 |
|
 |
|---|---|
 |
|
| MEMBRII : REVISTA : ŞANTIERE ARHEOLOGICE : CĂRŢI : FORUM : CĂUTARE |
| Bb
Introducere
Abrevieri
Repertoriul
descoperirilor
Habitatul
Rural
Planşe
|
VILLAE, VICI,
PAGI – Aşezările rurale din Dacia romană intracarpatică – Autor: dr. Dumitru Popa. ISBN 973-590-706-2, Editura Economică, 2002 Prelucrare
Web: Cosmin Suciu; Powered
by: Institutul pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural
Transilvanean în Context European
(IPTCE)
I. Repertoriul aşezărilor rurale din Dacia
romană intracarpatică
Literele: A, B, C, D, E-F, G, H, I-J, L, M, N-O, P-R, S, Ş, T, Ţ-U, V-Z. 697. VAD, jud. Hunedoara (S.
I) În cimitirul satului se menţionează o aşezare daco-romană; alte precizări lipsesc. Hr. Tatu, O. Popa, Z. Kalmar, Sargetia, 21-24, 1988-1991, p. 102, nr. 63. 698. VALEA ARSULUI, jud. Hunedoara (S. II) În apropierea necropolei de pe dealul „Muncelu“, a fost descoperit, în anul 1979, un tezaur monetar format din 23 de monede, provenind de la următorii împăraţi: Vespasian 2, Traian 7, Hadrian 5, Antoninus Pius 6 şi Marcus Aurelius 3, ultima monedă fiind emisă în anul 164. Îngroparea tezaurului a fost pusă în legătură cu starea de nesiguranţă cauzată de războaiele marcomanice. O. Palamariu, Sargetia, 21-24, 1988-1991, p. 667-671. 699. VALEA DÂLJII, jud. Hunedoara (S. I) În punctul „La Gropi“, aflat la 200 m sud de sat, s-au descoperit urmele unei instalaţii hidraulice, substrucţii de clădiri, un apeduct, bucăţi de zgură. Vestigiile indică existenţa unui atelier, într-o aşezare rurală sau o villa rustica. Hr. Tatu, O. Popa, Z. Kalmar, Sargetia, 21-24, 1988-1991, p. 102, nr. 64. 700. VALEA IERII, jud. Cluj (S.
VI) Fără precizări topografice se menţionează urme de minerit din epoca romană. G. Téglás, Aranybányászat, 1, p. 52-53; TIR, L 34, p. 116; Şt. Ferenczi, ActaMN, 11, 1974, p. 38; RepCj, p. 420.
701. VALEA LUNGĂ, jud. Alba (S. XII) De pe teritoriul satului provin fragmente ceramice romane provinciale. RepAb, p. 202, pct. 202. 702. VALEA LUPULUI, jud. Hunedoara (S. IV) 1. În hotarul satului s-au descoperit ruinele unor construcţii cu ziduri din piatră, cărămizi, ţigle şi ceramică. Tot din hotarul satului, fără precizarea locului, provine şi o statuetă din bronz, înaltă de 14 cm, reprezentând un genius înaripat. 2. În punctul „Valea Verde“, aflat la 800 m de sat, s-au descoperit urmele unor construcţii romane, cu materiale tegulare, elemente ceramice pentru paviment, fragmente de mortar şi ceramică romană provincială. Cele două puncte ar putea să aparţină unei singure aşezări rurale. 3. În punctul numit „Stol“, s-au executat săpături de salvare la un obiectiv arheologic, în mare parte distrus de lucrările agricole care au scos la suprafaţă blocuri de piatră din zidurile construcţiei şi elemente de pavaj în formă de romb şi pişcot. Prin cercetările, executate în anii 1981, 1982, s-au surprins urmele unor construcţii romane ce se întindeau pe o suprafaţă mare. S-au dezvelit pilele unei instalaţii de hypocaust şi o parte din fundaţia unei încăperi cu absidă. S-a identificat de asemenea baza unui zid, care a putut fi urmărită pe o lungime de 50 m. Acesta avea fundaţia din piatră de râu legată cu lut, iar elevaţia din acelaşi material litic, dar liantul era mortar de var. Zidul avea o grosime de 0,9-1 m, iar pe traseul său a fost identificat un turn de piatră. Vestigiile descoperite în acest punct aparţin cu multă certitudine unei villa rustica, iar zidul descris, cu turnul adosat, reprezenta zidul său de incintă. Observaţiile stratigrafice au evidenţiat că anterior construirii turnului şi zidului pe acel loc a existat o construcţie din lemn distrusă de un incendiu. Materialul arheologic descoperit în villa constă îndeosebi din ceramică. 1. L. Mărghitan, Sargetia,
11-12, 1974-1975, p. 42; A. Rusu, Sargetia,
14, 1979, p. 175; 2. I.
Andriţoiu, Sargetia, 14, 1979,
p. 28; 3. H. Daicoviciu şi
colectiv, ActaMN, 31/I, 1994, p.
447, il. 703. VALEA MARE, jud. Mureş (S. XIII) Din aria localităţii provin două monede romane: un antoninian de la Gallienus şi o alta uzată, neidentificabilă. RepMs, p. 63, pct. VIII. 12, A. 704. VALEA NANDRULUI, jud. Hunedoara (S. II) 1. La sud-est de sat, pe drumul spre Răcăşdia, s-a descoperit ceramică romană. 2. În locul „Faţă“, s-a descoperit, în anul 1860, un altar votiv închinat lui Liber Pater de către Ulpius Nepos. Dedicantul este, foarte probabil, un proprietar rural, cu o villa rustica. Neigebaur, Dacien, p. 51; ArchKözl, 3, 1863, p. 143; G. Téglás, AEM, 1882, p. 143-144; Idem, HunyadvTört, I, p. 152; TIR, L 34, p. 116; IDR, III/3, 33. 705. VALEA RECE, jud. Mureş (S. XIII) 1. Din aria localităţii, fără precizări topografice, se menţionează fragmente ceramice romane; este posibil ca ele să provină din aşezarea descrisă la punctul 3. 2. În punctul „Podul Trandafirilor“ s-a descoperit un aureus de la Antoninus Pius. 3. În punctul „Lechinţa“, situat în apropierea grajdurilor fostei G. A. S., se află o aşezare rurală din care provin numeroase fragmente de vase romane provinciale şi terra sigillata. Din aşezare mai provin: o râşniţă fragmentară, greutăţi de la războiul de ţesut şi un vârf de lance din fier. 1. RepMs, p. 63-64, pct. VIII. 13, A; 2. B. Orbán, Székelyföld, IV, p. 208; M. Roska, Rep, p. 175, nr. 174; RepMs, p. 63-64, pct. VIII. 13, D; 3. RepMs, p. 63-64, pct. VIII. 13, F, G.
706. VALEA SASULUI, jud. Alba (S.
XIII) 1. Pe terasa numită „În Broagă“, situată la 1,5-2 km sud-est de sat, pe o suprafaţă de câteva ha se află fragmente ceramice romane; ele indică existenţa unei aşezări rurale. 2. Din vatra satului provine un antoninian de la Otacilia Severa, emis la Roma între anii 246-248. 1; 2. RepAb, p. 202-203, pct. 204/3, 4. 707. VALEA SÂNGEORGIULUI, jud. Hunedoara (S. IV) 1. În epoca romană funcţiona aici o importantă carieră de piatră ale cărei urme au fost identificate la sfârşitul sec. XIX, pe dealul „Gutunoiu“. Se menţionează ca provenind de aici o inscripţie funerară şi mai multe cărămizi cu ştampilele unor producători particulari. 2. În apropierea carierei, pe panta dealului „Gugutoi“ şi în valea „Bercean“ sau „Berza“ s-au identificat urmele unei importante aşezări rurale. Aici s-au descoperit substrucţii de clădiri, cărămizi, ţigle, olane, tuburi de apeduct, numeroase fragmente sculpturale, altare votive şi alte materiale. Unele cărămizi poartă ştampile ale unor producători civili (Asclepi, C(aius) I(ulius) V(alerius). Se afirmă că aici funcţiona un centru de cult ale cărui urme au fost identificate în anul 1890, de unde provin şi cele trei altare votive închinate lui Iupiter (2) şi lui Marte, de către trei decurioni al Ulpiei Traiana. 3. Din cimitirul aşezării provin numeroase monumente sculpturale şi epigrafice: stelă cu medalion încorporat, lei funerari. 1-3. G. Téglás, ArchÉrt, 19, 1899, p. 92; Idem, HunyadvTört, I, p. 114-116; I. Glodariu, ActaMN, 4, 1967, p. 473-476; D. Tudor, Oraşe, p. 118; TIR, L 34, p. 116; N. Branga, Urbanismul, p. 112, nr. 272; IDR, III/3, 17-21. 708. VALEA VIILOR, jud. Sibiu (S.
XII) Pe teritoriul satului se află două, posibil chiar trei, aşezări rurale: 1. La intrarea în sat dinspre Copşa Mică, înainte de grajdurile fostei C. A. P., pe ambele maluri ale văii ce traversează satul, se află o aşezare a populaţiei autohtone. În cursul unui sondaj executat în anul 1988, au identificat un strat de cultură destul de consistent, ce conţinea îndeosebi ceramică romană provincială şi dacică. Ceramica romană, predominant de culoare cenuşie, este reprezentată îndeosebi de oale, castroane, vase de provizii şi capace. Ceramica dacică este lucrată cu mâna şi conţine oale cu brâu alveolar şi butoni şi ceşti dacice. Din grădinile sătenilor din zonă s-au cules numeroase materiale din această aşezare: fragmente ceramice, bucăţi de râşniţe, fusaiole, monede. 2. Pe aceeaşi vale, dar în amonte de sat, se află de asemenea o zonă cu numeroase fragmente ceramice romane provinciale. Din această zonă, foarte probabil, în urma unei ploi abundente, apele văii au împrăştiat prin grădinile sătenilor numeroase materiale ceramice. În acest context a apărut şi capul unei statui din teracotă reprezentând o divinitate feminină, cu o diademă pe frunte şi părul prins într-un coc la spate. Statuia, care, în stare întreagă, trebuia să măsoare aproximativ 0,4 m, este lucrată din lut fin de culoare roşie-portocalie şi prezintă reale calităţi artistice. Divinitatea reprezentată, în lipsa oricărui atribut şi dată fiind starea de conservare, ar putea fi identificată cu Iunona sau Venus. 3. La aproximativ 2 km sud-vest de sat, pe partea dreaptă a drumului ce duce spre Motiş, cu prilejul unor lucrări de scarificare a terenului, au fost surprinse şi dislocate blocuri de piatră cioplită. Un sondaj executat şi pe acest loc a pus în evidenţă doar un strat de cultură cu ceramică romană provincială. D. Popa, în vol. Napoca. 1880 de ani de la începutul vieţii urbane, Cluj-Nap., 1999, p. 221-223. 709. VĂLENII DE ARIEŞ, jud. Cluj (S. IX) 1. Pe un deal situat la aproximativ 2 km de „Dealul Cetăţii“ de la Moldoveneşti, s-au descoperit mai multe materiale romane: o farfurie, ţigle, fragmente ceramice. 2. Lângă pârâul ce curge prin sat s-a descoperit, în anul 1975, un relief fragmentar din marmură. 3. Fără precizări topografice, se menţionează şi alte materiale romane, precum şi un denar din sec. II-III. 1-3. B. Posta, ErdMúzÉvk, 1909, p. 38; D. Tudor, Oraşe, p. 217; TIR, L 34, p. 116; I. Winkler, A. Hopârtean, MAP, p. 133, nr. 22; RepCj, p. 423, nr. 2, 3, 4. 710. VĂLIŞOARA, jud. Hunedoara (S. I) Pe teritoriul satului se menţionează ţigle şi fragmente ceramice romane provinciale; ele indică existenţa unei aşezări rurale. L. Mărghitan, Sargetia, 11-12, 1974-1975, p. 42. 711. VĂLIŞOARA, jud. Mureş (S. XIII) De aici provine un denar de la Faustina Senior, emis în anul 141; se crede că el făcea parte dintr-un tezaur. E. Stoicovici, M. Blăjan, Marisia, 9, 1979, p. 111, nr. 7; RepMs, p. 219, pct. LXXIII. 6, A. 712. VĂRD, jud. Sibiu (S.
XV) În colecţia Muzeului Brukenthal Sibiu se păstrează mai multe materiale de epocă romană provenind de pe hotarul acestui sat din punctul „Towern“. Este vorba de ceramică romană provincială, mai multe greutăţi din lut, ceramică dacică lucrată cu mâna şi un brăzdar de plug roman. Toponimul menţionat nu mai este cunoscut de către locuitorii satului, dar într-o periegheză, din anul 1988, am descoperit, în punctul „Gherghelău“, situat la mică distanţă de halta C. F. R., pe malul stâng al râului Alboc, în vecinătatea unor construcţii ale fostei C. A. P., o aşezare a populaţiei autohtone din provincie de pe suprafaţa căreia am cules numeroase fragmente ceramice romane provinciale şi dacice. Nu se poate preciza dacă acest punct este identic cu cel consemnat în evidenţele Muzeului Brukenthal, dar oricum o aşezare este certă. N. Branga, Cibinium, 1969-1973, p. 45, nr. 5, il (brăzdarul); celelalte materiale şi descoperiri, inedite. 713. VĂRMAGA, jud. Hunedoara (S. V) La nord de sat, în punctul „Lidişolm“, în partea de hotar spre Nojag, s-au descoperit fragmente ceramice romane provinciale, o brăţară fragmentară şi o râşniţă romană; materialele indică existenţa unei aşezări rurale. I. Andriţoiu, Sargetia, 14, 1979, p. 31. 714. VÂLCELE, jud. Cluj (S.
IX) La locul numit „Sălişte“, aflat la 1 km nord-vest de sat şi la 180 m de malul stâng al pârâului Vâlcelelor, s-a descoperit, accidental, în anul 1978, un fragment dintr-un altar votiv închinat Nemeselor. În zona respectivă au fost descoperite şi substrucţii ale unei construcţii şi multe cărămizi, ţigle şi olane. Dintre cărămizi, 14 aveau ştampila legiunii V Macedonica. Întreg ansamblul vestigiilor se află pe traseul drumului roman şi ele ar putea fi considerate ca aparţinând unei villa rustica, poate a unui veteran din unitatea amintită. I. Mitrofan, ActaMN, 17, 1980, p. 90-97; M. Bărbulescu, LegVM, p. 50; RepCj, p. 429, nr. 3. 715. VECERD, jud. Sibiu (S.
XII) În punctul numit „În Hotar“, aflat la aproximativ 500 m de la ieşirea din sat spre Şeica Mică, pe partea stângă a drumului, se află o aşezare a populaţiei autohtone de pe suprafaţa căreia am cules fragmente ceramice romane provinciale şi dacice lucrate cu mâna. Inedită. 716. VECHEA, jud. Cluj (S.
X) În punctul numit „Valea Puturoasă“, s-au descoperit fragmente ceramice romane provinciale şi unele lucrate cu mâna, despre care se crede că ar fi dacice. D. Protase, Studia, 3, 1976; RepCj, p. 423. 717. VERMEŞ, jud. Bistriţa-Năsăud (S. XIV) 1-3.Pe teritoriul satului se menţionează trei aşezări rurale situate în punctele: „Glodeţ“, „Silozuri“ şi la intrarea în sat dinspre Lechinţa; alte precizări lipsesc. 4. În punctul „Pe Faţă“, situat la ieşirea din sat spre Sângeorzu Nou, pe partea dreaptă a drumului, se află o altă aşezare rurală, identificată prin cercetări de suprafaţă. 5. Cu prilejul ridicării saivanelor fostei C. A. P., în anul 1977, au fost distruse mai multe morminte romane de incineraţie în urnă. S-au recuperat doar fragmente dintr-o oală din pastă neagră-zgrunţuroasă şi un capac de vas din pastă roşie. Autorul semnalării consideră că este vorba de cimitirul aşezării menţionate anterior. 1; 2; 3; 4. G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 27-28, nr. 96/a, b, il. 718. VESEUŞ, jud. Alba (S.
XIII) De aici provine un opaiţ roman. RepAb, p. 205, pct. 208. 719. VEŢCA, jud. Mureş (S. XVI) În punctul „Câmpul Rotund“, o terasă situată în extremitatea nord-vestică a satului, pe malul drept al pârâului ce traversează localitatea, se află o aşezare rurală din care provin mai multe fragmente ceramice romane provinciale (boluri, farfurii, castroane, amfore, căni, strecurători, vase de provizii). Gh. Baltag, E. Amlacher, AIIA, Cluj-Nap, 28, 1987-1988, p. 108, nr. 17, il.; RepMs, p. 276, pct. XCIII. 1, B. 720. VIDOLM, jud. Alba (S.
IX) 1. Lângă râul Arieş au fost observate urme ale spălării nisipului aurifer. Din această zonă provine şi o secure din fier, de epocă romană precum şi cărămizi şi olane romane, materiale ce indică existenţa unei aşezări. 2. Fără precizări topografice, se menţionează monede romane de sec. II-III. 1. D. Tudor, Oraşe, p. 202; TIR, L 34, p. 118; RepAb, p. 205, pct. 209/1; V. Wollmann, Mineritul, p. 148; 2. I. Winkler, A. Hopârtean, CN, 1, 1978, p. 23; RepAb, p. 205, pct. 209/2. 721. VIDRA, jud. Alba (S.
III) În sec. XIX, pe ambele maluri ale Arieşului se puteau observa numeroase movile şi gropi; ele au fost interpretate ca fiind urme ale spălării nisipului aurifer. M. J. Ackner, JCC, 1, 1856, p. 19; V. Christescu, Viaţa ec, p. 13; M. Roska, Rep, p. 22, nr. 8; D. Tudor, Oraşe, p. 202; TIR, L 34, p. 118; RepAb, p. 206, pct. 210. 722. VIILE TECII, jud. Bistriţa-Năsăud (S. XIV) Pe teritoriul satului au fost descoperite, în sec. XIX, două statuete romane din bronz, înalte de 16 cm, reprezentând figuri bărbăteşti. TIR, L 35, p. 78; G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 28, nr. 97. 723. VIIŞOARA, jud. Cluj (S.
IX) 1. La poalele dealului „Bărbos“, situat la 3 km nord de sat şi pe partea stângă a văii, cam 1 km mai jos, s-au descoperit temelii de ziduri romane, numeroase cărămizi şi ţigle. În acelaşi context s-au mai descoperit un altar de piatră închinat lui Iupiter Fulgurator şi două monede: una de bronz de la L. Aelius Caesar şi un denar de la un Antoninus. Descoperirile din acest punct ar putea reprezenta eventual o villa rustica. 2. Pe locul „La Cărămidă“, la poalele „Dealului cu Foc“, s-au descoperit numeroase fragmente ceramice şi o monedă imperială nedeterminată. 3. Pe „Dealul Bătrân“, în podgorii, apar urme de ziduri, cărămizi şi ceramică romană. 4. Din puncte neprecizate provin: o monedă de bronz de la Traian şi un denar de la Elagabal. Observând gruparea descoperirilor în partea de nord-est a satului, pare foarte probabilă o aşezare rurală mai extinsă în această parte. 1-4. I. Téglás, ArchÉrt, 29, 1909, p. 161-163, 436-438; D. Tudor, Oraşe, p. 217; TIR, L 34, p. 118; I. Winkler, A. Hopârtean, MAP, p. 133, nr. 23/1-3, 5, 7; RepCj, p. 424-426, nr. 2-5. 724. VIIŞOARA, jud. Mureş (S. XVI) 1. De pe teritoriul fostului sat Domald, fără precizarea locului, se menţionează descoperirea unei urne romane de culoare cenuşie, înaltă de 88 cm şi cu diametrul de 70 cm; după descriere se pare că este vorba de un vas de provizii, şi în acest caz ne-am putea gândi la o aşezare. 2. În zona gropilor de siloz, situate deasupra fostei C. A. P., din satul Domald, unificat cu Viişoara, s-a descoperit o toartă de vas din pastă fină gălbui-cărămizie; după descriere ea aparţine epocii romane. 1. ProgrammSchässburg, 1853-1854, p. 38; Gooss, Chronik, p. 80; RepMs, p. 280, pct. XCIV. 1, A, c; 2. T. Soroceanu, Gh. Lazarovici, E. Amlacher, M. Mureşan, Marisia, 7, 1977, p. 59; RepMs, p. 280, pct. XCIV. 1, C. 725. VINGARD, jud. Alba (S.
VIII) Fără preciziuni topografice se cunosc de aici fragmente ceramice romane. RepAb, p. 206-207, pct. 212/1 a. 726. VINŢU DE JOS, jud. Alba (S. V) Pe teritoriul comunei s-au făcut numeroase şi importante descoperiri de epocă romană. Este greu de stabilit dacă ne aflăm în faţa unei singure mari aşezări sau a mai multora. Remarcabil este însă gradul de dezvoltare la care s-a ajuns. 1. În punctul „Deasupra Satului“ se menţionează o aşezare de epocă romană. 2. La 2,5 km nord-est de satul Sibişeni, pe terasa din partea stângă a şoselei spre Alba Iulia, în faţa staţiei de pompare a gazului metan, se menţionează, de asemenea, materiale romane. 3. Pe teritoriul fostului sat Sibişeni se menţionează o aşezare romană. 4. La vărsarea Pianului în Mureş se semnalează urmele unei alte aşezări romane. Din aria acestei aşezări, dar şi din alte puncte de pe teritoriul comunei, provin numerose materiale: statui, reliefuri, altare votive, inscripţii, cărămizi cu ştampila legiunii XIII Gemina, capul unei statuete de teracotă şi alte numeroase obiecte. 5. Pe dealul cu vii de deasupra gării s-au găsit cărămizi, fragmente ceramice romane, un fragment de inscripţie de caracter funerar, un sfinx şi un capitel de coloană. În aceeaşi zonă, în punctul „După Gară“, s-au descoperit, în anul 1986, substrucţii de clădiri, fragmente ceramice şi un medalion funerar, cu reprezentarea unui bărbat. Ansamblul descoperirilor ar putea indica o villa rustica. 6. La construirea căii ferate se menţionează descoperirea mai multor monede din aur, argint şi una de bronz de la Filip Arabul. 7. Într-un loc situat între sat şi „Valea Rea“ s-a descoperit un altar de marmură pe care sunt reprezentaţi Bacchus şi Ceres. 8. În punctul „Dealul Comorii“, toponim neidentificat în aria comunei, se menţionează de asemenea urmele unor clădiri romane. 9. Între Vinţ şi Oarda de Jos se menţionează descoperirea mai multor monumente romane: coloane şi blocuri cioplite; este posibil ca acest punct să fie identic cu cel situat în faţa staţiei de pompare.
1. SCIV, 14, 1963, p. 455; 19, 1968, p. 680; RepAb, p. 207, pct. 213/3 b; 2. RepAb, p. 207, pct. 213/4 a; 3. B. Cserni, AFM, 2/1, p. 141; RepAb, p. 209, nr. 10 a; 4. M. J. Ackner, JCC, 1, 1856, p. 14; 2, 1857, p. 84; C. Gooss, AVSL, 12, 1874, p. 170; Idem, Chronik, p. 65; F. Studnicka, AEM, 8, 1884, p. 34; Fr. Cumont, Textes et mon., 2, p. 313, nr. 195, il.; C. Torma, ArchÉrt, 15, 1895, p. 374; B. Cserni, AFM, 2/1, p. 141, 539; HTRTÉ, 13, 1902, p. 122; 14, 1903-1904, p. 161-162; J. Hampel, ArchÉrt, 31, 1911, p. 236; I. Marţian, Repertoriu, nr. 743; V. Christescu, Viaţa ec, p. 103; S. Ferri, Arte romana, p. 303, il.; D. Tudor, Oraşe, p. 135; TIR, L 34, p. 120; V. Wollmann, ActaMN, 7, 1970, p. 166-169, 170, il.; RepAb, p. 209, nr. 11; 5. A. Ferenczi, ArchÉrt, 32, 1912, p. 92-93; I. I. Russu, StComMuzBruk, 12, 1965, p. 208, il.; M. Bărbulescu, Sargetia, 13, 1977, p. 237; V. Moga, RevMuzMon, 2, 1988, p. 49-50; RepAb, p. 209, nr. 13; 6; 7. E. Bacsilla, Koloszvári Közlöny, Cluj, 1867, nr. 96, p. 408; Magyar Polgár, Cluj, 1867, nr. 42, p. 173; RepAb, p. 209, nr. 15, 15; 8. G. Téglás, FöldKözl, 19, 1891, p. 85; RepAb, p. 209, nr. 16; 9. M. J. Ackner, JCC, 1, 1856, p. 14; I. Berciu, Apulum, 3, 1946-1948, p. 180; RepAb, p. 209, nr. 17. 727. VISUIA, jud. Bistriţa-Năsăud (S. XIV) 1. În partea de hotar numită „Izvoare“, situată la sud-est de sat, s-a descoperit întâmplător, în anul 1958, un tezaur monetar din care s-au recuperat 797 de monede, emise în intervalul de la Vitellius la Filip Arabul, anul 245; pe acelaşi loc, s-a mai descoperit, în 1975, un antoninian de la Gordian III. Cercetările efectuate pe locul de descoperire a tezaurului au evidenţiat că acesta fusese îngropat în aria unei aşezări autohtone de epocă romană. S-au cules fragmente ceramice romane provinciale şi dacice lucrate cu mâna. 2-4. Prin cercetări de suprafaţă au fost descoperite alte trei aşezări rurale situate în punctele: „Pe Piatră“, „Răuciug“ şi Sărătură”; ele sunt marcate numai prin ceramică romană provincială. 1. E. Chirilă, N. Gudea, G. Marinescu, ActaMP, 9, 1985, p. 111 sqq; G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 28, nr. 98/a, b, il; 2-4. G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 28, nr. 98/c, il. 728. VIŞEA, jud. Cluj (S.
X) De pe teritoriul satului provin: un tezaur monetar compus din 86 de denari emişi în intervalul de la Nero la Antoninus Pius şi dintr-o altă descoperire, un denar de la Caracalla. D. Protase, Continuitatea, p. 89, 92, 97, 102; Idem, Autohtonii, p. 181; TIR, L 34, p. 120; RepCj, p. 433, nr. 4, b. 729. VIŞINELU, jud. Mureş (S. XIII) Din vatra satului provin două monede: un denar de la Domitian, anul 96 şi o monedă de argint, deteriorată, de la Caracalla. RepMs, p. 209, pct. LXIX. 8, B, C. 730. VIŞTEA, jud. Cluj (S.
VII) 1. La nord – nord-est de sat pe o terasă de pe malul drept al Nadăşului, s-au descoperit substrucţiile unei clădiri cu ziduri de piatră şi instalaţie de hypocaust. Din acest sit s-au scos, în decursul timpului numeroase materiale: piatră de construcţie, cărămizi, ţigle, piese de la hypocaust, ceramică şi alte obiecte mărunte. Vestigiile din acest punct aparţin, cu multă probabilitate, unei villa rustica. 2. Fără precizări topografice, se menţionează de aici un tezaur monetar cu piese de la Nero la Antoninus Pius. Pentru cealaltă villa, de la poalele dealului „Ciuha“, din graniţa cu Suceagu, vezi descrierea ei la Suceagu. 1. G. Finály, ArchÉrt, 24, 1904, p. 244; C. Daicoviciu, AISC, 1/2, 1933, p. 63; I. I. Russu, Materiale, 6, 1959, p. 875-876; TIR, L 34, p. 120; I. Mitrofan, ActaMN, 11, 1974, p. 46; RepCj, p. 427, nr. 10; 2. RepCj, p. 428, nr. 27. 731. VIŢA, jud. Bistriţa-Năsăud (S. XIV) Din punctul „Baboşa“ provin mai multe fragmente ceramice romane provinciale; ele indică existenţa unei aşezări rurale. G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 28, nr. 99, il. 732. VOILA, jud. Braşov (S.
XV) 1. În punctul „Tabla lui Mereşug“ s-a cercetat o aşezare rurală ale cărei vestigii constau numai din ceramică. 2. În punctul „În Unghi“, s-a descoperit un mormânt, considerat de autorii semnalării ca fiind al unui autohton. 1; 2. Fl. Costea, Cumidava, 14, 1989, p. 497, il.; RepBv, p. 145. 733. VOIVODENI, jud. Mureş (S. XVI) 1. În curtea şcolii se află o aşezare rurală romană marcată prin ceramică. 2. În punctul „La Comoară“ se menţionează ruine de epocă romană. Printre descoperiri se menţionează şi şase monede de argint de la Augustus, Vespasian, Domitian, Traian, Hadrian şi Faustina. 1. A. Zrinyi, Marisia,
6, 1976, p. 151, nr. 55; M. Petică, Marisia,
8, 1978, p. 81-89, il.; 9, 1979, p. 127-133; Idem, ActaMP, 5, 1981,
p. 131-135; RepMs, p. 281, pct.
XCV. 1, D; 2. T. Cipariu, Archivu pentru filologie şi istorie,
Blaj, 1869, p. 424; ProgrammBistritz,
1870-1871, p. 87; D. Protase, SCIV,
21, 1970, 1, p. 148, nr. 13; I. Glodariu, Apulum,
13, 1975, p. 242; E. Chirilă, N. Gudea, V. Lazăr, A. Zrinyi, TezaureMs, p. 26, nr. 60; RepMs, p. 281, pct. XCV. 1, E. 734. VULCAN, jud. Hunedoara (S.
IV) 1. Pe teritoriul oraşului se află o aşezare rurală din care s-au observat urme de construcţii în punctul „Vaidei“ şi s-au descoperit cărămizi romane. 2. Din locuri neprecizate provin mai multe monede şi o aplică de bronz aurit, redându-l pe Marte cu coif şi scut. 1; 2. Gooss, Chronik, p. 61; D. Tudor, Oraşe, p. 110; TIR, L 34, p. 121; A. Rusu, Sargetia, 14, 1979, p. 177; N. Branga, Urbanismul, p. 112, nr. 281. 735. VULCAN, jud. Mureş (S.
XV) Pe partea dreaptă a drumului sătesc, în două puncte, situate la bifurcaţia acestuia din drumul comunal şi la intrarea în sat, s-au descoperit fragmente ceramice romane provinciale; este, foarte probabil, o singură aşezare rurală. Gh. Baltag, E. Amlacher, Marisia, 22-24, 1994, p. 190, nr. 38, il.; RepMs, p. 51, pct. V. 4, B, C. 736. VURPĂR, jud. Alba (S.
V) Pe teritoriul satului, fără precizări topografice, se menţionează substrucţii de ziduri romane şi un mithraeum. Tot fără precizări topografice se cunosc o stelă funerară, statui, inscripţii funerare (CIL, III, 1230), obiecte din sticlă şi bronz şi urmele unui drum roman. Descoperirile indică existenţa unei aşezări rurale. M. J. Ackner, JCC, 2, 1857, p. 84; Gooss, Chronik, p. 69; Idem, AEM, 1, 1877, p. 114; P. Király, Apulum, Cluj, 1889, p. 206; Idem, Dacia Provincia Augusti, Becicherecul Mare, I, p. 31; B. Cserni, AFM, 2/1, p. 141, 485-486, 496, 539; I. Marţian, Repertoriu, nr. 750; V. Christescu, Viaţa ec, p. 102-103; RepAb, p. 210, pct. 214/2 c. 737. VURPĂR, jud. Sibiu (S.
XII) În colecţiile Muzeului Brukenthal Sibiu se păstrează un brăzdar de plug roman provenit de pe teritoriul acestui sat fără alte precizări topografice. Alte materiale romane nu se cunosc, dar existenţa unei aşezări rurale pare foarte posibilă. N. Branga, Cibinium, 1969-1973, p. 46, nr. 6, fig. 5/6. 738. ZAU DE CÂMPIE, jud. Mureş (S. XIII) 1. De pe teritoriul localităţii provine o ceaşcă romană. 2. În apropierea Grădiniţei de copii s-a descoperit o monedă de la Antoninus Pius: Tot din această zonă provine şi un fragment de sarcofag roman din piatră. Nu se cunosc împrejurările în care a fost descoperit. 3. Din punctul „Între Pâraie“, situat în spatele lacului, s-au cules fragmente ceramice romane şi postromane; este, foarte probabil, o aşezare rurală. 1. M. Roska, Rep, p. 180, nr. 218; RepMs, p. 283, pct. XCVII. 1, A, a; 2; 3. RepMs, p. 283, pct. XCVII. 1, A, b, E, N. 739. ZEICANI, jud. Hunedoara (S.
I) 1. În literatura veche se menţionează descoperirea pe teritoriul satului a unor sarcofage, ţigle şi ceramică romană. 2. În punctul „Săivan“, aflat la 400 m sud-est de sat, s-au descoperit, prin cercetări de suprafaţă, din anul 1987, urmele unor construcţii romane, cărămizi, ţigle şi ceramică romană provincială. 3. În punctul „Ruini“, situat la est de intersecţia Drumului Naţional 68 cu drumul spre Zeicani, s-au descoperit, în acelaşi an, urmele unor construcţii, cărămizi, ţigle şi ceramică romană. 4. În punctul „Iordănel“, situat la 1,5 km vest de sat, se află alte vestigii romane formate din cărămizi, ţigle şi ceramică. Cele trei puncte cu descoperiri aparţin, foarte probabil, unei întinse aşezări din vecinătatea capitalei provinciei. 1. MCC, 1873, p. 331; Gooss, Chronik, p. 128; D. Tudor, Oraşe, p. 45; TIR, L 34, p. 122; 2-4. Hr. Tatu, O. Popa, Z. Kalmar, Sargetia, 21-24, 1988-1991, p. 102-103, nr. 67. 740. ZIMBOR, jud. Sălaj (S.
VII) Din centrul satului provine o monedă imperială de argint. Al. V. Matei, E. Lakó, ActaMP, 3, 1979, p. 19. 741. ZORENI, jud. Bistriţa-Năsăud (S. XIV) În punctul „Grădina Curţii“ se menţionează o aşezare romană târzie, din care provin fragmente ceramice de culoare cenuşie; alte precizări privind datarea lipsesc. G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 29, nr. 101. |
