 |
|
 |
|---|---|
 |
|
| MEMBRII : REVISTA : ŞANTIERE ARHEOLOGICE : CĂRŢI : FORUM : CĂUTARE |
|
b
Introducere
Abrevieri
Repertoriul
descoperirilor
Habitatul
Rural
Planşe
|
VILLAE, VICI,
PAGI – Aşezările rurale din Dacia romană intracarpatică – Autor: dr. Dumitru Popa. ISBN 973-590-706-2, Editura Economică, 2002 Prelucrare
Web: Cosmin Suciu; Powered
by: Institutul pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural
Transilvanean în Context European
(IPTCE)
I. Repertoriul aşezărilor rurale din Dacia
romană intracarpatică
Literele: A, B, C, D, E-F, G, H, I-J, L, M, N-O, P-R, S, Ş, T, Ţ-U, V-Z. 328. IACOBENI, jud. Cluj (S. XIII) În punctul „La Vie“ sau „Sărătură“, situat la 2 km sud-vest de sat, pe coaste sudică a unui deal, s-au descoperit, întâmplător, în anul 1961, 15 morminte de incineraţie. S-au recuperat 4 urne întregi, vase romane provinciale de culoare roşie şi un inel roman de bronz. Un sondaj executat în acelaşi an pe locul descoperiri nu a condus la descoperirea de noi morminte. Se consideră că cimitirul este de acelaşi tip cu cel de la Soporul de Câmpie, faţă de care se află la numai 4 km. SCIV, 13, 1962, 1, p. 209-210, nr. 74; Dacia, NS, 6, 1962, p. 524, nr. 74; TIR, L 35, p. 46; D. Protase, Z. Milea, ActaMN, 6, 1969, p. 525-529, il.; M. Babeş, Dacia, NS, 14, 1970, p. 205; D. Protase, Riturile, p. 91-92; Idem, Autohtonii, p. 103-105; RepCj, p. 235, nr. 1. 329. IACOBENI, jud. Sibiu (S. XV) De pe teritoriul satului provine o metta de la o râşniţă romană; existenţa unei aşezări pare foarte probabilă. Gooss, Chronik, p. 80 330. IARA, jud. Cluj (S. IX) 1. Pe locul numit „Groapa lui Papa“, pe drumul spre Băişoara, s-au descoperit urmele unor construcţii romane, tegulae mammatae şi ceramică. Ele aparţin unei aşezări a minerilor ale căror urme de activitate au fost observate pe teritoriul satului vecin Băişoara. 2. Din locuri neprecizate de pe teritoriul satului provin doi denari: unul de la Severus Alexander şi altul de bronz, foarte tocit, de la împărăteasa Plotina. 1. I. Téglás, ArchÉrt, 18, 1898, p. 432-433; A. Bielz, JSKV, 18, 1898, p. 69; D. Tudor, Oraşe, p. 202; TIR, L 34, p. 65; Şt. Ferenczi, ActaMN, 11, 1974, p. 38; RepCj, p. 236, nr. 1; V. Wollmann, Mineritul, p. 148; 2. I. Winkler, A. Hopârtean, CN, 1, 1978, p. 19; RepCj, p. 236-237, nr. 3, e. 331. ICLOD, jud. Alba (S. VIII) De pe teritoriul satului provine o lespede funerară descoperită încă în secolul XIX; descoperirea ar putea proveni de la un mormânt izolat de pe o villa rustica. RepAb, p. 108, pct. 91. 332. ICLOD, jud. Cluj (S. X) 1. Între Fundătura şi Iclod, aproape de hotarul dintre cele două sate, s-au identificat urmele unei locuiri de epocă romană, constând din fragmente ceramice. 2. Pe „Valea Furcii“ s-au descoperit o ţiglă romană şi fragmente de chiup. 3. În punctul „Grădinile din Texas“, situat între şosea, Valea Alunişului şi calea ferată, pe stânga şoselei la ieşirea din sat spre Livada, s-au descoperit fragmente ceramice romane. 4. În punctul „Rât la Punte“, pe malul drept al Someşului, în faţa gării, s-au descoperit de asemenea fragmente ceramice romane. 5. Pe teritoriul satului se menţionează descoperiri monetare de la Augustus până în sec. IV. Descoperirile menţionate ar putea aparţine unei singure aşezări mai extinse. 1; 2; 3; 4; 5. TIR, L 34, p. 66; RepCj, p. 242-243, nr.11, 12, 13, 25, 27, c.
333. IDICIU, jud. Mureş
(S. XIII) De pe teritoriul satului provine un denar emis de Commodus şi un dupondius din bronz, probabil din timpul împăratului Gordian III. RepMs, p. 56, pct. VII. 6, A.
334. IERNUT, jud. Mureş
(S. XIII) Pe teritoriul oraşului au fost identificate urmele unor aşezări de epocă romană în următoarele puncte: 1. În punctul „Bideşcutul Mare“, o terasă înaltă, deasupra cursului unui vechi braţ al Mureşului, cercetări arheologice efectuate în anii 1960 şi 1961 au evidenţiat existenţa unui strat de cultură de epocă romană, în care pe lângă ceramică a fost descoperit şi un vârf de suliţă. 2. La Staţiunea de cercetări şi producţie legumicolă, situată în stânga şoselei Iernut-Lechinţa, se află o modestă aşezare rurală marcată numai prin ceramică. 3. Pe malul Mureşului, în punctul „Toţăghi“ cu prilejul cercetărilor din anii 1960, 1961, s-au descoperit fragmente ceramice romane. 4. Din punctul „Dealu Fierarului“ provin cărămizi fragmentare, ceramică şi monede imperiale romane; pe la poalele dealului se poate observa traseul drumului roman spre castrul de la Brâncoveneşti. 5. În punctul „Cânepişti“, situat pe malul stâng al Mureşului, se menţionează existenţa unei aşezări rurale, posibil numai o villa rustica. 6. În punctul „Pe Şes“, cercetări arheologice executate în anul 1995 au pus în evidenţă existenţa unui strat de cultură de epocă romană, marcat prin ceramică, chirpic şi resturi osteologice. Locuinţe nu s-au surprins, dar existenţa unei aşezări rurale este foarte probabilă. 1. N. Vlassa, ActaMN, 3, 1966, p. 17, 402; 4, 1967, p. 407; Idem, Materiale, 9 1970, p. 168-171, fig. 5/7, 8, 9; RepMs, p. 151, pct. XLVI. 1, D; 2. RepMs, p. 153, pct. K; 3. N. Vlassa, ActaMN, 2, 1965, p. 32, 37; Idem, Materiale, 9, 1970, p. 169, 171; 4. Neigebaur, Dacien, p. 246; B. Orbán, Székelyföld, V, p. 41; Gooss, Chronik, p. 100, V. Christescu, Viaţa ec, p. 103, nota 2; RepMs, p. 155, pct. Ţ; 5. N. Vlassa, SCIV, 13, 1962, 1, p. 153, Idem, ActaMN, 2, 1965, p. 32, nr. 15, p. 37; Idem, Materiale, 9, 1970, p. 167; M. Macrea, I. H. Crişan, ActaMN, 1, 1964, p. 332; D. Tudor, Oraşe, p. 207, 208; RepMs, p. 155, pct. U; 6. C. Cosma, Cronica cercetărilor arheologice. Campania 1995. Brăila, 1996, p. 64, pct. 73. 335. IGHIEL, jud. Alba (S. V) Pe teritoriul localităţii se află o carieră de calcar exploatată în epoca romană. V. Wollmann, Sargetia, 10, 1973, p. 115; RepAb, p. 109, pct. 92/6. 336. IGHIU, jud. Alba (S. VIII) 1. Pe dealul „Baie“ se afla o importantă carieră de calcar folosită de oraşul şi legiunea de la Apulum. 2. La nord-est de carieră au fost descoperite urmele aşezării lucrătorilor din carieră. Ele constau din substrucţii de clădiri, cărămizi, ţigle, capiteluri, două inscripţii, un trepied din bronz, ceramică şi monede din argint şi bronz. 3. În apropierea aşezării a fost cercetată, în 1943, o construcţie, considerată o villa rustica. Construcţia ar putea fi însă legată de exploatările din carieră. 4. În punctul „Butuci“ se află o necropolă tumulară de incineraţie formată din cel puţin 22 de tumuli. În anul 1959 au fost săpaţi doi tumuli; ei aveau diametrul de 7,45-8,15 m şi înălţimea păstrată de 0,3 m, iar stratul de la baza lor era puternic ars. Resturile rugului funerar, construit chiar pe locul viitorului tumul, erau strânse într-o casetă făcută din lespezi de piatră înfipte vertical în pământ şi acoperită tot cu o lespede. Inventarul funerar nu era prea bogat şi consta din cuie şi ţinte de la încălţămintea defunctului. Necropola a fost atribuită unei comunităţi de illiri, fără îndoială cei care lucrau la exploatarea carierei şi locuiau în aşezarea alăturată. 1. M. Macrea, Materiale, 5, 1959, p. 446, Idem, Viaţa, p. 308; V. Wollmann, Sargetia, 10, 1973, p. 115; RepAb, p. 110, nr. 4; 2. M. J. Ackner, JCC, 1, 1856, p. 21; Gooss, Chronik, p. 80; J. Hampel, ArchÉrt, 15, 1895, p. 437; B. Cserni, AFM, 2/1, p. 141, 473, 546; C. Daicoviciu, ACMI, 1942, p. 101; 1943, p. 185; I. Berciu, Apulum, 2, 1943-1945, p. 437; M. Macrea, D. Protase, Materiale, 5, 1959, p. 446; I. Mitrofan, ActaMN, 10 1973, p. 149; M. Bărbulescu, Sargetia, 13, 1977, p. 238; RepAb, p. 110, nr. 5; 3. C. Daicoviciu, ACMI, 1942, p. 101; 1943, p. 185; I. Berciu, Apulum, 2, 1943-1954, p. 437; M. Macrea, D. Berciu, SCIV, 6, 1955, p. 615; 8, 1957, p. 337, nr. 40; M. Macrea, Dacia, NS, 1, 1957, p. 214-215; M. Macrea, D. Protase, Materiale, 5, 1959, p. 442-446; D. Protase, Dacia, NS, 6, 1962, p. 186-188; Idem, Continuitatea, p. 34-35; Idem, Riturile, p. 92-93; M. Macrea, Viaţa, p. 262; M. Babeş, Dacia, NS, 14, 1970, p. 204-205; V. Moga, I. Al. Aldea, Marisia, 5, 1975, p. 44; RepAb, p. 110, nr. 6. 337. IGHIŞU NOU, jud.
Sibiu (S. XII) Din aria localităţii provine un tezaur monetar roman descoperit în anul 1875, într-un vas de lut. Tezaurul era format din 156 de antoniniani de la Gordian III, Filip Arabul şi Filip al II-lea. ProgrammMediasch, 1874-1875,
p. 62-63; Gooss, Chronik, p. 72; B.
Mitrea, SCIV, 4, 1953, 3-4, p. 616;
D. Protase, Orizonturi, p. 63. 338. ILIENI, jud. Covasna (S. XXII) 1. La vest de sat, pe malul stâng al apei Ilieni, în punctul „Dealul Izvorului“ sau „Vârful Tăiat“, s-au executat cercetări arheologice în anul 1910; cu acest prilej au fost dezvelite urmele unor construcţii cu ziduri din piatră, fragmente de ţigle şi ceramică romană. 2. În pădurea satului s-a descoperit o monedă de bilon de la Didius Iulianus. 1. F. Lazlo, Dolg, 2, 1911, p. 180, 230; 4, 1914, p. 281; TIR, L 35, p. 46; N. Branga, Urbanismul, p. 108, nr. 138; RepCv, p. 90, nr. 260; 2. RepCv, p. 90, nr. 261. 339. IMENI, Jud. Covasna (S. XXIII) Din aria satului provin mărgele de epocă romană. RepCv, p. 66, nr. 143. 340. INURI, jud. Alba (S. V) În punctul „Prislop“ se menţionează cărămizi şi ţigle, probabil de la o construcţie romană. RepAb, p. 111-112, pct. 95/4. 341. IONEŞTI, jud. Braşov
(S. XIX) Pe „Dealul Pietros“ a fost descoperită, în secolul XIX, o carieră romană de piatră, în care se aflau capiteluri, fragmente de coloane şi un sarcofag. Se menţionează şi existenţa unui relief cu trei figuri umane cioplite pe un perete al carierei. Una dintre ele a fost considerată ca reprezentând un Genius, cu bonetă frigiană pe cap şi în mână cu o torţă cu flacăra în jos. C. Gooss, AEM, 1, 1877, p. 33; G. Téglás, ArchÉrt, 6, 1886, p. 21-26; V. Christescu, Viaţa ec, p. 43-44; D. Tudor, Oraşe, p. 277; V. Wollmann, Sargetia, 10, 1973, p. 110; Idem, Mineritul, p. 283; I. Winkler, SCIVA, 25, 1974, 4, p. 507; RepBv, p. 138. 342. ISCRONI, jud. Hunedoara
(S. IV) În această localitate, pe cursul superior al Jiului, sunt menţionate urme ale spălării aurului. TIR, L 34, p. 67. 343. IVĂNEŞTI,
jud. Mureş (S. XVI) În punctul „Dealul Chibeliei“, situat în apropierea satului, se află o aşezare rurală din care provin cărămizi fragmentare, ceramică romană provincială, fragmente de arme (?) şi o statuetă din bronz. B. Orbán, Székelyföld, V, p. 182; Gooss, Chronik, p. 86; I. Marţian, Repertoriu, nr. 153; D. Tudor, Oraşe, p. 271; TIR, L 35, p. 47; N. Branga, Urbanismul, p. 108, nr. 140; E. Chirilă, N. Gudea, V. Lazăr, A. Zrinyi, TezaureMs, p. 25, nr. 29; RepMs, p. 172, pct. XLVIII. 4, A. 344. IZVORU AMPOIULUI, jud.
Alba (S. V) Pe teritoriul satului se menţionează o aşezare romană; ea se află, foarte probabil, în legătură cu exploatările de aur, observate pe versanţii de sud-est şi nord-vest ai dealului „Dumbrava“. B. Cserni, AFM, 2/1, p. 141, 551; TIR, L 34, p. 116; RepAb, p. 113, pct. 98/2, 3. 345. IZVORU CRIŞULUI,
jud. Cluj (S. VII) În punctul „Ordomanioş“, pe traseul drumului roman de la Napoca spre Bologa, pe un rest de terasă, se află cărămizi şi ţigle romane; de aici provine şi o monedă de la Gordian III. Nu sunt indicii sigure privind natura sitului, (villa rustica) sau staţie de poştă. Şt. Ferenczi, ActaMN,
10, 1973, p. 555, sq, nr. 53; RepCj,
p. 246, nr. 2.
346. JABENIŢA, jud.
Mureş (S. XVII) De pe teritoriul satului, fără precizări topografice, provin două monede: un denar de la Elagabal, emis în Orient, între anii 218-220 şi un sestertius cu legenda PROVINCIA DACIA AN II. E. Chirilă, N. Gudea, Gh. Moldovan, TezaureSighişoara, p. 14, nr. 12; RepMs, p. 239, pct. LXXVIII. 2, A, b. 347. JEBUCU, jud. Sălaj
(S. VII) În punctul „Suseni“ s-au descoperit, în sec. XIX, zidurile unei construcţii romane şi un fragment dintr-un monument cu relief sculptat, redând trei bărbaţi şi cu un fragment de inscripţie în care se menţionează un praefectus (CIL, III, 7648). Vestigiile din acest punct ar putea avea un caracter militar; în cazul în care sunt civile, atunci descrierea corespunde unei villa rustica. K. Torma, AEM, 3, 1879, p. 91; Idem, Limes, p. 27; sq; D. Tudor, Oraşe, p. 234; TIR, L 34, p. 68; A. V. Matei, E.Lakó, ActaMP, 3, 1979, p. 126, nr. 20. 348. JEICA, jud.
Bistriţa-Năsăud (S.
XVII) 1. În punctul „Hotarul Nou“,
la săparea unor gropi pentru plantarea pomilor, 2. Din punctul „Sub Creang“ provin o fusaiolă de piatră şi o buză de vas roman. 3. O aşezare romană se menţionează şi în jurul sediului fostei C. A. P. de unde provine un fragment de vas de culoare roşie. 1. Şt. Dănilă, ProbMuz, 1960, p. 165, sqq., fig. 8/4-5; TIR, L 35, p. 48; G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 17-18, nr. 42/a; 2; 3. G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 17-18, nr. 42/2, 3. 349. JELEDINŢI, jud.
Hunedoara (S. V) 1. Înainte de 1913, s-a descoperit, pe teritoriul satului, un tezaur monetar format din aproximativ 58 de monede romane de argint. Cele care au putut fi identificate se datau astfel: 7 republicane, 7 imperiale de la Vespasian, Titus, Domitian, Traian, Marcus Aurelius, Septimius Severus şi una de bronz de la Gordian III; nu se cunoaşte structura întregului tezaur. 2. În punctul „Tihuţa“, situat la 2 km sud-vest de sat, s-au descoperit cărămizi, ţigle, pietre folosite la construcţii, mortar şi ceramică. Aceasta este romană provincială, din pastă fină roşie şi cenuşie, dar şi dacică lucrată din pastă nisipoasă, de culoare cărămizie şi cu ornamente specifice: brâul alveolar, butonii simpli sau cu alveole, impresiunile triunghiulare. Materialul roman arată cu multă certitudine o locuire romană, posibil numai o villa rustica, dar contemporaneitatea materialului dacic cu cel roman rămâne să fie stabilită prin cercetări mai aprofundate. 1. Benkö Ianó, NumKöz, 12, 1913, p. 114-115; D. Protase, Autohtonii, p. 175-176; O. Palamariu, Sargetia, 25, 1992-1994, p. 193-199; 2.I. Andriţoiu, Sargetia, 14, 1979, p. 24-25. 350. JELNA, jud.
Bistriţa-Năsăud (S.
XVII) 1. În vatra satului, în jurul bisericii, au fost descoperite, în sec. XIX, substrucţii de clădiri, cu ziduri de piatră, olane, cărămizi şi ţigle cu ştampila unei cohorte. 2. La ieşirea din sat spre Bistriţa, în punctul „La Table“ se află o aşezare rurală din care provin fragmente de cărămizi şi ţigle şi ceramică romană provincială. 1. Gooss, Chronik, p. 110; K. Torma, Limes, p. 118; AEM, 16, 1893, p. 255;A. Bielz, JSKV, 18, 1898, p. 66; I. Marţian, Repertoriu, nr. 376; TIR, L 35, p. 48; N. Branga, Urbanismul, p. 108, nr. 145; G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 18, nr. 48/a; 2. G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 18, nr. 48/b. 351. JIBERT, jud.
Braşov (S. XIX) 1. La nord de sat, în punctul „Pe Deal“, se află o aşezare rurală din care provin numeroase fragmente ceramice, o râşniţă, un fier de plug roman şi alte unelte agricole păstrate la MNIT Cluj-Nap. şi Muz. Sighişoara. 2. Doi denari romani de la împăraţii Antoninus Pius şi Caracalla provin, probabil, din punctul „Pe Faţă“, iar o fibulă din bronz „cu genunchi“ se crede că ar proveni din acelaşi loc cu monedele. 1. Gooss, Chronik, p. 110; TIR, L 35, p. 48; I. Glodariu,
A. Zrinyi, P. Gyulai, Dacia, NS,
14, 1970, p. 221, nota 4; RepBv, p.
138; 2. E. Chirilă, N. Gudea,
Gh. Moldovan, TezaureSighişoara,
p. 14; I. H. Crişan, ActaMP,
3, 1979, p. 287, pl. VI/1, XVIII/11; RepBv,
p. 138-139. 352. JIDVEIU, jud. Alba (S. XII) Din această localitate se menţionează descoperirea unui vas, probabil roman. Gooss, Chronik, p. 53; TIR, L 35, p. 48; RepAb, p. 114, pct. 100/3.
353. JIEŢ-POPI, jud.
Hunedoara (S. IV) De pe teritoriul satului provine un tezaur de monede imperiale romane. Gh. Lazin, SCN, 5, 1971, p. 335-344. 354. JUCU DE SUS, jud. Cluj (S. X) 1. La sud de sat şi la est de Someşul Mic, pe terasa „Budulău“, în apropierea dealului numit „Ţigla“, într-un sondaj arheologic, executat în anul 1898, s-au descoperit urmele unei construcţii romane cu ziduri legate cu mortar şi cu un padiment; au rezultat cărămizi, ţigle, olane şi ceramică inclusiv un fragment de terra sigillata. Într-o periegheză, din anul 1957, s-au cules din acelaşi loc ţigle, olane şi ceramică romană. Urmele din acest punct ar putea aparţine unei villa rustica. 2. În cimitirul din jurul bisericii ortodoxe apar frecvent fragmente ceramice romane de bună calitate; ele indică existenţa unei aşezări rurale. 3. Din locuri neprecizate provin: un denar de la Traian, unul de la Severus Alexander şi un antoninian de la Filip Arabul. 1. G. Finály, ArchÉrt, 18, 1898, p. 430; E. Orosz, ErdMúz, 22, 1905, p. 307; M. Roska, Rep, p. 92, nr. 88; D. Tudor, Oraşe, p. 230; TIR, L 34, p. 68; I. Mitrofan, ActaMN, 11, 1974, p. 44; RepCj, p. 249, nr. 2; 2; 3. RepCj, p. 250, nr. 10, 12, b. |
