 67; 1979, p. 19; 1988-1991, p. 30; Ciugudean 1996, p. 40; 1998, p. 70; 2000, p. 65; Luca 2004, p. 44. [97] Informaţie Lazăr Mircea Dan. [98] Roska 1942, p. 43, nr. 150; Kalmar-Maxim 1999, p. 145. [99] Mărghitan 1974-1975, p. 37; Popa D. 2002, p. 40. [100] Andriţoiu şi Albu 1969, p. 59. [101] Palamariu 1984-1985a, p. 256. [102] Roska 1942, p. 43, nr. 152; Andriţoiu 1978a, p. 67. [103] Roska 1942, p. 43, nr. 152; Andriţoiu 1992, p. 120; Boroffka 1994, p. 24. [104] Roska 1942, p. 43, nr. 152; Andriţoiu 1992, p. 120. [105] Roska 1942, p. 43, nr. 153; Vulpe 1975, p. 53-54. [106] Roska 1942, p. 43, nr. 153; Roman 1976, p. 80; Andriţoiu 1978a, p. 67; 1979, p. 19; 1983; 1986-1987, p. 47, 51, 54, 57; 1988-1991, p. 26; 1992, p. 120; Rotea 1993, p. 31; Boroffka 1994, p. 24-25; Ciugudean 1996, p. 40; 1998, p. 70; 2000, p. 65; 2002, p. 97; Luca 2004, p. 44; *** 1994, p. 193. [107] Nestor 1937; Roska 1942, p. 43, nr. 153; Alexandrescu 1966, p. 121-123, 170; Andriţoiu 1988-1991, p. 25. [108] Andriţoiu 1979, p. 19; Popa D. 2002, p. 41. [109] Coza 1999. [110] Informaţie Roman Cristian şi Diaconescu Dragoş. [111] Andriţoiu 1988-1991, p. 30; 1992, p. 120. [112] Roska 1942, p. 88, nr. 37; Kalmar-Maxim 1999, p. 145. [113] Ibidem. [114] Roska 1942, p. 88, nr. 37; Andriţoiu 1978a, p. 67; Kalmar-Maxim 1999, p. 145. [115] Roman şi Diaconescu 1999-2000, p. 97; Luca 2004, p. 44-45; Luca et alii 2004, p. 53. [116] Luca 2004, p. 26; Luca et alii 2004, p. 62. [117] Rusu M. 1963, p. 210; Horedt 1964, p. 123. [118] Mărghitan 2000, p. 27-28. [119] Mărghitan 1974-1975, p. 38; Popa D. 2002, p. 42. [120] Andriţoiu 1979, p. 19-20; 1992, p. 120. [121] Roska 1942, p. 48, nr. 186. [122] Wollmann 1996, p. 73. [123] Mitrea 1965, p. 493; 1965a, p. 609; 1969, p. 542; Bălan 1966; Mărghitan 1970, p. 12; Nemoianu şi Andriţoiu 1975, p. 181; Crăciun 1998, p. 64, 69; *** 1994, p. 200. [124] Rişcuţa 1995-1996, p. 275-276. [125] Roska 1942, p. 50, nr. 202; Rusu M. 1963, p. 208; Petrescu-Dîmboviţa 1977, p. 127; Andriţoiu 1986-1987a, p. 609; Rişcuţa 1995-1996, p. 279. [126] Popescu D. 1956, p. 197; Wollmann 1996, p. 135-136. [127] Mărghitan 1974-1975, p. 38; Wollmann 1996, p. 187-188; Pop 2003, p. 268, 269; IDR, III, 3, p. 426-434. [128] Rusu 1979, p. 179; Rişcuţa 1995-1996, p. 280-281. [129] Rişcuţa 1995-1996, p. 281-282. [130] Roska 1942, p. 50, nr. 202; Glodariu 1974, p. 278; Rişcuţa 1995-1996, p. 280; Crăciun 1998, p. 69. [131] Rişcuţa 1995-1996, p. 281. [132] Ibidem. [133] Ibidem.; Munteanu 2003, p. 111. [134] Roska 1942, p. 49; Andriţoiu 1978a, p. 67; Kalmar-Maxim 1999, p. 146. [135] Andriţoiu 1978a, p. 67; Lazarovici 1987, p. 35-36; Boboş 1991; Draşovean 1996, p. 273; Kalmar-Maxim 1999, p. 146. [136] Mitrofan 1974, p. 41; 1974-1975, p. 293; Mărghitan 1974-1975, p. 38; Tatu et alii 1988-1991, p. 94; Nemeş 1995-1996, p. 343; Popa D. 2002, p. 44. [137] Branga 1980, p. 35; Nemeş 1995-1996, p. 343. [138] Mitrofan 1974-1975, p. 293; Branga 1980, p. 105. [139] Roska 1942, p. 158, nr. 85; Andriţoiu 1992, p. 120. [140] Floca 1977, p. 173; Mărghitan 1977, p. 205; Rotea 1981; Glodariu 1982, p. 28; 1983, p. 56, 59, 66-67, 95, 128, 154; 2004, p. 540; Luca 2004, p. 45; *** 1994, p. 210. [141] Mărghitan 1974-1975, p. 38. [142] Gostar 1956a, p. 635-638; Pop 2003, p. 268; CIL, III, p. 10, nr. 74. [143] Tatu et alii 1988-1991, p. 94; Andriţoiu 1992, p. 120; Boroffka 1994, p. 93; Kalmar-Maxim 1999, p. 146. [144] Roska 1942, p. 150, nr. 22. [145] Mărghitan 1974-1975, p. 38. [146] Rişcuţa 1995-1996, p. 272. [147] Harţuche 1969, p. 449; Andriţoiu 1978a, p. 67; Rişcuţa 1995-1996, p. 272. [148] Andriţoiu 1979, p. 20; 1988-1991, p. 30; 1992, p. 120. [149] Glodariu 1971, p. 76; Crăciun 1998, p. 69. [150] Daicoviciu et alii 1960, p. 316; Daicoviciu H. 1964, p. 112; 1972, p. 47, 150; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 158, 177, 250; Macrea şi Crişan 1964, p. 351; Florea 1986-1987, p. 82; Glodariu et alii 1988, p. 45-46; 1996b, p. 46-47; Németh 1997, p. 105-106. [151] Daicoviciu et alii 1960, p. 316; Daicoviciu H. 1964, p. 112; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 158, 177, 250; Macrea şi Crişan 1964, p. 351; Florea 1986-1987, p. 82; Glodariu et alii 1988, p. 46; 1996b, p. 47. [152] Nemeş 1988-1991, p. 36; Tatu et alii 1988-1991, p. 94. [153] Tatu et alii 1988-1991, p. 94; Popa D. 2002, p. 46. [154] Tatu et alii 1988-1991, p. 94. [155] Ibidem. [156] Mărghitan 1974-1975, p. 38; Rişcuţa 1995-1996, p. 282; Popa D. 2002, p. 46. [157] Andriţoiu 1978a, p. 67; 1979, p. 20; Rişcuţa 1995-1996, p. 272-273; Ciugudean 2000, p. 66. [158] Informaţie Roman Cristian şi Diaconescu Dragoş.

webmaster: Cosmin Suciu, e-mail to: cos_suciu@yahoo.com