Universitatea

ARHEOLOGIA DIN TRANSILVANIA
MEMBRII : REVISTA : ŞANTIERE ARHEOLOGICE : CĂRŢI : FORUM : CĂUTARE

 

Cuprins

 

Introducere

 

Abrevieri

 

Repertoriul descoperirilor

 

Habitatul Rural

 

Planşe 

 

 

 

VILLAE, VICI, PAGI

 

– Aşezările  rurale din  Dacia  romană  intracarpatică –

Autor: dr. Dumitru Popa.

ISBN 973-590-706-2, Editura Economică, 2002

Prelucrare Web: Cosmin Suciu; Powered by: Institutul pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural Transilvanean în Context European (IPTCE)

 

I. Repertoriul aşezărilor rurale din Dacia romană intracarpatică

Va rugam sa folositi motorul de cautare care va da rezultate in toate repertoriile disponibile pe situl nostru

Literele: A, B, C, D, E-F, G, H, I-J, L, M, N-O, P-R, S, Ş, T, Ţ-U, V-Z.

 

454. PALATCA, jud. Cluj (S. X)

1. În vatra satului s-au descoperit mai multe fragmente de chiupuri de epocă romană.

2. La capătul de sud al satului se menţionează descoperirea mai multor tuburi de teracotă, probabil de la un apeduct roman.

3. În locul „Sub pădure“ sau Chesăul Mic“, situat pe valea Ţagului, la sud de sat, în cursul unor sondaje din anul 1948, s-au descoperit, în stratul de suprafaţă materiale romane: cărămizi, ţigle şi ceramică. La 200 m vest de acest punct, în locul numit „Coastă“, în contextul cercetării unei necropole postromane s-au descoperit şi numeroase urme romane: cărămizi şi ţigle –unele refolosite la mormintele postromane- între ele şi o ţiglă cu ştampilă şi ruinele unei construcţii cu ziduri din piatră şi cărămidă, aflate la marginea vestică a ariei ocupate de necropolă.

Descoperirile din aria cimitirului au fost interpretate ca aparţinând unei villa rustica, dar, observând întreg contextul de descoperiri, este mai probabil vorba de o aşezare rurală romană.

4. Din descoperiri întâmplătoare din aria satului provin două monede: un denar suberat de la Caracalla şi un sestertius de la Iulia Domna.

 

1, 2; 3. M. Macrea, Studii, 2, 1, 1949, p. 110-116; Idem, Viaţa, p. 294; TIR, L 34, p. 89; I. Mitrofan, ActaMN, 10, 1973, p. 150; RepCj, p. 303, nr. 5, 6, 7; 4. E. Chirilă, V. Lucăcel, ActaMP, 3, 1979, p. 138; RepCj, p. 303, nr. 8.

 

 

455. PAPIU ILARIAN, jud. Mureş (S. XIII)

1. În punctul „Dealul Şcolii“ s-au descoperit fragmente ceramice de epocă romană.

2. La marginea sudică a comunei, pe dealul bisericii reformate, cu prilejul săpării unei gropi de mormânt, au fost descoperite mai multe materiale de epocă romană: cărămizi, vase fragmentare, mai multe blocuri de piatră fasonate, inscripţii (dispărute apoi). Între aceste monumente se afla şi un altar funerar al unui veteran din legiunea V Macedonica, despre care se crede însă că ar proveni de la Potaissa. Tot din acest sit provine şi o monedă de bronz de la Filip Arabul, cu legenda PROVINCIA DACIA.

Indiferent de provenienţa materialelor epigrafice, prezenţa unei aşezări rurale pe teritoriul satului (vezi şi punctul 1), este certă. 

 

1. I. Téglás, ArchÉrt, 31, 1911, p. 78; RepMs, 192, pct. E; 2. B. Orbán, Székelyföld, V, p. 51, K. Torma, AEM, 4, 1880, p. 132; I. Téglás, ArchÉrt, 31, 1911, p. 77-78; I. I. Russu, Materiale, 6, 1959, p. 882-883, nr. 19; D. Tudor, Oraşe, p. 219, 274; TIR, L 35, p. 56; G. Ferenczi, Şt. Ferenczi, Sargetia, 7, 1970, p. 61, fig. 1/20, pag. 62, nota 2; I. Winkler, SCN, 5, 1971, p. 154; N. Branga, Urbanismul, p. 109, nr. 189; E. Chirilă, N. Gudea, V. Lazăr, A. Zrinyi, TezaureMs, p. 25, nr. 36; RepMs, p. 192, pct. F.  

 

 

456. PATA, jud. Cluj (S. IX)

1. În apropierea satului au fost semnalate urmele unor saline romane.

2. În locul numit „Pusta Grofului“, foarte probabil acelaşi cu cel menţionat la satul Gheorgheni, s-a descoperit un relief funerar, redând un călăreţ însoţit de un personaj, pe jos, precum şi ceramică romană provincială şi dacică. Coroborând aceste descoperiri cu cele menţionate la Gheorgheni, la biserica veche a satului Pata, (inscripţie, posibil votivă, a unui magistrat de la Napoca, substrucţii de ziduri) ne apare ca foarte posibilă existenţa unei villa rustica, pe drumul de la Potaissa la Napoca.

3. Dintr-un loc neprecizat provine un sestertius de la Hadrian. 

 

1. E. A. Bielz, JSKV, 18, 1898, p. 67; TIR, L 34, p. 88; RepCj, p. 305, nr.2; V. Wollmann, Mineritul, p. 243; 2. L. Kőváry, Erdély régiségei és történelmi emlékei, Cluj, 1892, p. 49; V. Vasiliev, ActaMN, 4, 1967, p. 477-480, il.; TIR, L 34, p. 88; RepCj, p. 305, nr. 1, 3; 3. E. Chirilă, V. Lucăcel, Z. Milea, I. Németi, I.Ordentlich, ActaMN, 7, 1970, p. 508; RepCj, p. 306, nr. 4.

 

 

457. PĂCLIŞA, jud. Hunedoara (S. I)

În vatra satului se află o aşezare rurală ale cărei urme, observate încă din sec. XIX, constau din fundaţii ale unor mari clădiri cu ziduri din piatră, cărămizi, ţigle şi olane.

În anul 1982 au fost observate, în partea estică a satului, urmele altor construcţii ce ţineau desigur de aceeaşi aşezare semnalată anterior.

Materialele epigrafice şi sculpturale semnalate aici se consideră că au fost aduse de la Ulpia Traiana.

 

Neigebaur, Dacien, p. 77; Şt. Moldoveanu, FMIL, 1853, p. 283; Gooss, Chronik, p. 99; I. Marţian, Repertoriu, nr. 492; D. Tudor, Oraşe, p. 108; TIR, L 34, p. 90; N. Branga, Urbanismul, p. 110, nr. 199; Hr. Tatu, O. Popa, Z. Kalmar, Sargetia, 21-24, 1988-1991, p. 97, nr. 34. 

 

 

458. PĂDURENI, jud. Cluj (S. IX)

În hotarul satului, pe cursul superior al văii Clapa, se află urmele unei aşezări rurale. Ele constau din cărămizi, ceramică fragmentară, un opaiţ întreg şi altul fragmentar, cuie din bronz şi fier şi cinci monede imperiale din argint şi bronz.

 

I. Téglás, ArchÉrt, 30, 1910, p. 277-278; D. Tudor, Oraşe, p. 274; TIR, L 35, p. 76; RepCj,
p. 397.

459. PĂINGENI, jud. Mureş (S. XVI)

Pe malul drept al Mureşului au fost identificate urme de ziduri romane şi porţiuni din drumul roman. Caracterul descoperirii rămâne neclar.

 

Neigebaur, Dacien, p. 249; M. J. Ackner, JCC, 1, 1856, p. 24; Gooss, Chronik, p. 99; E. A. Bielz, JSKV, 18, 1898, p. 72; V. Christescu, Viaţa ec, p. 103, nota 2; RepMs, p. 136, pct. XXXVIII. 5, A.

 

 

460. PĂNET, jud. Mureş (S. XIII)

Materialele epigrafice semnalate aici provin de la Turda. În aria satului se află totuşi o aşezare romană din care provin mai multe materiale (piese de mozaic, ceramică), păstrate în colecţia şcolară locală.

 

G. Ferenczi, Şt. Ferenczi, Sargetia, 7, 1970, p. 62; RepMs, p. 193, pct. LX. 1, A, d.

 

 

461. PĂUCA, jud. Sibiu (S. VIII)

Pe teritoriul satului s-au descoperit urmele unor construcţii romane; de aici provin şi materiale tegulare: cărămizi, ţigle şi olane. Unele cărămizi au ştampile ale legiunii XIII Gemina, ale unui numerus Singularium şi o alta, cu lectura nesigură. Fără alte precizări, se menţionează şi o necropolă.

Aşezarea de la Păuca ar putea avea un caracter militar, dar nici cel civil nu este complet exclus.

 

M. J. Ackner, JCC, 1, 1856, p. 24; D. Tudor, Oraşe, p. 140; TIR, L 34, p. 88; N. Branga, Urbanismul, p. 109, nr. 190; IDR, III/4, 34-37. 

 

 

462. PĂUCINEŞTI, jud. Hunedoara (S. I)

Dintr-o aşezare de pe teritoriul satului provin mai multe materiale tegulare: cărămizi, ţigle, olane, tuburi de apeduct separate şi un fragment dintr-o astfel de instalaţie.

 

D. Tudor, Oraşe, p. 104; TIR, L 34, p. 88; N. Branga, Urbanismul, p. 109, nr. 191.

 

 

463. PÂCLIŞA, jud. Alba (S. VIII)

Pe teritoriul satului se află urmele unei întinse aşezări rurale, observate în decursul timpului, în mai multe puncte:

A. În vecinătatea fostei „Păduri Episcopale“ s-au descoperit substrucţii de ziduri din piatră, cărămizi, ţigle, materiale tegulare de la hypocaust, cuie din fier, opaiţe şi ceramică romană provincială.

B. La marginea nord-vestică a satului, lângă sediul fostei C. A. P., pe o terasă de pe partea dreaptă a pârâului Valea Săliştii, în cursul unei cercetări de suprafaţă, s-au depistat fundaţiile unor locuinţe, cărămizi şi ţigle. De aici provin şi două monede, sesterti de la Antoninus Pius, anii 141 şi respectiv 152-153.

C. Pe locul numit „Stăicoaia“, situat pe partea stângă a Pârâului Macului, afluent al Văii Săliştii, s-au identificat substrucţiile a patru locuinţe romane, cu ziduri din piatră, cărămizi, ţigle, olane, fragmente de râşniţe şi ceramică romană provincială. La 0,5 km vest de acest loc se află resturile unei alte locuinţe.

D. Urme de locuire din epoca romană s-au descoperit şi la 3-4 km vest de sat, pe terasa stângă a aceluiaşi pârâu, Valea Săliştii.

E. Cu ocazia construirii combinatului avicol, au fost descoperite substrucţiile unei construcţii romane.

 

A-E. B. Cserni, AFM, 2/1, p. 141, 148, 550; TIR, L 34, p. 87; RepAb, p. 146-147/2, 3, 4, 5, 7.  

 

 

464. PÂRÂUL CRUCII, jud. Mureş (S. XIII)

Din aria localităţii provin două monede romane imperiale, între care un denar, emis probabil de Domitian sau Traian.

 

RepMs, p. 199, pct. LXIII. 6, A.

 

 

465. PERIŞ, jud. Mureş (S. XVI)

La ieşirea din sat, pe malul stâng al pârâului Iara, se află o aşezare rurală din care au apărut, întâmplător, fragmente ceramice şi un antoninian de bronz.

 

RepMs, p. 139, pct. XXXIX. 7, A.

 

 

466. PEŞTEANA, jud. Hunedoara (S. I)

Pe teritoriul satului se află o aşezare rurală ale cărei urme, constând din substrucţii de clădiri şi obiecte mărunte, au fost observate şi descrise încă din
sec. XIX.

În anul 1980, au fost descoperite urmele altor construcţii constând din ziduri, cărămizi, ţigle şi ceramică, pe malul stâng al văii Zeicani, spre Breazova. Este, probabil, o singură aşezare mai extinsă.

 

Neigebaur, Dacien, p. 46-47; Gooss, Chronik, p. 98; G. Téglás, HunyadvTört, I, p. 86; D. Tudor, Oraşe, p. 104; TIR, L 34, p. 88; Hr. Tatu, O. Popa, Z. Kalmar, Sargetia, 21-24, 1988-1991, p. 97-98, nr. 35.

 

 

467. PEŞTENIŢA, jud. Hunedoara (S. I)

1. În punctul „Haltă“, aflat la est de drumul spre Peşteana, în apropierea trecerii peste calea ferată, au fost descoperite, în mai multe rânduri, urmele unei aşezări rurale constând din resturi de ziduri legate cu mortar, cărămizi, ţigle şi ceramică romană provincială, între care şi două ulcioraşe cu bazin sferic, din pastă cenuşie fină.

2. În sat, în grădinile de la sud de şcoală, a fost descoperită, în anul 1980, o villa rustica, ale cărei vestigii constau din resturi de ziduri, cărămizi, ţigle, olane şi ceramică romană provincială.     

 

1. I, Andriţoiu, Sargetia, 14, 1979, p. 25; Z. Kalmar, Hr. Tatu, Sargetia, 18-19, 1984-1985, p. 94, nr. 8; Hr. Tatu, O. Popa, Z. Kalmar, Sargetia, 21-24, 1988-1991, p. 98, nr. 36/1; 2. Hr. Tatu, O. Popa, Z. Kalmar, Sargetia, 21-24, 1988-1991, p. 98, nr. 36/2.

 

 

468. PEŞTERA, jud. Cluj (S. X)

Fără precizarea locului, se semnalează descoperirea de vase şi urne romane.

 

J. Vass, Erdély, p. 101; RepCj, p. 311, nr. 2.

 

 

469. PEŞTIŞU MARE, jud. Hunedoara (S. II)

Între Peştişu Mare şi Hunedoara se află o întinsă aşezare rurală cu resturi de construcţii de piatră legată cu mortar. Din această aşezare şi din cimitirul ei provin mai multe materiale arheologice: cărămizi, ţigle, un fragment de coloană, două altare unul închinat lui I O M de către Titus Flavius Gratus, al doilea fără text, apoi un cap de la o statuie a unui bărbat în mărime naturală, probabil funerară şi un leu funerar fără postament. 

 

Neigebaur, Dacien, p. 51; M. J. Ackner, MCC, 1, 1856, p. 94; ArchKözl, 1865, p. 24; D. Tudor, Oraşe, p. 113; TIR, L 34, p. 89; I. P. Albu, Sargetia, 8, 1971, p. 73-75; IDR, III/3, 29.

 

 

470. PEŞTIŞU MIC, jud. Hunedoara (S. II)

În „Valea Bicheului“ au fost observate urmele unor construcţii cu ziduri de piatră şi cărămizi disparate. De aici provin două altare votive închinate lui I O M şi respectiv Iunona de către adoratori, poate unul singur, care nu îşi trec numele pe monumente. Tot din această aşezare se mai menţionează un tezaur monetar şi posibil un al treilea altar închinat zeiţei Nemesis Augusta.

 

M. J. Ackner, JCC, 1, 1856, p. 6; ArchKözl, 1863, p. 142; G. Téglás, HunyadvTört, I, p. 152; D. Tudor, Oraşe, p. 113; TIR, L 34, p. 89; IDR, III73, 30, 31, 32.

 

 

471. PETIŞ, jud. Hunedoara (S. I)

De pe teritoriul satului provin cărămizi, ţigle şi olane romane.

 

N. Branga, Urbanismul, 110, nr. 194.

 

 

472. PETRENI, jud. Hunedoara (S. V)

Pe malul drept al Streiului au fost descoperite urmele unei aşezări rurale; ele constau din resturi de construcţii, cărămizi şi ceramică romană provincială.

 

Gooss, Chronik, 98; I. Marţian, Repertoriu, nr. 507; D. Tudor, Oraşe, p. 118; TIR, L 34, p. 89; N. Branga, Urbanismul, p. 110, ne. 195.

473. PETREŞTI, jud. Alba (S. VIII)

1. O cercetare de teren, din anul 1977, pe locul aşezării Petreşti, în punctul „Groapa Galbenă“, a identificat, într-o carieră de lut, un bordei dacic de epocă romană, iar la 150 m nord-vest de acest punct, urmele unor construcţii romane cu ziduri din bolovani de râu şi fragmente de cărămizi romane.

2. La aproximativ 1 km vest de sat, în marginea „Pădurii Mari“, lângă „Vii“, se află urmele unor construcţii romane şi fragmente de ţigle; de aici provine şi partea superioară (catillus), a unei râşniţe romane.

3. În punctul „Vulcăneasa“, situat la 2,5 km vest – sud-vest de sat, s-a identificat, prin cercetări de suprafaţă, din anul 1977, o aşezare rurală romană, cu resturi de construcţii din piatră şi ceramică romană, dar şi dacică.

Cele trei puncte cu vestigii romane, situate, toate, la vest de sat, ar putea reprezenta părţi ale unei singure aşezări rurale, locuită de colonişti şi autohtoni.

 

1; 2; 3. TIR, L 34, p. 89; E. Stoicovici, M. Blăjan, Marisia, 9, 1979, p. 109-110; RepAb, p. 140-142, pct. 136/1, 4, 6. 

 

 

474. PETREŞTII DE JOS, jud. Cluj (S. IX)

1. Pe malul drept al văii Hăşdate, între comună şi Cheile Turzii, în locul numit „Crucea Cheii“, s-au descoperit, prin anul 1900, substrucţii de clădiri cu ziduri din blocuri de piatră, iar în apropiere şi materiale ceramice romane provinciale.

2. Spre nord-est de comună, în punctul „Fântâna Sf. Vladislav“ se află substrucţiile unor clădiri romane şi cărămizi fragmentare.

3. Pe panta de nord a văii Sărcăzii se află urmele unei aşezări romane; alte precizări lipsesc.

4. Din puncte neprecizate de pe teritoriul comunei provin un as de la Antoninus Pius şi un denar de la Commodus.

Nu se poate dovedi că monumentele romane (inscripţii, statui, piese arhi­tectonice), aflate cândva la castelul feudal din comună, ar fi, măcar unele, şi locale.

 

1. E. Orosz, ErdMúz, 20, 1903, p. 93; B. Pósta, ErdMúzÉvk, 1911, p. 46; M. Roska, Rep, p. 154, nr. 55; D. Tudor, Oraşe, p. 218; TIR, L 34, p. 89; Şt. Ferenczi, ActaMN, 9, 1972, p. 397, nr. 15; RepCj, p. 308, nr. 1; 2, 3. RepCj, p. 308, nr. 3, 4; 4. I. Winkler, A. Hopârtean, MAP, p. 131, nr. 13/1-2; RepCj, p. 308, nr. 6. 

 

 

475. PETREŞTII DE MIJLOC, jud. Cluj (S. IX)

Aici sunt menţionate descoperiri izolate din epoca romană. Blocuri de piatră fasonate au fost observate la biserică şi în zidul acesteia, iar din punctul „Valea Mare“ provine un brăzdar de plug roman.

 

Şt. Ferenczi, ActaMN, 11, 1974, p. 38; RepCj, p. 309, nr. 2, 3.

 

 

 

476. PETREŞTII DE SUS, jud. Cluj (S. IX)

1. Pe terasa unde se află casa parohială şi şcoala, în faţa gospodăriei Elenei Moldovan, s-au descoperit fragmente ceramice de epocă romană.

2. În partea de hotar numită „Cermei“ sau „Ciungi“, „La Cărămidă“, „Pietrosu“, lângă drumul spre Borzeşti, s-au descoperit substrucţii de clădiri cu ziduri de piatră, numerose cărămizi şi ţigle, precum şi bulgări de zgură. Descoperirile din acest punct ar putea aparţine unei villa rustica.

 

1. RepCj, p. 310, nr. 1; 2. TIR, L 34, p. 89; Şt. Ferenczi, ActaMN, 11, 1974, 38; I. Mitrofan, ActaMN, 11, 1974, p. 45; RepCj, p. 311, nr. 8.

 

 

477. PETRILA, jud. Hunedoara (S. IV)

Pe teritoriul oraşului se menţionează resturi ale unor construcţii, cărămizi romane, monumente sculpturale, morminte şi ceramică romană.

 

Neigebaur, Dacien, p. 103; M. J. Ackner, JCC, 1, 1856, p. 9; E. A. Bielz, JSKV, 1899, p. 45; D. Tudor, Oraşe, p. 110; TIR, L 34, p. 89; N. Branga, Urbanismul, p. 110, nr. 198.

 

 

478. PETRILACA DE MUREŞ, jud. Mureş (S. XIII)

În punctul „Ciortoş“, situat la est de sat, s-au făcut mai multe descoperiri de monede romane: denari de la Antoninus Pius, anul 154, şi de la Faustina I, precum şi materiale ceramice romane provinciale. Un sondaj executat aici, în anul 1957, a identificat un strat de cultură romană, format din ceramică. Descoperirile indică existenţa unei aşezări rurale.

 

Z. Székely, Materiale, 6, 1959, p. 189-191, 192; Idem, SCN, 3, 1960, p. 558, nr. 12; Idem, Aluta, 1, 1969, p. 68, VI, 72; TIR, L 35, p. 37; Al Popa, Marisia 5, 1975, p. 14; 6, 1976, p. 19, 25; E. Chirilă, N. Gudea, V. Lazăr, A. Zrinyi, TezaureMs, p. 25, nr. 37; RepMs, p. 139-140, pct. XXXIX. 8, A.

 

 

479. PETRINZEL, jud. Sălaj (S. VII)

În valea care curge pe lângă sat, s-a descoperit, în secolul XIX, un fragment mai mare dintr-o statuie feminină de piatră. Monumentul este, foarte probabil, de caracter funerar şi în acest caz ne-am putea gândi la o necropolă de familie, poate pe o villa rustica.

 

Al. V. Matei, E. Lakó, ActaMP, 3, 1979, p. 129, nr. 28.

 

 

480. PETRISAT, jud. Alba (S. VIII)

1. În vatra satului, în curtea locuinţei cu nr. 48, s-au descoperit fragmente ceramice romane şi postromane (sec. IV-VI).

2. La 1 km nord-vest de sat, în valea Secoi, se semnalează ceramică romană şi prefeudală.

Cele două puncte, cu descoperiri similare, aparţin, foarte probabil, aceleiaşi aşezări.

 

1; 2. M. Blăjan, C. Tatai-Baltă, Apulum, 16, 1978, p. 13 sqq; RepAb, p. 142, pct. 137/2, 5.

481. PETRIŞ, jud. Mureş (S. XVII)

Din aria satului provin doi denari, unul de la Septimius Severus, celălalt de la Caracalla.

 

RepMs, p. 120, pct. XXIX. 4, A.

 

 

482. PETROŞANI, jud. Hunedoara (S. IV)

Pe teritoriul oraşului sunt menţionate, în literatura veche, urme de mine şi spălătorii de nisip aurifer. Se menţionează şi mai multe descoperiri monetare:

- în terasamentul gării s-au descoperit 2500 de monede de argint de la împăraţii Traian, Hadrian, Antoninus (?), Marcus Aurelius, Gordian III, Filip Arabul, precum şi monede mai vechi, republicane.

- în terasamentul căii ferate, între Petroşani şi Livezeni, s-au găsit 15 monede de argint, de la următorii împăraţi: 7 de la Gordian III, 4 de la Filip Arabul, 1 de la Trebonianus Gallus şi una de la Otacilia Severa.

- în hotarul către Petrila, s-au descoperit monede de bronz mai vechi şi monede de argint şi aramă din vremea Republicii, precum şi o monedă de bronz cu reprezentarea podului de peste Dunăre.

 

KVSL, 1883, p. 105; G. Téglás, ArchÉrt, 7, 1887, p. 88; TIR, L 34, p. 89; O. Palamariu, Sargetia, 25, 1992-1994, p. 193-199. 

 

 

483. PIANU DE JOS, jud. Alba (S. V)

1. În stânga pârâului Şipotelor, la locul numit „Padia“, s-au descoperit cărămizi, ţigle, resturi de mortar şi ceramică romană.

2. La nord-est de sat, în locul numit „Lisca“ sau „La Groape“, s-au descoperit un basorelief, ulcioare, opaiţe şi ceramică romană. Tot în acest punct s-au descoperit un mormânt roman care avea ca inventar o lucernă, o oglindă, un vas de sticlă şi fragmente ceramice.

3. În apropiere de hotarul fostului sat Sibişeni, pe locul numit „Deasupra Satului“, s-au găsit ţigle şi cărămizi romane.

4. Fără precizarea locului, se menţionează urmele unei clădiri romane, fragmente de urne cu cenuşă şi o ţiglă romană.

 

1. I. Berciu, Apulum, 5, 1965, p. 603, nota. 20; RepAb, p. 143, pct. 139/2; 2. I. Berciu, Apulum, 5, 1965, p. 603, nota. 20; V. Wollmann, ActaMN, 7, 1970, p. 178-179, il.; TIR, L 34, p. 89; RepAb, p. 143-144, pct. 139/7; 3. I. Berciu, Apulum, 5, 1965, p. 603, nota. 20; RepAb, p. 143-145, pct. 139/8; 4. ProgrammMühlbach, 1865/66, p. 54; 1866/67, p. 32; RepAb, p. 143-144, pct. 139/5 e.

 

 

484. PIANU DE SUS, jud. Alba (S. V)

1. În epoca romană aici s-a practicat o intensă exploatare a aurului aluvionar. Urmele acestei activităţi, constând din numeroase gropi, movile, canale, au fost observate şi descrise în literatura veche. În legătură cu aceste exploatări s-a dezvoltat o aşezare din care provin mai multe descoperiri: cărămizi, ceramică, topoare, vârfuri de lănci, o fibulă romană din aur, obiecte mărunte din bronz şi o urnă. Dintr-o descoperire mai recentă provine un fragment dintr-un basorelief ce înfăţişează punerea unei ofrande, descoperit la sud-est de Pianul de Jos, împreună cu alte obiecte romane şi ceramică.

2. În hotarul satului, în partea dinspre Săliştea şi Vinţu de Jos, au fost identificate urmele unei construcţii romane. Ea ar putea fi pusă în legătură cu inscripţia funerară de la Săliştea şi interpretată ca o villa rustica.

 

1. Neigebaur, Dacien, p. 258; M. J. Ackner, MCC, 1, 1856, p. 102; Idem, JCC, 5, 1861, p. 23; F. Kenner, AKÖG, 29, 1863, p. 321, il.; ProgramMühlbach, 1864-1865, p. 35; C. Gooss, AVSL, 12, 1874, p. 152; Idem, Chronik, p. 96-97; E. A. Bielz, JSKV, 19, 1899, p. 23; I. Marţian, Repertoriu, nr. 515; V. Christescu, Viaţa ec, p. 13; K. Horedt, AISC, 4, 1941-1943, p. 163-164; M. Acker, Apulum, 5, 1965, p. 647-656; TIR, L 34, p. 89; V. Wollmann, ActaMN, 7, 1970, p. 178-179; Idem, Mineritul, p. 149-150; RepAb, p. 145-146, pct. 140/2,h, 5; 2. F. Rómer, ArchKözl, 6, 1866, p. 171; Gooss, Chronik, p. 96-97; E. A. Bielz, JSKV, 19, 1899, p. 23; I. Marţian, Repertoriu, nr. 515; RepAb, p. 146, nr. 6. 

  

 

485. PIATRA, jud. Bistriţa-Năsăud (S. XIV)

Dintr-o descoperire întâmplătoare, din secolul XIX, provine un fier de plug roman.

 

Gooss, Chronik, p. 88; I, Hica-Câmpeanu, ActaMN, 17, 1980, p. 655; G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 21, nr. 64.

 

 

486. PIETROASA, jud. Cluj (S. IX)

Din locuri neprecizate de pe teritoriul satului provin un fragment dintr-o placă votivă şi trei monede: un denar de la Septimius Severus, unul de la Severus Alexander şi o monedă de bronz de sec. II-III.

 

I. I. Russu, Z. Milea, ProbMuz, 1964, p. 19-20, il.; I. Winkler, A. Hopârtean, MAP, p. 132; RepCj, p. 312, nr. 2, b, c.

 

 

487. PINTIC, jud. Cluj (S. X)

La vest de sat au fost descoperite substrucţii de clădire cu ziduri din piatră, ceramică romană provincială şi un altar funerar (CIL, III, 833, 834, 835). Ansamblul descoperirilor indică o villa rustica.

 

K. Torma, ArchKözl, 5, 1865, p. 12; Idem, Limes, p. 20; Gooss, Chronik, p. 98; E. Orosz, ErdMúz, 25, 1908, p. 257; I. Marţian, Repertoriu, nr. 517; I. I. Russu, AISC, 3, 1936-1940, p. 153-154; 4, 1941-1944, p. 211; 5, 1944-1948, p. 287-288; E. Chirilă, SCN, 3, 1960, p. 405; D. Tudor, Oraşe, p. 239; TIR, L 34, p. 90; I. Mitrofan, ActaMN, 11, 1974, p. 45; RepCj, p. 313, nr. 5.

 

 

 

488. PLĂIEŞTI, jud. Cluj (S. IX)

Dintr-un loc neprecizat provine o monedă de bronz de sec. II-III.

Cele trei coloane văzute de Neigebaur, în mijlocul satului, au fost aduse foarte probabil de la Moldoveneşti.

 

Neigebaur, Dacien, p. 198; I. Winkler, A. Hopârtean, MAP, p. 132; RepCj, p. 315, nr. 6, 7.

 

 

489. PODENI, jud. Cluj (S. IX)

1. Pe teritoriul satului se află o carieră de piatră exploatată în epoca romană.

2. Din puncte neprecizate provin monede de la Gordian III şi Filip Arabul.

 

G. Téglás, ArchÉrt, 18, 1898, p. 432; 31, 1911, p. 33; D. Tudor, Oraşe, p. 207; TIR, L 34, p. 91; M. Macrea, Viaţa, p. 308; V. Wollmann, Sargetia, 10, 1973, p. 114; Idem, Mineritul, p. 262; RepCj, p. 315, nr. 2; 2. I. Winkler, A. Hopârtean, MAP, p. 132, nr. 16; RepCj, p. 315, nr. 3.

 

 

490. POGĂCEAUA, jud. Mureş (S. XIII)

Din aria satului provin 5 monede, foarte deteriorate, ce au putut aparţine unui tezaur. Cu oarecare incertitudine se menţionează ca emitenţi următorii împăraţi: Domitian, anul 82, Antoninus Pius, Iulia Mammaea.

 

RepMs, p. 199, pct. LXIII. 1, A, b.

 

 

491. POIAN, jud. Covasna (S. XXIII)

Pe teritoriul satului se menţionează descoperirea mai multor obiecte de epocă romană, unelte şi un sestertius de la Traian; ele provin, foarte probabil, dintr-o aşezare rurală.

 

Gooss, Chronik, p. 46; C. Daicoviciu, Dacia, 7-8, 1937-1940, p. 320; TIR, L 35, p. 59.

 

 

492. POIANA, jud. Hunedoara (S. V)

Pe teritoriul satului s-au descoperit urme de ziduri, cărămizi şi fragmente ceramice; este o aşezare a lucrătorilor la exploatările aurifere din zonă.

 

G. Téglás, Aranybányászat, I, p. 42-43; Idem, ArchÉrt, 33, 1913, p. 57-60; D. Tudor, Oraşe, p. 189; TIR, L 34, p. 95; N. Branga, Urbanismul, p. 110, nr. 201.

 

 

493. POIENI, jud. Hunedoara (S. I)

În punctul „Pârâu“, la est de sat, pe malul stâng la pârâului local se menţionează o locuire romană; alte precizări lipsesc.

 

Hr. Tatu, O. Popa, Z. Kalmar, Sargetia, 21-24, 1988-1991, p. 98, nr. 38.

 

494. PORCUREA, jud. Hunedoara (S. II)

În epoca romană aici funcţionau importante mine de aur. Urmele locurilor de extracţie au fost observate pe versantul vestic al dealului Măgura.

 

D. Tudor, Oraşe, p. 189; TIR, L 34, p. 92; V. Wollmann, Mineritul, p. 138.

 

 

495. PORUMBENII MICI, jud. Harghita (S. XX)

Pe dealul „Galath“ se află o aşezare rurală ale cărei urme au fost descoperite în sec. XIX. Cercetările sistematice au condus la dezvelirea unei locuinţe de formă patrulateră, cu laturile de 4 x 5 m şi pereţii din nuiele împletite şi lipiţi cu lut, vetre de foc şi alte amenajări. Materialul arheologic constă din ceramică romană provincială de culoare roşie şi cenuşie, o râşniţă, două inele de tip roman, unul de argint cu piatră încastrată, celălalt din aur, un leu funerar şi două monede: un denar de la Vespasian şi un bronz de la Commodus. Pe baza aspectului ceramicii s-a susţinut continuarea locuirii pe platoul „Galath“ şi după retragerea aureliană.

 

Gooss, Chronik, p. 75; I. Marţian, Repertoriu, nr. 526; C. Daicoviciu, Dacia, 7-8, 1937-1940, p. 319; M. Roska, Rep, p. 126, nr. 153; Z. Székely, Materiale, 5, 1959, p. 233-237; 6, 1960, p. 523-529; 8, 1962, p. 25, 31; D. Protase, Continuitatea, p. 124; D. Tudor, Oraşe, p. 276; TIR, L 35, p. 59.

 

 

496. PRICAZ, jud. Hunedoara (S. V)

Pe locul numit „Bidău“ s-au descoperit urme de ziduri de la o construcţie romană şi fragmente ceramice; ele indică existenţa aici a unei aşezări rurale.

 

L. Mărghitan, Sargetia, 11-12, 1974-1975, p. 41.

 

 

497. PRIHODIŞTE, jud. Hunedoara (S. II)

La nord de grădina lui N. Cujerean se menţionează o aşezare romană marcată numai prin ceramică.

 

Hr. Tatu, O. Popa, Z. Kalmar, Sargetia, 21-24, 1988-1991, p. 98, nr. 40.

 

 

498. PROD, jud. Sibiu (S. XVI)

În literatura veche se semnalează, fără precizări topografice, ca provenind de aici o statuetă din bronz şi monede romane.

Într-o periegheză, din anul 1988, am descoperit o aşezare rurală, marcată numai prin ceramică. Ea se află pe partea stângă a drumului de la Dumbrăveni spre sat, cu aproximativ 2 km înainte de intrarea în Prod, pe terasa pârâului ce curge spre Târnava Mare.

 

M. J. Ackner, MCC, 5, 1860, p. 25-26; Gooss, Chronik, p. 100; I. Marţian, Repertoriu, nr. 531; TIR, L 35, p. 59. 

499. PRUNDU BÂRGĂULUI, jud. Bistriţa-Năsăud (S. XVII)

În grădina locuitorului Brumă Vasile, s-a descoperit o monedă de bronz de la Filip Arabul, anii 244-247.

 

G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 22, nr. 65.

 

 

500. PUI, jud. Hunedoara (S. IV)

Pe dealul „Grădiştea“, situat pe malul Streiului, s-au descoperit urme de ziduri legate cu mortar, cărămizi, ţigle şi olane romane. Existenţa aici a unei aşezări pare sigură, dar unii cercetători o consideră de caracter militar.

 

Neigebaur, Dacien, p. 83; Gooss, Chronik, p. 100; G. Téglás, HunyadvTört, I, p. 153; I. Marţian, Repertoriu, nr. 534; D. Tudor, Oraşe, p. 109-110; TIR, L 34, p. 94; N. Branga, Urbanismul, p. 110, nr. 207.

 

 

501. RACOŞ, jud. Braşov (S. XIX)

1. Din locuri neprecizate de pe teritoriul localităţii provin două monede: un bronz mare de epocă imperială şi un sestertius de la Antoninus Pius.

2. Pe locul „Câmpul Caprei“ se află o aşezare rurală marcată prin ceramică, între care un fragment de vas cu decor în relief, reprezentând şerpi.

 

1. B. Mitrea, SCIV, 20, 1969, 1, p. 169, nr. 13; RepBv, p. 140-141; 2. RepBv, p. 140-141.

 

 

502. RAGLA, jud. Bistriţa-Năsăud (S. XVII)

Pe teritoriul satului s-a descoperit o monedă de la Traian, păstrată, cândva, în colecţia Liceului din Năsăud, azi pierdută.

 

G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 22, nr. 67.

 

 

503. RAPOLTU MARE, jud. Hunedoara (S. V)

Pe teritoriul satului, în partea dinspre Uroiu, în special între drumul actual şi Măgura Uroiului, se întinde o parte din marea aşezare dezvoltată pe lângă cariera romană de la Măgura Uroiului. Referitor la altarul votiv închinat lui Silvanus Domesticus (IDR, III/3, 210), pe baza căruia s-a propus şi existenţa unei villa rustica, acesta se consideră că aparţinea de Uroiu.

 

G. Téglás, HunyadvTört, I, p. 150; Idem, Klio, 1910, p. 500; JÖAI, 1902, Beibl. 123; D. Tudor, Oraşe, p. 127-128; TIR, L 34, p. 95. 

 

 

504. RAPOLŢEL, jud. Hunedoara (S. V)

Pe teritoriul satului se menţionează o aşezare rurală.

 

O. Floca, V. Şuiaga, GhidHd, p. 88sqq; D. Tudor, Oraşe, p. 131.

505. RĂDAIA, jud. Cluj (S. VII)

Pe colina „Orat“, aflată la 1 km est de sat şi la 300 m vest de cantonul C F R Suceagu, au fost descoperite cărămizi, ţigle, olane, tuburi de apeduct şi monede. Din acest sit arheologic provin şi mai multe monumente litice epigrafice şi anepigrafe, între care două altare votive pentru Liber şi Diana. Ansamblul descoperirilor de pe colina „Orat“ aparţine unei villa rustica.

 

M. Macrea, AISC, I/1, 1928-1932, p. 109-111; I. Ferenczi, ActaMN, 9, 1972, p. 402, nr. 20; RepCj, p. 325.

 

 

506. RĂDEŞTI, jud. Alba (S. IX)

Pe malul stâng al Mureşului, pe teritoriul fostului sat Uifalău, au fost descoperite şi cercetate, în sec. XIX, 26 de gropi, considerate atunci ca morminte. Gropile aveau formă de căldare, adânci de 0,7-0,8 m şi largi de 0,7-3 m, unele aveau pereţii arşi şi conţineau cenuşă şi cărbuni, oase fragmentare, ceramică romană comună şi fragmente de terra sigillata, fragmente de sticlă, obiecte din fier şi un mic obiect de bronz. În anul 1973 a fost cercetată încă o astfel de groapă în care s-au descoperit fragmentele unui căţel de vatră zoomorf şi fragmente ceramice romane şi dacice. Ansamblul descoperirilor ar putea reprezenta o aşezare autohtonă de epocă romană.

 

G. Téglás, OTTÉ, 12, 1887, p. 82; S. Fenichel, ArchÉrt, 8, 1888, p. 261-264, B. Cserni, AFM, 2/1, p. 141, 551; TIR, L 34, p. 95; D. Protase, Autohtonii, p. 64-65; RepAb, p. 150-151, pct. 147/5.

 

 

507. RĂHĂU, jud. Alba (S. VIII)

1. În punctul „Budurăul Ciobănelului“, situat în partea de sud-est a comunei, pe partea dreaptă a Văii Sfintei, a fost cercetată, în anul 1960, o villa rustica. Au fost identificate părţi din două corpuri de clădire, din una dezvelindu-se integral două încăperi şi fragmente din zidurile despărţitoare de la alte trei, iar din cel de al doilea corp de construcţie, aflat la 20 m de primul, s-au cercetat două camere mai mari şi alte două mai mici. Cele două camere din primul corp de clădire aveau pavimentul din cărămizi şi instalaţie de hypocaust.

Materialul arheologic descoperit constă în principal din ceramică comună şi terra sigillata, o cheie, un ac de os şi alte materiale.

Sub nivelul de construcţie al vilei s-au descoperit fragmente ceramice dacice.

2. Cu prilejul aceloraşi cercetări din anul 1960, s-a efectuat un sondaj şi în punctul „Arsuri“. Au fost descoperite substrucţii de clădiri şi ceramică romană, interpretate ca posibil amplasament la unei alte villa rustica.

3. La 1 km nord de sat, în punctul „Crucea Dodicăi“ se semnalează morminte şi obiecte romane. De aici provin două stele funerare: una, a unui veteran din legiunea XI Claudia, pusă de soţia şi copiii săi, iar a doua este monumentul ridicat soţiei sale. Descoperirile indică un cimitir de familie pe lângă o villa rustica, al cărei prim proprietar a fost veteranul Titus Flavius Rufus.

4. În punctul „Valea Caselor“ s-au descoperit piese ornamentale din bronz (?) şi o fibulă romană.

5. La 5 km de sat, pe un câmp cu ruine numit „Biserica Albă“, s-au observat resturi de ziduri, elemente sculpturale şi ceramică romană.

6. Din locuri neprecizate de pe teritoriul satului mai provin: două monede greceşti de bronz din perioada Traian şi, respectiv, Antoninus Pius, două tuburi din lut de la un apeduct, fragmente de terra sigillata şi un fragment dintr-o inscripţie funerară.

Întreg ansamblul descoperirilor de la Răhău indică existenţa unei importante aşezări rurale şi a unor villae rusticae, pe traseul drumului imperial spre Apulum, ale cărui urme au fost şi ele surprinse.

 

 

1; 2. SCIV, 12, 1961, p. 136, nr. 22; K. Horedt, col., Apulum, 6, 1967, p. 18-19, il.; TIR, L 34, p. 95; I. Mitrofan, ActaMN, 10, 1973, p. 147-148, il.; RepAb, p. 151-153, pct. 148/4, 11; 3. Neigebaur, Dacien, p. 259; M. J. Ackner, JCC, 1, 1856, p. 14; F. Kenner, AKÖG, 24, 1860, p. 389; F. Rómer, ArchKözl, 11, 1866, p. 180; C. Daicoviciu, ACMIT, 2, 1929, p. 312; Idem, Dacia, 7-8, 1937-1940, p. 317, D. Tudor, Oraşe, p. 140; TIR, L 34, p. 95; V. Wollmann, R. Grecu, Apulum, 14, 1976, p. 105; IDR, III/4, 8, 9; RepAb, p. 152, nr. 9; 4. D. Tudor, Oraşe, p. 140; RepAb, p. 152, nr. 6; 5. Neigebaur, Dacien, p. 259; Gooss, Chronik, p. 101; I. Marţian, Repertoriu, nr. 540; D. Tudor, Oraşe, p. 140; V. Wollmann, R. Grecu, Apulum, 14, 1976, p. 106-107, il.; RepAb, p. 152, nr. 10; 6. Neigebaur, Dacien, p. 259; M. J. Ackner, AVSL, 5, 1851, p. 32-33; Gooss, Chronik, p. 101; C. Daicoviciu, ACMIT, 2, p. 312; Idem, Dacia, 7-8, 1936-1940, p. 317; D. Tudor, Oraşe, p. 140; V. Wollmann, R. Grecu, Apulum, 14, 1976, p. 104-106, il.; RepAb, p. 151, pct. 148/1, f-i.

   

 

508. RÂMEŢ, jud. Alba (S. IX)

Din locuri neprecizate provin o închizătoare din fier şi trei monede: un denar din anii 202-203, unul din anii 219-220 şi un sestertius de la Filip Arabul.

 

B. Cserni, AFM, 2/1, p. 550; E. Stoicovici, M. Blăjan, Marisia, 9, 1979, p. 111-112; RepAb, p. 157, nr. 9, a, c.

 

 

509. RÂŞNOV, jud. Braşov (S. XVIII)

Pe teritoriul oraşului au fost cercetate două aşezări ale populaţiei autohtone din provincie:

1. La „Blocuri“ se află o aşezare din care provin, prin săpături, ceramică romană provincială (buză de chiup, fragmente de castroane şi străchini din pastă cenuşie) şi două fibule: una de bronz, de tipul „cu butoni în formă de capete de ceapă incipiente“, datată în jurul anului 250, şi o alta din fier.

2. În cetatea medievală de aici, a fost identificată şi cercetată o aşezare a populaţiei autohtone din provincie. Stratigrafia indică o continuitate de locuire pe acelaşi loc din perioada dacică. În patru locuinţe au fost observate două niveluri de locuire, primul încetează la cucerirea romană, iar al doilea, mai subţire, conţine mai ales ceramică romană. Într-o locuinţă s-a putut observa cum peste dărâmăturile locuinţei de epocă dacică se reface podina, cu lut bine bătătorit şi pe unele locuri chiar ars. În groapa de par a unei locuinţe de epocă romană au fost descoperite o perlă în formă de pepene şi o figurină din lut reprezentând o acvilă. Materialul din care a fost executată figurina este de factură dacică şi se crede că aceasta a servit ca motiv decorativ pe un perete de vas. Alte materiale descoperite în aşezare sunt: ceramică romană provincială (amforă din pastă roşie, strachină) şi dacică (strachină cenuşie), o mărgea din sticlă şi o fibulă de bronz. 

 

1; 2. Fl. Costea, Sargetia, 11-12, 1974-1975, p. 278-280; D. Protase, Autohtonii, p. 65 (aşezarea de la „Blocuri”); RepBv, p. 141-142.

 

 

510. RÂU ALB, jud. Hunedoara (S. IV)

La 70 m nord-vest de punctul „Cetate“, se află urmele unei construcţii romane cu resturi de zid, cărămizi, ţigle şi mult material ceramic. Ar putea fi vorba de o villa rustica.

 

L. Mărghitan, Sargetia, 11-12, 1974-1975, p. 41; Z. Kalmar, Hr. Tatu, Sargetia, 18-19, 1984-1985, p. 94, nr. 9; Hr. Tatu, O. Popa, Z. Kalmar, Sargetia, 21-24, 1988-1991, p. 99, nr. 44.

 

 

511. RÂU BĂRBAT, jud. Hunedoara (S. IV)

Pe teritoriul satului se menţionează resturi de clădiri din epoca romană. Materiale romane apar şi la cetatea din localitate.

 

G. Téglás, HTRTÉ, 1904-1905, p. 125; D. Tudor, Oraşe, p. 110; Hr. Tatu, O. Popa, Z. Kalmar, Sargetia, 21-24, 1988-1991, p. 99, nr. 45.

 

 

512. RÂU MARE, jud. Hunedoara (S. IV)

Pe teritoriul satului se menţionează urme de construcţii romane (ziduri) şi materiale ceramice.

 

L. Mărghitan, Sargetia, 11-12, 1974-1975, p. 41.

513. RÂU DE MORI, jud. Hunedoara (S. I)

1. Pe teritoriul satului au fost observate, încă din sec. XIX, urmele unei construcţii cu ziduri din piatră, interpretate ca vestigii ale unei villa rustica din vecinătatea capitalei.

2. La sud de hidrocentrala de la Ostrov, s-au descoperit, în 1980, cărămizi şi ţigle romane.

 

1. M. J. Ackner, JCC, 1, 1856, p. 9; 2, 1857, p. 75; Publicaţiile muzeului judeţean Hunedoara, 1924, p. 60; TIR, L 34, p. 96; 2. Hr. Tatu, O. Popa, Z. Kalmar, Sargetia, 21-24, 1988-1991, p. 99.

 

 

514. REBRIŞOARA, jud. Bistriţa-Năsăud (S. XIV)

Pe teritoriul satului se menţionează descoperiri de monede romane, iar din fosta colecţie I. Marţian provine un fund de vas roman. Nu se cunoaşte locul exact al descoperirii, şi este posibil ca el să provină dintr-o aşezare militară.

 

D. Tudor, Oraşe, p. 263; G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 22, nr. 68.

 

 

515. RECEA-CRISTUR, jud. Cluj (S. X)

Pe locurile „Ambruş“, „Dealul Olarului“ şi „Coasta Tăului“ se menţionează descoperiri de cărămizi, fragmente ceramice şi monede. Chiar dacă descrierea materialelor nu este mai detaliată, este foarte probabil vorba de o aşezare rurală de epocă romană.

 

M. Roska, ArchÉrt, 47, 1934, p. 154; RepCj, p. 328, nr. 1.

 

 

516. RECI, jud. Covasna (S. XXII)

O aşezare rurală se află în punctul „Telek”; de aici provin cărămizi –una cu ştampila unităţii alla Claudia Gallorum Capitoniana, staţionată la Boroşneu Mare-ţigle şi olane.

 

C. Daicoviciu, Dacia, 7-8, 1937-1940, p. 320; Z. Székely, Szegyzetek, p. 27; Idem, Materiale, 6, 1959, p. 198; 7, 1961, p. 181; Idem, SCIV, 13, 1962, p. 162; TIR, L 35, p. 61; N. Branga, Urbanismul, p. 110, nr. 214; IDR, III/4, 315.

 

 

517. RECIU, jud. Alba (S. VIII)

Pe teritoriul satului, posibil pe „Valea Reciului“ se află o aşezare rurală din care provin: fragmente de cărămizi, o râşniţă, un vârf de lance, ceramică romană provincială, o inscripţie votivă şi un fragment dintr-una funerară, precum şi o monedă.

 

ProgrammMühlbach, 1864-1865, p. 34; 1867-1868, p. 118, Gooss, Chronik, p. 100; G. Arz, KVSL, 4, 1881, p. 119; D. Tudor, Oraşe, p. 140; TIR, L 34, p. 96; V. Wollmann, ActaMN, 7, 1970, p. 174, nr. 10; N. Branga, Urbanismul, p. 110, nr. 213; IDR, III/4, 4, 5; RepAb, p. 155, pct. 150/3.

 

 

518. REDIU, jud. Cluj (S. IX)

Între hotarele comunelor Rediu şi Mărtineşti au fost semnalate ruinele unor clădiri romane cu cărămizi şi ţigle – una cu ştampila legiunii V Macedonica – şi ceramică romană provincială. Descoperirile indică, foarte probabil, o villa rustica.

Cât priveşte monumentul cu decor în relief, al „Coafezei“, se presupune că el provine de la Potaissa.

 

I. Téglás, ArchÉrt, 26, 1906, p. 361-362; I. I. Russu, Z. Milea, ProbMuz, 1964, p. 28-29, il.; D. Tudor, Oraşe, p. 219; TIR, L 34, p. 96; O. Floca, W. Wolski, BMI, 42, 3, 1973, p. 18, nr. 50, il.; I. Mitrofan, ActaMN, 11, 1974, p. 45; L. Ţeposu-Marinescu, MN, 1, 1974, p. 18, 20; M. Bărbulescu, LegVM, p. 50; RepCj, p. 329, nr. 1. 

 

 

519. REEA, jud. Hunedoara (S. I)

Pe teritoriul satului se află o aşezare rurală ale cărei urme constau din substrucţii de clădiri, material tegular, unele cărămizi cu ştampila legiunii IIII Flavia Felix, ceramică. Tot aici se menţionează şi un mormânt în sarcofag zidit din cărămizi şi ţigle, o ţiglă cu ştampila unui producător privat Q A B (Quintus Aponius Bassus).

 

O. Floca, Sargetia, 2, 1941, p. 32; D. Protase, ActaMN, 4, 1967, p. 59; D. Tudor, Oraşe, p. 108; TIR, L 34, p. 95; N. Branga, Urbanismul, p. 110, nr.212, p. 127-128; IDR, III73, 14.

 

 

520. REGHIN, jud. Mureş (S. XVII)

Dintr-o aşezare de pe teritoriul oraşului sau din împrejurimile sale provin mai multe descoperiri de epocă romană: urne, arme, 23 piese ornamentale din bronz şi mai multe monede, printre care şi următoarele: câte un denar de la Hadrian, Faustina (?) şi Geta, 2 antoniniani de la Filip Arabul, şi câte o monedă de bronz de la Domitian, Traian şi Hadrian.

 

Neigebaur, Dacien, p. 250-251; M. J. Ackner, JCC, 1, 1856, p. 24; Gooss, Chronik, p. 101; E. A. Bielz, JSKV, 18, 1898, p. 73; I. Marţian, Repertoriu, nr. 548; M. Macrea, AISC, 3, 1936-1940, p. 276; D. Tudor, Oraşe, p. 271; TIR, L 35, p. 61; E. Chirilă, N. Gudea, V. Lazăr, A. Zrinyi, TezaureMs, p. 25, nr. 38, p. 33, nr. 35; RepMs, p. 203, pct. g.

 

 

521. RENGHEŢ, jud. Hunedoara (S. V)

Pe teritoriul satului au fost semnalate mai demult urmele unor construcţii romane. În 1976 au fost descoperite, în punctul „La Luncă“ alte urme constând din mortar, cărămizi, ţigle şi un bogat material ceramic. Cele două semnalări aparţin, foarte probabil, unei singure aşezări mai extinse.

 

O. Floca, V. Şuiaga, GhidHd, p. 88; D. Tudor, Oraşe, p. 131; I. Andriţoiu, Sargetia, 14, 1979, p. 26.

 

 

522. RETEAG, jud. Bistriţa-Năsăud (S. XIV)

1. Pe teritoriul satului sunt semnalate mai multe descoperiri de monede romane, emise până în timpul împăratului Traianus Decius.

2. În punctul „Poieni“ se află o întinsă aşezare romană rurală, marcată numai prin ceramică.

 

1. M. Macrea, AISC, 3, 1936-1940, p. 279; G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 22, nr. 69, a; 2. G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 22, nr. 69, b.

 

 

523. RIBIŢA, jud. Hunedoara (S. II)

Pe teritoriul satului au fost observate urme ale exploatării aurului, prin excavaţii în stâncă şi ale spălătoriilor de minereu.

 

D. Tudor, Oraşe, p. 193; TIR, L 34, p. 96; V. Wollmann, Mineritul, p. 134.

 

 

524. RIMETEA, jud. Alba (S. IX)

1. Pe dealul „Colţii Trascăului“ se află o carieră romană din care se exploata calcar jurasic.

2. De pe teritoriul satului provin mai multe monede romane:

- din şanţul cetăţii numite „Forum“, monedă de argint de la Gordian.

- din partea de hotar numită „Tilalmaş“, un denar de la Antoninus Pius.

- din locuri neprecizate provin doi denari de la Septimius Severus, o monedă de argint de la Gordian III şi un denar nedeterminat.

 

V. Christescu, Viaţa ec, p. 30; V. Wollmann, Sargetia, 10, 1973, p. 114; RepAb, p. 156, nr. 8; 2. I. Winkler, A. Hopârtean, CN, 1, 1978, p. 21; RepAb, p. 155-156, pct. 151/1, b, 6, 7.

 

 

525. RODBAV, jud. Braşov (S. XV)

Din aria localităţii provin o râşniţă romană completă şi câteva monede romane; existenţa unei aşezări pare foarte posibilă.

 

Gooss, Chronik, p. 103; G. D. Teutsch, KVSK, 2, 1879, p. 95; TIR, L 35, p. 61-61; RepBv, p. 142.

 

 

526. ROMOS, jud. Hunedoara (S. V)

Pe teritoriul satului se menţionează descoperirea unor obiecte din bronz şi aur şi a unor vase romane: se menţionează şi o inscripţie neconsemnată în IDR. Existenţa unei aşezări rurale pare destul de probabilă.

 

M. Ackner, JCC, 1, 1856, p. 13; E. A. Bielz, JSKV, 1899, p. 40; TIR, L 34, p. 97.

 

 

527. RORA, jud. Mureş (S. XV)

Pe o mică terasă din lunca Târnavei Mari, situată în apropierea ramificaţiei şoselei Sighişoara-Mediaş, spre satul Stejăreni, se află o aşezare rurală de pe suprafaţa căreia s-au cules fragmente ceramice romane provinciale.

 

Gh. Baltag, E. Amlacher, AIIA, ClujNap, 28, 1987-1988, p. 104, nr. 11, pl. XII/10; RepMs, p. 238, pct. LXXVII. 5, A.

 

 

528. ROTBAV, jud. Braşov (S. XXII)

Pe raza localităţii se semnalează descoperiri monetare.

 

G. D. Teutsch, KVSL, 1, 1878, p. 85; RepBv, p. 142.

529. ROŞIA, jud. Sibiu (S. XII)

La marginea de sud-est a satului, în dreapta drumului spre Cornăţel, pe locurile numite „Kramor“ şi „Krannerech“ a fost sondată, în anul 1958, o aşezare a populaţiei autohtone din provincie. Stratul arheologic are o grosime medie de 0,3-0,4 m şi conţine în principal ceramică romană provincială şi dacică, urme de chirpic. Locuinţe sau gropi de provizii nu s-au găsit, dar autorul sondajului presupune existenţa unor locuinţe de suprafaţă, ale căror urme au fost împrăştiate de lucrările agricole. Ceramica dacică este numeroasă şi este formată din vase fragmentare lucrate cu mâna din pastă grosieră şi cu ornamente caracteristice acestei specii şi fragmente de fructiere din pastă cenuşie fină, lucrate cu roata. Ceramica romană este reprezentată prin fragmente de oale şi străchini din pastă roşie, cenuşie sau cenuşie-negricioasă. Pe suprafaţa aşezării s-au mai găsit o secure din fier, un călcâi de lance de tip Latčne, o piesă din fier de la un cântar, resturi osteologice.

Pe baza caracteristicilor ceramicii dacice se pare că aşezarea şi-a început existenţa încă din perioada dacică şi a continuat pe toată perioada provinciei.

 

N. Lupu, ActaMN, 5, 1968, p. 445-450; D. Protase, Autohtonii, p. 65-66; I. Glodariu, Aşezări,
p. 87.  

 

 

530. ROŞIA MONTANĂ, ALBURNUS MAIOR, jud. Alba (S. VI)

Din aria marii aşezări romane de la Roşia Montană, unul dintre cele mai importante perimetre ale mineritului aurifer, s-au descoperit în decursul timpului, mai mult fortuit decât prin cercetări sistematice, o masă impresionantă de vestigii arheologice dintre cele mai diverse. Ele pun în evidenţă un nivel de dezvoltare edilitară a aşezării, deosebit de ridicat şi o viaţă social-economică şi cultural – religioasă deosebit de complexă. S-au identificat resturile a numeroase construcţii şi instalaţii tehnice legate de minerit şi s-au descoperit piese arhitectonice din piatră, monumente sculpturale şi epigrafice, mai multe tăbliţe cerate (25 cunoscute şi descifrate), cuprinzând contracte de angajare, de vânzare-cumpărare, acte de asociere, acte ale unor colegii. De pe cuprinsul aşezării şi din galeriile minelor provin de asemenea un număr mare de unelte de muncă, obiecte de uz casnic şi monede.

Pe baza acestor descoperiri, aria aşezării, cu statut juridic necunoscut, se întindea pe teritoriul actualei localităţi, la sud şi sud vest de aceasta spre „Corna“, dar şi la nord de Roşia, pe malul stâng al Văii Roşia, pe dealul „Carpen“ şi în Valea Nanului.

Necropola sau necropolele aşezării se aflau în vatra satului, precum şi la nord şi vest de aceasta. S-au descoperit morminte de inhumaţie şi de incineraţie, sarcofage de piatră, numeroase monumente: stele, medalioane, epitafuri, şi obiecte de inventar din morminte (vase, podoabe, opaiţe, monede de la Hadrian până la Iulia Domna).

În punctul „Hăbad“ s-a cercetat o întinsă zonă sacră, lucus, cu 25 de altare, unele aflate încă pe soclurile lor, din lectura cărora s-au desprins informaţii de mare valoare privind numele unor sate din apropierea Alburnusului şi mai ales privind structura etnică a populaţiei miniere şi preferinţele lor religioase.

 

Neigebaur, Dacien, p. 185-192; M. J. Ackner, JCC, 1, 1856, p. 17-19; G. Téglás, ErdMúz, 1888, p. 60; 1889, p. 180-184; Idem, Aranybányászat, 1, p. 51-52, 2, p. 38-45; Idem, ArchÉrt, 12, 1892, p. 383; A. Band, JSKV, 11, 1891, p. 28-30; E. A. Bielz, JSKV, 19, 1899, p. 20; B. Cserni, AFM, 2/1, p. 504-521, 551-552; V. Christescu, Viaţa ec, p. 11-12, 14, 16; C. Daicoviciu, Dacia, 7-8, 1937-1940, p. 300-303; E. Zefleanu, Apulum, 3, 1946-1948, p. 173; M. Macrea, D. Berciu, SCIV, 6, 1955, p. 615; M. Macrea, SCIV, 8, 1957, p. 219; D. Tudor, Ist scl, p. 265-269; I. I. Russu, Materiale, 6, 1959, p. 884-885; Idem, StComMuzBruk, 12, 1965, p. 66-71; Idem, IDR, I, p. 165-256; N. Gostar, ArhMold, 1, 1961, p. 164, nr. 223; Idem, SCIV, 13, 1962, p. 129; V. Wollmann, Apulum, 5, 1965, p. 593-594; Idem, Sargetia, 14, 1979, p. 191-201; Idem, AIIA, Cluj-Nap., 27-29, 1987-1989, p. 253-296; Idem, Mineritul, p. 143-146, 229-230; C. Pop, I. Al. Aldea, I. Chifor, V. Lucăcel, Apulum, 7/1, 1968, p. 420, nr. 2; Z. Milea, Apulum, 9, 1971, p. 435-440, il.; M. Moga, R. Manta, SCIVA, 29, 1978, 3, p. 437-439; V. Wollmann, A. Sântimbreanu, B. Roman, Aurarii din Munţii Apuseni, Buc., 1983; IDR, III/3, 374-422; RepAb, p. 158-162, pct. 154/3-25.        

 

 

531. ROŞIORI, jud. Mureş (S. XIII)

Din localitate provine o mică monedă de argint din epoca Severilor.

 

RepMs, p. 176, pct. XLIX. 7, B.

 

 

532. RUDA, jud. Hunedoara (S. II)

Pe teritoriul satului s-au descoperit urmele unor mine de fier exploatate în epoca romană.

 

G. Téglás, HunyadvTört, I, p. 190; D. Tudor, Oraşe, p. 111; TIR, L 34, p. 97; V. Wollmann, Mineritul, p. 233 sq.

 

 

533. RUPEA, jud. Braşov (S. XIX)

1. Pe dealul „După Cetate“ s-au descoperit mai multe obiecte romane: o statuetă din bronz reprezentându-l pe Marte, o cheie, fibule, un inel, un fragment de râşniţă şi mai multe monede republicane şi imperiale.

2. Dintr-un alt punct de pe teritoriul oraşului provin: un brăzdar de plug roman, o fibulă, o farfurie din bronz şi o statuie din bronz, a Iuliei Mammaea (?).

3. În punctul „Grădina Calului“, se presupune existenţa unei aşezări rurale.

4. Din perimetrul oraşului provin mai multe monede, între care un as de la Antoninus Pius şi un antoninian de la Aurelian.

5. Se presupune că în epoca romană au fost exploatate salinele de la „Valea Florilor“.

 

1; 2; 5. Blätter für Geist, Gemüth und Vaterlandskunde, Kronstadt (Braşov), 1847, p. 238; M. J. Ackner, AVSL, 1, 1853, p. 26; 3, 1858, p. 336-337; Idem, JCC, 1, 1856, p. 29-31; Gooss, Chronik, p. 102; ArchÉrt, 9, 1889, p. 356; E. A. Bielz, JSKV, 19, 1899, p. 11; I. Marţian, Repertoriu, nr. 189; V. Christescu, Viaţa ec, p. 50; V. Canarache, SCIV, 1, 1950, p. 99; TIR, L 35, p. 62; N. Branga, Cibinium, 1973, p.39-66; RepBv, p. 142-143; 3; 4. E. Chirilă, N. Gudea, Gh. Moldovan, TezaureSighişoara, p. 16; I. Winkler, A. Hopârtean, Z, Milea, ActaMN, 9, 1972, p. 383; RepBv,
p. 142-143.  

 

 

534. RUSU DE JOS, jud. Bistriţa-Năsăud (S. XIV)

Pe malul stâng al Meleşului se menţionează o aşezare rurală din care provin fragmente ceramice romane provinciale, fragmente de terra sigillata, precum şi un disc reprezentând în relief, probabil, o quadrigă.

 

I. Marţian, ArchÉrt, 24, 1904, p. 357; D. Tudor, Oraşe, p. 263; TIR, L 35, p. 63; G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 22, nr. 70.

 

 

535. RUŞI, jud. Hunedoara (S. IV)

Pe terenul aflat la nord de sat au fost observate urmele unei aşezări rurale. Ele constau din substrucţii de clădiri, cărămizi, ţigle, olane şi ceramică romană provincială.

 

Neigebaur, Dacien, p. 90; Gooss, Chronik, p. 105; I. Marţian, Repertoriu, nr. 565; D. Tudor, Oraşe, p. 117; TIR, L 34, p. 97; N. Branga, Urbanismul, p. 110, nr. 222.

 

 

536. RUŞI, jud. Sibiu (S. XII)

În punctul „Sub Mesteacăn“, aflat înainte de intrarea în sat pe şoseaua dinspre Slimnic, se află o aşezare a populaţiei autohtone, ale cărei urme, constând din ceramică, se întind pe ambele părţi ale şoselei amintite. În aria acestei aşezări a fost descoperit accidental, prin anii 1946-1947, un tezaur monetar conţinând monede de argint emise în intervalul de la Septimius Severus la Filip Arabul.

Cu prilejul unei periegheze, din anul 1973, de pe suprafaţa aşezării au fost culese numeroase fragmente ceramice dacice şi romane provinciale. Ceramica dacică este în exclusivitate lucrată cu mâna şi constă din oale cu butoni şi brâuri alveolare, sau crestate, precum şi ceşti dacice. Ceramica romană, din pastă roşie sau cenuşie, provine de la străchini, capace, oale, ulcior, vas decorat cu rotiţa. În periegheza menţionată, nu s-au descoperit materiale ce pot fi datate anterior epocii romane, dar posibilitatea ca această aşezare să continue din perioada dacică nu este totuşi exclusă.

 

B. Mitrea, SCIV, 4, 1953, 3-4, p. 601-640; D. Protase, Continuitatea, p. 204; Idem, Autohtonii, 67; I. Mitrofan, ActaMN, 9, 1972, p. 152-153; I. Glodariu, Aşezări, p. 80-81.

 

 

537. RUŞII-MUNŢI, jud. Mureş (S. XVII)

Din punctul „Sub Bursucău“ sau „La Mănăstire“, situat pe vechea vatră a comunei, acum la nord-est de aceasta, provin: două opaiţe romane –unul cu ştampila OCTAVI- o fusaiolă şi un pahar de lut, din pastă roşie; materialele indică o aşezare rurală.

 

RepMs, p. 205, pct. LXVII. 1, B.