 |
|
 |
|---|---|
 |
|
| MEMBRII : REVISTA : ŞANTIERE ARHEOLOGICE : CĂRŢI : FORUM : CĂUTARE |
| Bb
Introducere
Abrevieri
Repertoriul
descoperirilor
Habitatul
Rural
Planşe
|
VILLAE, VICI,
PAGI – Aşezările rurale din Dacia romană intracarpatică –
Autor: dr. Dumitru Popa. ISBN 973-590-706-2, Editura Economică, 2002 Prelucrare
Web: Cosmin Suciu; Powered
by: Institutul pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural
Transilvanean în Context European
(IPTCE)
I. Repertoriul aşezărilor rurale din
Dacia romană intracarpatică
Literele: A, B, C, D, E-F, G, H, I-J, L, M, N-O, P-R, S, Ş, T, Ţ-U, V-Z. 1. ABRUD, jud. Alba (S.VI) Aşezare de mineri şi cimitir, din care
provin mai multe descoperiri: blocuri de piatră fasonate, scoabe din
fier, vase din bronz, opaiţe, un medalion din lut închinat lui Serapis,
un medalion funerar, o stelă cu trei registre şi patru lei
funerari. În mina „Găuri“ s-a descoperit, în anul 1840, un opaiţ cu
ştampila C DESSI. Alte monumente epigrafice, menţionate aici, în
literatura arheologică mai veche, se consideră că au fost
aduse de la Alburnus Maior. Nici provenienţa monumentelor de caracter
funerar, menţionate mai sus, nu este sigură. Cu toate acestea,
prezenţa unei aşezări pare sigură. Neigebaur,
Dacien, p. 182-184; Gooss, Chronik, p. 64; E. A. Bielz, JSKV, 19, 1899, p. 20; B. Cserni, AFM, 2/1, p. 141, 538; I.
Marţian, Repertoriu, nr. 1; I.
I. Russu, SCIV, 11, 1960, p.
408-409, Idem, StComMuzBruk, 12, 1965, p. 65-66, il.; M. Macrea, Materiale, 6, 1959, p. 884, nr. 21; TIR L 34, p. 23; S. Sanie, Eirene, 12, 1975, p. 534; IDR, III/3, 418, 418; RepAb, p. 19, pct. 1/3, 5. 2. ACĂŢARI, jud.
Mureş (S. XVI) În stânga şoselei, la ieşirea din sat
spre Târgu Mureş, s-au găsit două monede de bronz de la
împăraţii Traian şi Hadrian. RepMs, p. 35,
pct. I. 1, A, d. 3.
ADĂMUŞ, jud. Mureş (S. XIII) Din locuri neprecizate provin două monede: un
sestertius de la Marcus Aurelius şi un denar de la Septimius Severus. RepMs, p. 39,
pct. H. 4. AGÂRBICIU, jud. Sibiu (S. XII) Pe
teritoriul satului a existat o aşezare rurală din care provin mai
multe materiale: o fibulă în formă de ancoră, un vârf de lance
din fier şi o buză de chiup descoperită pe malul Râului Alb.
De pe teritoriul satului provin şi materiale dacice (două fibule
fragmentare din argint, ceramică), ceea ce ar putea indica o
aşezare autohtonă cu continuitate din epoca dacică;
cercetări de teren nu s-au făcut.
Materialele se păstrează la Muz. Bruk.
Sibiu. 5.
AGHIREŞU, jud. Cluj (S.
VI La 1 km nord-vest de comună în punctele
„Căpranţa“ şi „Iarba Căprenţii“ se află o
aşezare rurală din care provin: cărămizi, ţigle,
pietre fasonate, ceramică şi o incripţie fragmentară,
probabil funerară. Din aceeaşi zonă se mai
menţionează o inscripţie pierdută şi probabil
monumentele zidite la castelul feudal şi la cele două biserici din
localitate. Torma, Limes, p. 24-26; I. Ferenczi, Studia, 2, 1962, p. 34, 56; Oct.
Floca, W. Wolski, BMI, 42, 1973, 3,
p. 30, nr. 34; RepCj, p. 20, nr. 3. 6. AGNITA, jud. Sibiu (S. XV) Pe teritoriul oraşului şi în hotarul lui
au existat cel puţin trei aşezări rurale: 1. La 8 km spre nord de oraş
la izvoarele „Pârâului Cetăţii“ se află o aşezare
rurală marcată numai prin ceramică (materialul la Muz. Bruk). 2. Din punctul „Vârful Cerbilor“
provine o fibulă din bronz păstrată la Muz. Bruk. 3. În punctul „Calea Albă“
se află o aşezare a populaţiei autohtone din care provin
fragmente ceramice romane provinciale şi dacice (materialele la Muz.
Agnita). 4. Din locuri neprecizate se mai
cunosc: un altar funerar, pierdut între timp, pe care s-a putut citi antroponimul
LICINIA, un ulcior din lut, un opaiţ, un tipar din lut pentru modelat
statuete, obiecte din os (linguriţe şi ace), o
cărămidă şi o fibulă din bronz. 1-3 inedite, 4. M. J.
Ackner, JCC, 1, 1856, p. 29; KVSL, 2, 1882, p. 108, TIR, L 35, p. 22; IDR, III/4, 184; S. Cociş, D. Alicu, ActaMP, 17, 1993, p. 119, 120, 121. 7. AGRIJ, jud. Sălaj (S. VII) În punctul „Valea Caronţa“, aflat la 1 km
nord-vest de sat, se află o aşezare rurală din care provin
pietre cioplite, ţigle, ceramică, monumente sculpturale şi o
inscripţie de caracter funerar pusă de Arruntius Latinus şi
soţia sa Ulpia Amadusa, pentru tatăl său, militar în ala
Siliana şi pentru un frate Arruntius Lucilianus. Familia care pune
inscripţia ar putea fi una de proprietari rurali. CIL, III, 840; D. Tudor, Oraşe, p. 254; TIR, L 34, p. 22; Al. Matei, E. Lakó, ActaMP, 3, 1979, p. 121.
8. AGRIŞTEU, jud. Mureş (S. XVI) În punctul „Sub Dealu Cetăţii“, pe o
terasă a Târnavei Mici, se află o aşezare rurală
marcată numai prin ceramică. Gh. Baltag, E. Amlacher, AIIA, Cluj-Nap., 28, 1987-1988, p. 98; RepMs, p. 74-75, pct. XII. 2, C. 9. AITON, jud. Cluj (S. IX)
În
numeroase puncte din vatra şi hotarul comunei s-au descoperit urme ale
unor construcţii şi materiale de epocă romană; ele
indică existenţa unei întinse aşezări rurale şi
foarte probabil şi a mai multor villae
rusticae:
1. La vest de comună, în punctul „Podul de
Piatră“, au fost identificate şi cercetate, în 1903, resturile unei
construcţii constând din cinci camere cu ziduri de piatră în tehnica
opus incertum şi cu un
paviment în opus signinum. Din
acelaşi context provin cărămizi, ţigle, olane,
ceramică provincială şi un fragment de amforă cu
inscripţie. Ansamblul descoperirilor indică existenţa unei villa rustica.
2. La sud-est de comună, în punctul „La Cânepi“, a
fost sondată o suprafaţă de 40 x 50 m în care s-au identificat
urmele unei construcţii cu substrucţii de piatră legată
cu lut, cu dimensiunile de 17,6 x 14 m. Construcţia avea mai multe camere,
pereţi de bârne şi acoperiş de ţigle. Din aria
cercetată mai provin pietre fasonate, ţigle, olane şi
ceramică romană.
3. În punctul „Între Pâraie“, situat la nord-est de
comună, a fost identificat un grup de clădiri de epocă
romană.
4. În punctul „Locul lui Poţu“, pe o
suprafaţă de 50-60 mp, au fost observate urmele unei
construcţii cu instalaţie de hypocaustum
şi ţigle fragmentare.
5. La 400
de m spre sud de punctul anterior au fost observate resturile unei alte
construcţii romane. 6. În
vatra comunei, la casa cu nr. 135, au fost surprinse substrucţiile unei
clădiri executate în tehnica zidului sec, iar la casa cu nr. 130 s-a
descoperit un canal de scurgere şi un fragment dintr-o inscripţie
votivă (probabil pentru I O M). Ceramică romană s-a descoperit
şi în aria gospodăriilor cu nr. 83, 84, 116, 121, 126, 160, 316,
436; între acestea un fragment de castron cu trei picioare (Dreifussschale)
şi o toartă de amforă cu ştampila VIRGIN. În grădina
bisericii ortodoxe s-a descoperit o statuetă din lut ars reprezentând o
figură feminină. 7. La 1 km
de comună, pe partea dreaptă a pârâului Togu, s-au descoperit
fragmente ceramice romane provinciale. 8. La 0,5
km spre sud-vest de comună se află urmele unor construcţii
romane. 9. În
partea de nord-vest a comunei, între punctele „La Izvoare“ şi
„Butură“, 10.
Miliariul (CIL, III, 1627),
descoperit în anul 1758, provenea din partea de hotar aflată spre satul
Gheorgheni. 11. Drumul
roman a fost identificat şi urmărit prin săpături
arheologice în dreptul parcelei cu nr. 345 şi prin grădinile
caselor cu nr. 330, 331, 346, 401, 405, curtea Şcolii generale, apoi
înspre locul „La Cruci“ şi spre satul Ceanu Mic. 12. Din
locuri neprecizate de pe teritoriul comunei provin: capul unei statuete din
calcar (Iupiter?), un fragment de capitel şi un altul de coloană. 1. M. Roska, Dolg., 6, 1915, p. 48-50; TIR,
L 34, p. 26; D. Tudor, Oraşe,
p. 218-219; I. Mitrofan, ActaMN,
10, 1973, p. 150; M. Blăjan, T. Cerghi, Sargetia, 13, 1977, p. 140, il; RepCj, p. 23, nr. 9; 2-9. M. Blăjan, T. Cerghi, Potaissa, 1, 1978, p. 21-26; I.
Moţu, ActaMP, 14-15, 1991, p.
175-220; RepCj, p. 23, nr. 10-18; 10. CIL, III, 1627; I. Winkler, Potaissa,
3, 1982, p. 80-84, RepCj, p. 24,
nr. 19; 11. Dacia, NS, 20, 1976, p. 273, nr. 2; I. Winkler, M. Blăjan, T.
Cerghi, Potaissa, 2, 1980, p.
62-73, il.; RepCj, p. 24, nr. 20; 12. C. Pop, Apulum, 9, 1971, p. 553-554, il; RepCj, p. 24, nr. 21. 10. AIUD (BRUCLA) jud. Alba (S. IX) De pe
teritoriul oraşului şi din hotarul acestuia se cunosc un număr
mare de descoperiri, resturi de construcţii sau materiale desprinse din
contextul lor. Ele indică existenţa unei întinse aşezări
rurale, identificată cu Brucla,
din itinerariile antice (TabPeut
VIII, 2; GeogrRav IV, 7): A- Pe locul
numit „Cetăţuie“ sau „Cetatea Tinoasă“, situat la aproximativ
2 km sud-est de oraş, pe malul drept al Mureşului, a fost
descoperită o fibulă romană din bronz. B- Tot la sud de oraş, pe partea stângă a
şoselei Aiud-Alba Iulia, în dreptul bornei kilometrice 407, au fost
identificate urmele unei aşezări romane constând din:
ceramică, fibule din bronz, un vârf de săgeată, unelte din
fier, cărămizi, ţigle şi elemente de hypocaust. C- În perimetrul cuprins între „Gerepen“ şi „Tinod“ a
fost identificată, în anul 1951, o necropolă romană din care
provine un monument funerar din calcar. În această zonă, pe partea
stângă a şoselei Aiud-Alba Iulia, între bornele kilometrice 405-408
a fost identificat şi ridicat topo drumul roman de la Apulum la
Potaissa. D- În capătul străzii Cetăţii, pe
terenul ce a servit ca lot experimental al fostei Şcoli de
Viticultură, s-au descoperit fragmente ceramice romane. E- De pe teritoriul oraşului şi din împrejurimi
provin: altare, reliefuri, între care unul din marmură cu reprezentarea
Cavalerilor Danubieni, sculpturi (pereţi de aedicula, baza unui monument
funerar cu reprezentarea Lupei Capitolina), monede, ceramică. Punctele
unde sunt menţionate descoperiri sunt: - Fundaţia fostului Colegiu nou – azi aripa de est şi sud a
Liceului Gabriel Bethlen –, unde s-au descoperit un fragment dintr-o
diplomă militară din anul 86, o cană din ceramică şi
un fragment de vas din sticlă, precum şi următoarele monede:
un denar de la Vespasian, un denar de la Antoninus Pius, un as de la
acelaşi împărat sau de la Faustina I, un as de la Faustina II, un
denar de la Lucius Verus, un sestert de la Commodus, doi denari de la Iulia
Domna, un denar de la Gordian III, un semis şi un dupondius de la
Gallienus; nu se poate preciza dacă monedele formau un tezaur sau erau
piese izolate. - În piaţa centrală a oraşului s-au
descoperit mai multe inscripţii, unele considerate însă ca fiind
aduse din alte puncte ale provinciei, iar din zona primăriei, o
ţiglă cu ştampila L V M. F- pe strada Tudor Vladimirescu, pe fosta proprietate a
lui Sáska Sándor, s-a descoperit, întâmplător, un sarcofag din
cărămizi în interiorul căruia se afla o monedă de bronz
neprecizată, şi tot aici, într-un alt mormânt, 9 mărgele din
sticlă şi un cercel din aur. În această zonă, pe
străzile Teiuşului şi 11 Iunie, au fost surprinse urmele
drumului roman, iar în apropierea acestuia s-a descoperit o
cărămidă cu ştampila LE XIII GE. G- În partea de vest a oraşului, pe actuala
stradă a Morii, sub jilipul morii de jos, pe malul stâng al Văii
Aiudelului, au fost descoperite monede imperiale din bronz, iar în
acelaşi perimetru, dar pe malul drept al văii, în fosta
grădină a Colegiului, s-au descoperit cărămizi şi
fragmente ceramice din epoca romană. H- Cu prilejul cercetărilor arheologice din incinta
cetăţii medievale, desfăşurate în anii 1974-1977, s-au
descoperit importante urme de epocă romană: o locuinţă cu
substrucţii din piatră de râu legată cu lut, în interiorul
căreia se aflau numeroase fragmente ceramice şi două monede:
un as al provinciei Dacia, de la Filip Arabul, anul 246 şi un denar neidentificat;
în vecinătatea locuinţei s-a identificat o groapă de provizii
pusă în legătură cu aceasta. O altă locuinţă,
de acelaşi tip, a fost identificată în apropiere de turnul olarilor
iar în groapa de var a cetăţii, un denar de argint de la Iulia Maesa
(anul 223) şi numeroase fragmente ceramice. I- Sunt cunoscute de asemenea numeroase descoperiri
monetare: denar de argint de la Octavianus Augustus, as de bronz de la
Claudius I, 2 denari de la Hadrianus, un semis de la Sabina Hadriani, câte un
denar de la Faustina I şi Septimius Severus, un sestert de la Severus
Alexander, un semis de la Maximinus Thrax, 3 denari de la Gordian III, un
dupondius de la Filip Arabul, un antoninian de bronz de la Trebonianus Gallus
şi Volusian, un bronz mic de la Valerianus, un semis şi un
dupondius de la Gallienus. De asemenea, în colecţia Liceului Bethlen
existau: 8 monede de la Gallienus, 4 de la Claudius II şi 3 de la
Aurelianus. A- RepAb,p. 20-21, pct. 3; B-
H. Ciugudeanu, Apulum, 16, 1978, p.
44-45; C- D. Protase, SCIV, 11, 1960, p. 325-326, Idem, Apulum, 4, 1961, p. 139; M. Horhat, Apulum, 4, 1961, p. 276-280; C. Pop,
T. Soroceanu, SCIV, 19, 1968, p.
354, D. Ursuţ, M. Petică,
Apulum, 21, 1983, p. 157-160; RepAb,
p. 22, pct. 8 b; D- RepAb, p. 22, p. 9 b; E- Neigebaur, Dacien, p. 193-194; Gooss, Chronik,
p. 73; I. Marţian, Repertoriu,
p. 9; Gr. Florescu, EDR, 4, 1930,
p. 113, 116, 122, 135, S. Feri, Arte
romana, p. 169-170, 341, 348, D. Tudor, EDR, 7, 1937, p. 300, Idem, Oraşe,
p. 179-180, TIR, L 34, p. 41; IDR, III/4, 64, 65; RepAb,
p. 23-24, pct. 14; F- RepAb, p. 24, pct. 15; G, B. Cserni, AFM, 2/1, p. 549; RepAb,
p. 24, pct. 16 a; H- M.
Beldie-Dumitrache, BMI, 2, 1974, p.
95; Idem, BMI, 2, 1978, p. 48, 50,
A. Stoia, Dacia, 21, 1977, p. 357; RepAb, p. 24, pct. 17 a; I- RepAb, p. 25, pct. 18, 19, 20. 11. AIUDU DE SUS jud. Alba (S. IX) 1. Pe un loc aflat în faţa
fostei păduri a Colegiului din Aiud au fost descoperite, în mod repetat,
cărămizi romane. 2. În punctul „Valea Groapelor“,
aflat la nord-vest de vatra localităţii, pe malul drept al
văii Aiudelului şi la 1100 m de podul peste care trece şoseaua
Aiud-Abrud, în urma numeroaselor urme romane de la suprafaţa terenului,
s-au efectuat cercetări sistematice în anii 1966-1967, prin care s-au
dezvelit resturile unei villa rustica.
Aceasta consta dintr-o construcţie mare, cu 10 încăperi, care a
servit ca locuinţă a proprietarului şi alte două
construcţii anexe. 3. La aproximativ 150 m nord-est
de villa rustica, printr-un sondaj,
executat în 1970, s-a dezvelit un bordei cu vatră, la nivelul
căreia se aflau fragmente ceramice daco-romane. 4. În gospodăria de pe
strada Păşunii nr. 6 s-au găsit urmele unui apeduct cu tuburi
din lut, iar în faţa clădirii Şcolii generale din localitate,
alte două tuburi de apeduct. 1. K. P. Szathmáry, ArchKözl, 7/2, 1868, p. 44; RepAb, p. 27, pct. 4/2; 2. I. Winkler şi colab., Sargetia, 5, 1968, p. 59-85, il.; I.
Mitrofan, ActaMN, 10, 1973, p.
127-130, il; M. Bărbulescu, Sargetia,
13, 1977, p. 238; RepAb, p. 27-28,
nr. 3; 3. Dacia, NS, 15, 1971, p. 361; RepAb,
p. 28, nr. 4; RepAb, p. 28, nr. 5. 12. ALĂMOR, jud. Sibiu (S. VIII) De pe teritoriul satului provin fragmente ceramice
romane indicând, foarte probabil, o aşezare rurală. TIR, L 35, p. 22. 13. ALBAC, jud. Alba (S. III) Pe pârâul Albacului, lângă biserica „Gura
Rezii“ au fost observate urme ale spălării aurului. TIR, L 34, p. 26; RepAb, p. 29, pct. 5. 14. ALBEŞTI, jud. Mureş (S. XV) Pe teritoriul satului au existat, foarte probabil,
două aşezări rurale: 1.
În punctul „Sub Cetăţea“ se află o
aşezare marcată numai prin ceramică. 2. În punctul „Canton“ sau „La Pod“,
situat la nord-est de sat, pe malul stâng al Târnavei Mici, s-au descoperit
fragmente ceramice de culoare roşie şi cenuşie, provenind de
la boluri, căni, amforete şi vase de provizii. 3. Din
loc neprecizat provine o lucernă cu ştampila G M M T I L S. 1; 2. Gh. Baltag, E. Amlacher, Marisia,
23-24, 1994, p. 172, 189, il.; RepMs,
p. 41-43, pct. III. 1, D, F; 3. N.
Gostar, ArhMold, 1, 1961, p. 115, RepMs, p. 41, pct. A, c. 15. ALECUŞ, jud. Alba (S. IX) Pe
teritoriul satului s-a descoperit, în anul 1880, un tezaur monetar ce
cuprindea aproximativ 600 denari romani; dintre aceştia se cunosc 43 de
piese provenind de la următorii împăraţi: Nero, 2, Domitianus,
6, Traian, 13, Hadrian, 1, Antoninus Pius, 5, Marcus Aurelius, 3, Faustina,
4, Septimius Severus, 1. R. Theil,
KVSL, 3, 1880, p. 65; E.
Chirilă, SCN, 3, 1960, p. 430;
TIR, L 35, p. 22; D. Protase, Autohtonii, p. 172-173; RepAb, p. 47 pct. 7/2. 16. ALMAŞ, jud. Sălaj (S. VII) În
punctul „Şanţ“ de pe hotarul satului s-a descoperit, în anul 1851,
un miliarium, care atestă
refacerea drumului dintre Zutoru şi Bologa, în timpul împăratului
Maximinus Thrax, în anul 236. Posibilitatea existenţei aici a unei
aşezări rurale, vicus
An(artorum), nu este confirmată arheologic. CIL, III, 8060; V. Pârvan, Getica, p. 271, 274; C. Daicoviciu, ActaMN, 3, 1966, p. 164, 169, M.
Macrea, Viaţa, p. 146, 155;
Al. Matei, E. Lakó, ActaMP, 3,
1979, p. 121, 134. 17. ALMAŞU MARE, jud.
Alba (S. V) Pe
înălţimile situate la nord şi nord-vest de sat s-au
descoperit, în mai multe puncte, urme ale unor exploatări aurifere
şi ale unor locuinţe ale minerilor: A- În punctul „Valea Turnului“ sau
„Runcului“ se menţionează lucrări de exploatare şi o
conductă de apă. B- Pe vârful dealului
„Bojeriţa“ se menţionează, de asemenea, mari lucrări de exploatare. C- Pe vârful dealului
„Tuţuman“ s-a descoperit un opaiţ cu ştampila OCTAVI, iar
într-un sondaj executat aici s-au descoperit fragmente ceramice şi
bucăţi de chirpic, considerate ca provenind din locuinţele
minerilor. Se menţionează şi descoperirea, în anul 1865, a
unui tezaur monetar cu piese din argint şi bronz, depus într-o
oală, dar dispărut fără urmă. D- Pe dealul „Haneş“,
lângă drumul spre Zlatna, s-au identificat urme de construcţii. E- În punctul „Dosul Negrii“ s-au
descoperit, de asemenea, cărămizi, ţigle şi o statuie
reprezentând pe Iupiter şi Iunona. Pentru
toate punctele: G. Téglás, Aranybányászat,
I, p. 43-44; Idem, HTRTÉ, 6, 1889-1890, p. 110-111, 130;
7, 1891-1892, p. 32; 19, 1909, p. 50, Idem,
ArchÉrt, 14, 1894, p. 133-140; Idem, AEM, 16, 1893, p. 256; Idem,
HunyadvTört, p. 169-173; Idem, Klio, 11, 1911, p. 509; V. Christescu, Viaţa ec, p. 12, 16, 19; I. I. Russu, SCIV, 10, 1959, p. 316, n. 4; TIR,
L 34, p. 27; M. Macrea, Viaţa,
p. 302; D. Tudor, Oraşe, p.
189-190; V. Wollmann, Mineritul, p.
137-138, 213; RepAb, p. 47-48, pct.
8/3. 18. ALMAŞU MIC, jud.
Hunedoara (S. II) Se menţionează aici urme ale
activităţii miniere şi ale unor construcţii, considerate
ca aparţinând aşezării minerilor. D. Tudor,
Oraşe, p. 189; TIR, L 34, p. 27. 19. ALMAŞU SEC, jud.
Hunedoara (S. II) În hotarul satului se află o aşezare
rurală din care s-au cules fragmente ceramice. L.
Mărghitan, Sargetia, 11-12,
1974-1975, p. 37. 20. ALUN, jud. Hunedoara (S. I) Pe teritoriul satului au fost observate urme ale
exploatării fierului şi ale unei modeste aşezări de
mineri. G.
Téglás, HunyadvTört, I, p. 90; D.
Tudor, Oraşe, p. 111; TIR, L 34, p. 27, D. Protase, Autohtonii, p. 37; V. Wollmann, Mineritul, p. 234. 21. ALUNIŞ, jud. Mureş (S.XVII) Pe teritoriul satului se află o aşezare
rurală ale cărei urme au fost identificate în punctul „Dealul
Cetăţii“, situat pe malul stâng al Mureşului, unde s-au
descoperit substrucţiile unor clădiri cu ziduri din piatră, cărămizi,
ţigle, olane, piese ceramice de la paviment; în cimitirul reformat din
localitate s-au descoperit de asemenea vase ceramice. Neigebaur,
Dacien, p. 252; Gooss, Chronik, p. 91; D. Tudor, Oraşe, p. 270-271; TIR, L 35, p. 22; I. Glodariu, Apulum, 13, 1973, p. 242; N. Branga, Urbanismul, p. 104, nr. 7; RepMs, p. 46, pct. VI. 1, F, G. 22. AMNAŞ, jud. Sibiu (S. VIII) Din
descoperiri mai vechi, pierdute între timp, se menţionează un
sarcofag din gresie şi un monument cu doi lei funerari şi o aquila
între ei, descoperite pe malul stâng al Pârâului Aciliului, aproape de
intrarea dinspre vest în sat. Este posibil ca cele două monumente
să fi fost aduse din zona învecinată – depresiunea Apold –Miercurea
Sibiului; dacă sunt locale, atunci ele ar putea indica o villa rustica. RepTrans, s.v. 23. AMPOIŢA, jud. Alba (S. V) Pe locul
numit „Gomnuşa“, situat pe prima terasă de pe malul stâng al
văii Ampoiţei, se află o aşezare rurală din care
provin cărămizi cu ştampila Leg. XIII Gemina, ceramică
provincială, monede de secolul II, unele de la Traian şi Antoninus
Pius, monumente sculpturale şi două altare votive pentru Diana. Neigebaur,
Dacien, p. 168-169; M. J. Ackner, JCC, 1, 1856, p. 15; Gooss, Chronik, p. 265; G. Téglás, AEM, 11, 1887, p. 239, Idem, Aranybányászat, 1, p. 23; Idem,
Klio, 10, 1910, p. 502-503; 11,
1911, p. 506; E. A. Bielz, JSKV,
19, 1899, p. 20; B. Cserni, AFM,
2/1, p. 141, 152, 549; D. Tudor, Oraşe,
p. 178; TIR, L 34, p. 28; IDR, III/4, 45, 46, 47; RepAb, p. 48-50, pct. 10/8. 24. ANGHELUŞ, jud. Covasna (S. XXII) Pe teritoriul satului se află o aşezare
rurală în care s-au descoperit un cuptor de olar, o statuetă din
bronz şi monede; se menţionează şi o necropolă de
incineraţie în urne. B. Orbán,
Székelyföld, III, p. 183; Z.
Székely, Jegyzetek, p. 26; TIR, L 35, p. 23. 25. APAHIDA, jud. Cluj (S. X) Pe
teritoriul comunei se află o întinsă aşezare rurală
şi mai multe villae rusticae;
în mai multe puncte a fost surprins şi traseul drumului roman de pe
valea Someşului: 1. La
nord-est de comună, pe platoul „Chibaia“, s-au descoperit materiale
romane. 2. În
vecinătatea punctului anterior, pe dealul „Păduriţa“,
săpăturile executate în 1900 au condus la dezvelirea resturilor
unor clădiri constând din ziduri, cărămizi, ţigle,
bucăţi de sticlă şi a unui bogat inventar: unelte din
fier, arme, o râşniţă, două fibule fragmentare din bronz,
oase de animale; o periegheză executată în anul 1988 a conturat mai
clar aria sitului ce se întinde pe platoul larg de deasupra versantului de
nord-vest al dealului pe o suprafaţă de 100 x 150m. 3. Pe
terasele joase de deasupra malului de sud şi sud-vest al lacului „Cocor“
se găsesc fragmente ceramice romane. 4. În
aria necropolei celtice, aflată la nord, nord-est de comună s-au
aflat de asemenea fragmente ceramice romane. 5. La sud
de comună, pe versantul „După Deal la Tău“ s-au descoperit
ruinele unor construcţii, cărămizi – unele cu
ştampilă –, ţigle, ceramică şi un altar votiv
închinat lui Dis Pater şi Proserpinei (CIL, III, 7656). 6. În
locul „Cocor“ s-au descoperit, prin săpături, substrucţii de
clădiri, ceramică provincială, fragmente de opaiţe
şi o monedă de bronz de la Hadrian. 7. În
zona situată între punctele „Cocor“, „Darvaş“ şi
„Păduriţa“ s-au identificat urmele unei alte construcţii din
care s-au recoltat bucăţi de mortar şi fragmente de vase terra sigillata. 8. În
punctul „Fillereş“, M. Roska a săpat o villa rustica din care a recoltat diferite obiecte, unelte
şi vase de metal, ceramică. 9. În
locul numit „Tarcea Mică“, situat la nord de comună, s-a dezvelit,
prin cercetări executate în anul 1913, o villa rustica cu două corpuri de clădire şi mai
multe încăperi. Materialele descoperite constau din: ceramică,
două opaiţe, obiecte şi ustensile diverse din fier şi os,
o cataramă, o fibulă de tipul „cu piciorul întors pe dedesubt“
şi câte un denar de la: Geta, Elagabal, Iulia Mammaea şi Iulia
Maesa. 10. La
sud-est de comună în zona numită „Valea Mărăloiu“,
aproape de gardul livezii I. A. S., s-a descoperit, întâmplător, în anul
1987, un tezaur monetar format din 1068 de piese: doi aşi, restul denari
emişi în intervalul Nero-Balbinus. Un sondaj arheologic executat în zona
de descoperire a tezaurului a evidenţiat existenţa unei locuiri
dispersate de epocă romană. 11. Din
locuri neprecizate se mai cunosc următoarele descoperiri: o monedă
de bronz de la Antoninus Pius, câte un denar de la Septimius Severus şi
Iulia Domna, o monedă de bronz de la Gordian III şi o fibulă
de bronz, tipul „cu piciorul întors pe dedesubt“. 1. D. Tudor, Oraşe, p. 230-231; RepCj,
p. 29, pct. 12 a; 2. G. Finály, ArchÉrt, 21, 1901, p. 242-250; I. H.
Crişan, Dacia, NS, 3, 1959, p. 360; D. Tudor, Oraşe, 230-231, TIR, L 34, p. 29; M. Macrea, Viaţa, p. 294, I. Mitrofan, ActaMN, 10, 1973, p. 150; RepCj, p. 32, nr. 35; 3. E. Orosz, ArchÉrt, 22, 1902, p. 403; M. Roska, Rep, p. 24, nr. 92; RepCj,
p. 29, nr. 13; 4. RepCj, p. 30, nr. 21; 5. K. Torma, Limes, p. 18; G. Finály, ArchÉrt,
18, 1898, p. 427-428, 430; B. Kuzsinszky, ArchÉrt,
27, 1907, p. 121; D. Tudor, Oraşe,
p. 230-231; TIR, L, 34, p. 29, RepCj, p. 32, nr. 31; 6. G. Finály, ArchÉrt, 21, 1901, p.239-242; HTRTÉ,
13, 1902, p. 10; A. Ferenczi, Dacia,
1, 1924, p. 271; D. Tudor, Oraşe, p.
230-231; TIR, L 34, p. 29; RepCj, p. 32, nr. 32; 7. G. Finály, ArchÉrt, 18, 1898, p. 429-430; RepCj, p. 32, nr. 34; 8.
B. Pósta, ErdMúz, 1910, p. 35; D.
Tudor, Oraşe, p. 230-231; RepCj, p. 32, nr. 37; 9. A. Buday, Dolg, 4, 1913, p. 128-154; I. Mitrofan, ActaMN, 10, 1973, p. 130-133; Repcj,
p. 32, nr. 38; 10- RepCj, p. 32, nr. 40; 11. RepCj, p. 34, nr. 45, h, i.
26.
APALINA, jud. Mureş (S.
XVI) Pe teritoriul satului s-au descoperit: 32 monede de
bronz, 39 de argint, 8 mărgele de aur, 4 de sticlă, una de
chihlimbar şi două sârme de bronz; se crede că descoperirile
alcătuiau un tezaur. RepMs, p. 203, pct. LXVI. 2, A, b. 27.
APATIU, jud. Bistriţa-Năsăud (S. XIV) 1. În
punctul „Crucile Drumului“ s-a descoperit ceramică romană de
culoare cenuşie. 2. În
vatra satului, lângă casa locuitorului Orban Ştefan, s-a descoperit
un fragment ceramic de epocă romană din pastă roşie. 1; 2. Gh. Marinescu, FileIst,
6, 1989, p. 5-6. 28. APOLD, jud.
Mureş (S. XV) În punctul „După Grădini“ se află o aşezare
rurală, cu o suprafaţă de aproximativ 2 ha, marcată numai
prin ceramică romană provincială. Gh.
Baltag, E. Amlacher, AIIA, Cluj-Nap.,
28, 1987-1988, p. 99-100, nr. 3, pl. V/7; RepMs,
p. 47, pct. V. 1, B. 29.
APOLDU DE JOS, jud. Sibiu (S.
VIII) În vatra satului şi la sud
de aceasta, pe locul numit „Roştat“, se află o întinsă
aşezare rurală din care s-au ridicat, în decursul timpului,
numeroase materiale arheologice, raportate, de regulă, la Apoldu de Sus.
Zidurile din piatră, în opus
incertum, ale unor construcţii au apărut în vatra satului cu
prilejul săpării unor fundaţii de case, iar
cantităţi însemnate de material tegular, unele cărămizi
cu ştampila Leg. XIII Gemina, ţigle, olane, cărămizi
pavimentare (tesserae de diferite
forme, tegulae mammatae, tuburi
pentru apeduct, se păstrează în colecţiile Muzeului
Brukenthal, la alte muzee şi în colecţia Şcolii generale din
localitate. În jurul aşezării
antice, pe traseul drumului roman spre Apulum, observabil în mai multe puncte
din hotarul localităţii, au fost identificate prin cercetări
de suprafaţă amplasamentele unor villae rusticae. Dintr-un astfel de sit provine un altar votiv,
descoperit într-un pârâu ce curge dinspre Apoldu de Sus şi închinat lui Pe teritoriul satului a fost descoperit, cu puţin înainte de anul
1909, un tezaur monetar format din 206 monede de argint, cu următoarea
structură pe împăraţi: Caracalla, 2 denari, Geta, 4 denari, Macrinus,
4 denari, Elagabalus, 26 denari şi 6 antoninieni, Iulia Paula, 2
antoninieni, Iulia Soemias, 6 denari, Iulia Maesa, 15 denari, Alexander
Severus cu familia, 121 denari, Maximinus Thrax, 4 denari şi Gordian
III, 3 denari. M. J
Ackner, JCC, 1, 1856, p. 14, 59; Gooss, Chronik, p. 99; Ö. Gohl, NumKözl,
8, 1909, p. 138; D. Protase, SCN,
2, 1958, p. 253-268; D. Tudor, Oraşe,
139; TIR, L 34, p. 29; I. Winkler, MemCD, p. 421-428; N. Branga, Urbanismul, p. 104, nr. 14; Idem, Italicii, p. 137-144; IDR, III/4, 17. 30. APOLDU DE SUS, jud. Sibiu (S. VIII) Pe
teritoriul satului se cunosc, din descoperiri întâmplătoare, dar şi
prin cercetări sistematice, o întinsă aşezare rurală
întemeiată de colonişti, două villae rusticae, un cimitir şi o aşezare a
populaţiei autohtone: 1. În partea de nord a satului,
în punctul „Gorgan Luncă“, se află o întinsă zonă cu
materiale romane, unde s-au observat substrucţii de clădiri cu
ziduri de piatră şi de unde provin numeroase materiale tegulare: cărămizi,
unele cu ştampila legiunii IV Flavia Felix, ţigle, olane, piese
ceramice pentru pavaje (tesserae), tegulae mammatae, tuburi pentru
apeduct. Din contextul acestei aşezări provin şi unele
elemente arhitectonice din piatră: capitel corintic, bază de
coloană, arhitravă, precum şi alte materiale: tipar din lut
pentru vase, ceramică, unelte din fier, cuie. 2. În apropierea
aşezării descrise anterior, în punctul „Curtea Velii“, pe o
pantă lină, în vecinătatea Văii Apoldului, a fost
cercetată o villa rustica.
Ansamblul fermei este format din patru construcţii: - o
casă de locuit, cu dimensiunile 24 x 16 m, prevăzută cu un
portic la faţadă şi alte patru interioare, precum şi cu
un atriolum în care se afla un
bazin de colectare a apei, impluvium; - o
anexă gospodărească de formă dreptunghiulară, cu
dimensiunile de 28 x 14 m delimitată de un zid de piatră şi
împărţită de un zid median în două spaţii egale,
unul având probabil rolul de stabulum,
iar celălalt, cu numeroase resturi ceramice, a îndeplinit, probabil,
rostul de locuinţă pentru personalul fermei; - un
depozit de grâne de formă dreptunghiulară, cu dimensiunile 11 x 9
m, în care s-au mai păstrat resturile unui soclu pentru fixarea unei mola; - un
edificiu de formă dreptunghiulară, cu dimensiunile de 9,20 x 5,30
având două interioare, dispuse pe axa lungă a construcţiei
şi interpretate ca elemente (pronaos
şi cella) ale unui mic
templu. 3. În punctul „Levejoare“, aflat
la 1 km spre vest de cel anterior, a fost cercetată o altă villa rustica. Ansamblul este format
dintr-o casă de locuit şi o construcţie cu rol de anexă
agricolă. Casa de locuit avea, la faţadă, un vestibul restrâns
şi un portic, iar în spatele lor, foarte probabil, trei încăperi,
la care unii pereţi interiori au fost din lemn. Pe colţul
nord-estic al locuinţei se afla un turn, cu dimensiunile interioare de
5,3 x 4,3 m. A doua construcţie, tot cu zid de piatră, avea
dimensiunile de 16,5 x 14 m şi era împărţită în două
de un zid median; o parte a servit ca locuinţă pentru personalul
fermei, iar cealaltă, ca adăpost pentru animalele de muncă. Alături
de un bogat material ceramic, de numeroase obiecte şi unelte din fier,
în anexa agricolă s-a descoperit un mic depozit de unelte specializate
pentru viticultură: trei sape mari de forme diferite, trei cosoare,
două cuţitaşe cu lama curbată şi un foarfece. 4. Pe malul Văii Apoldului,
între Apoldu de Sus şi Apoldu de Jos, s-au făcut numeroase
descoperiri de monumente de caracter funerar, dintre care se cunosc două
medalioane funerare, o stelă şi inscripţii fragmentare. În această
zonă se afla, foarte probabil, necropola aşezării. 5. Pe malul stâng al Văii
Apoldului, în vecinătatea celor două villae, se află o aşezare a populaţiei autohtone
ce ocupă o suprafaţă de aproximativ 1 ha. Resturile
arheologice indică existenţa unor locuinţe de
suprafaţă cu schelet de bârne şi pereţi din nuiele
împletite şi lipiţi cu lut. Materialul ceramic pare să indice
un sat autohton care şi-a început existenţa în perioada
anterioară cuceririi şi care continuă şi în epoca
romană. 1. M. J. Ackner, JCC, 1, 1856, p. 59; Gooss, Chronik, p. 99; D. Tudor, Oraşe, p. 138-139; TIR, L 34, p. 29; N. Branga, Urbanismul,
p. 104, nr. 15; Idem, Italicii, p.
140-141; IDR, III/4, 15, 16; 2. N. Branga, Italicii, p. 145-164; 3.
N. Branga, Italicii, p. 164-187; 4. Gr. Florescu, EDR, 4, 1930, p. 124, nr. 68; S. Ferri, Arte romana, p. 329, 430; IDR,
III/4, 12, 13, 14; 5. N. Branga, Italicii, p. 187-189. 31. ARCALIA, jud.
Bistriţa-Năsăud (S. XIV) Dintr-o descoperire întâmplătoare se
cunoaşte un denar de la Alexander Severus. Gh.
Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 6. 32. ARCHITA, jud. Mureş (S. XIX) Pe
teritoriul satului au fost descoperite materiale ceramice romane în două
puncte; ele aparţin, foarte probabil, unei singure aşezări: A.- În punctul „Grădinile lui
Schenker“, la aproximativ 100 de m spre sud de biserica evanghelică,
s-au descoperit fragmente de vase (boluri şi căni) din pastă
cenuşie fină. B.- În zona magaziei fostei C.A.
P. s-au descoperit fragmente ceramice romane provinciale din pastă
fină de culoare roşie şi cenuşie. C.
Fără precizări topografice, se menţionează şi o
monedă de bronz de la Marcus Aurelius. A - Gh. Baltag, E. Amlacher, Marisia, 23-24, 1994, p. 172-173, nr.
2, pl. XXXVII/1-7; RepMs, p. 271,
pct. XCII. 2, C; B- RepMs, p. 271, pct. XCII. 2, D; C. RepMs, p. 271, pct. XCII. 2, A, b. 33. ARCHIUD, jud.
Bistriţa-Năsăud (S. XIV) Pe
teritoriul satului se cunosc trei aşezări romane de caracter rural: 1. La marginea sudică a
satului, în punctul „Fundătură“, a fost cercetată, în anii
1961-1966, o aşezare de la sfârşitul epocii romane. S-au descoperit
bordeie şi gropi de provizii, ceramică provincială romană
şi dacică lucrată cu mâna, câte un denar de la Caracalla
şi Severus Alexander, precum şi alte materiale romane.
Aşezarea îşi continuă existenţa pe parcursul secolului
IV. 2. În punctul „Bidişcut“ a
fost sondată, în anul 1965, o altă aşezare romană
rurală. Materialul arheologic recoltat constă din ceramică din
pastă zgrunţuroasă de culoare roşie sau brun-negricioasă,
un fragment de mortaria şi fragmente
de vase dacice lucrate cu mâna. Din acelaşi punct s-au descoperit
întâmplător, în anul 1982, un capac fragmentar din pastă
cenuşie şi fragmente de vase dacice lucrate cu mâna. 3. În punctul
„Vătaşniţă“, printr-o periegheză din anul 1961, s-a
descoperit o altă posibilă aşezare rurală marcată
numai prin ceramică provincială de culoare roşie. 1. B. Mitrea, SCIV, 15, 1964, 4, p. 574/38; D.
Protase, Continuitatea, p. 106-107;
Idem,Autohtonii, p. 42-43; TIR,
L 35, p. 24; G. Marinescu, FileIst,
6, 1989, p. 6, pct. 3; 2; 3. G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 6, pct. 3. 34. ARCUŞ, jud. Covasna (S. XXII) De pe teritoriul satului provin ţigle şi
fragmente ceramice romane. TIR, L 35, p. 24. 35. ARIUŞD, jud. Covasna (S. XXII) În
punctul „Ciocaş“ s-au făcut mai multe descoperiri de materiale
romane: cărămizi – unele cu ştampila legiunii XIII Gemina –
ţigle, obiecte din fier, un fragment de statuie din bronz şi
ceramică. Caracterul aşezării, civilă sau militară,
nu apare bine conturat. TIR, L 35, p. 24; IDR, III/4, 304. 36. ARUNCUTA, jud. Cluj (S. IX) În
partea de hotar numită „Cremeniş“, „Câmpişte“ şi „Râtu
Jii“, pe valea Colcer, s-au descoperit în anii 1846-1848, un capitel,
cărămizi cu ştampila legiunii V Macedonica, ţigle,
fragmente ceramice şi un inel de aur. Descoperirile ar putea indica o
aşezare rurală sau numai o villa
rustica. Neigebaur,
Dacien, p. 222; Gooss, Chronik, p. 65; K. Torma, Limes, p. 19; Marţian, Repertoriu, p. 7, 31; M.
Bărbulescu, LegVM, p. 50; RepCj, p. 37-38, nr. 1. 37. ASINIP, jud. Alba (S. IX) În
două puncte de pe teritoriul satului se menţionează
descoperiri de ceramică romană; ele marchează, foarte
probabil, două aşezări: 1. În hotarul situat la est de
sat s-au descoperit fragmente ceramice romane. 2. La marginea nordică a satului,
în punctul numit „Sălişte“, pe o terasă de aproximativ 15 ha
s-au descoperit fragmente ceramice de epocă romană. 1. M. Blăjan, Apulum, 11, 1973, p. 754, nr. 3; RepAb, p. 50, pct. 11/3; 2. RepAb, p. 50-51, pct. 11/6. 38. AŞCHILEU MARE, jud.
Cluj (S. VII) Fără precizare topografică, se
menţionează din hotarul satului un fragment de sticlă
romană.
RepCj, p. 38-39, nr. 1, d. 39. ATID, jud. Harghita (S. XX) Pe teritoriul satului s-au descoperit ţigle
şi ceramică romană; materialele indică existenţa unei
aşezări rurale. M. Roska,
Rep, p. 99, nr. 39; TIR, L 35, p. 24. 40. AŢEL, jud. Sibiu (S. XII) Pe teritoriul satului se cunosc, din
descoperiri întâmplătoare şi cercetări sistematice, mai multe
puncte cu descoperiri de epocă romană; ele indică existenţa
a cel puţin trei aşezări rurale: 1. La intrarea în sat dinspre Mediaş, în spatele
grajdurilor fostei C. A. P., într-un sondaj arheologic a fost identificat un
strat de cultură roman conţinând ceramică
provincială şi o fibulă de bronz de tipul „cu piciorul întors
pe dedesubt“, databilă la mijlocul secolului III. 2. La ieşirea din
comună spre Buzd, pe terasa stângă a văii Buzdului a fost
cercetată o altă aşezare rurală. Materialul ceramic
constă din fragmente de vase din pastă fină de culoare
roşie sau cenuşie, vase din pastă
cenuşie-zgrunţuroasă şi câteva fragmente de vase cu decor
ştampilat sub forma unor rozete. 3. În punctul „Matz“, la
jumătatea drumului spre satul Dupuş, s-a descoperit un tezaur
format din 375 monede de argint şi una de bronz, emise în intervalul de
la Elagabal la Gordian III şi din următoarele obiecte de
podoabă din argint: 4 fibule, un lanţ cu zale împletite, două
inele simple şi două brăţări neornamentate, cu
capetele deschise şi îngroşate.
4. Din
locuri neprecizate sunt cunoscute descoperiri de cărămizi, o
statuetă din lut, reprezentând-o probabil pe Venus, o fibulă
şi mai multe obiecte din bronz. Se crede de asemenea că două
monumente funerare zidite în biserica din Dupuş, ar fi aduse din
Aţel. 1. D. Popa. Doina Comşa, StComMuzBruk, 21, 1981, p. 36; 2. Cercetare efectuată în 1980;
materialele în Muz. Brukenthal; 3.
I. H. Crişan, Dacia, NS, 3,
1959, p. 353-367; 4. K. Horedt, MBBM, 9-10, 1944, p. 110; TIR,L 35, p. 24. 41. AUREL VLAICU, jud. Hunedoara (S. V) Pe teritoriul satului s-au făcut descoperiri
de epocă romană în două puncte: 1.
La est de sat, peste drum de popasul turistic
„Izvorul Rece“ s-au descoperit cărămizi, ţigle, olane şi
ceramică romană. 2. La
nord de sat, spre Mureş, în locul numit „Voevozi“, s-au descoperit, în
1976, cărămizi, ţigle şi ceramică romană. I.
Andriţoiu, Sargetia, 14, 1979,
p. 12. 42. AUREL VLAICU, jud. Mureş (S. XV) Din punctul „Pârâul Câinelui“ provine o monedă
(posibil mai multe) romană de bronz. Gh.
Baltag, E. Amlacher, Marisia,
23-24, 1994, p. 181-182; RepMs, p.
237, pct. LXXVII. 3, A. 43. AVRAM IANCU, jud. Alba (S. III) Pe malul drept al râului Arieş au fost
observate instalaţii pentru spălarea aurului şi
şteampuri, considerate antice. M. J.
Ackner, JCC, 1, 1856, p. 19; Gooss,
Chronik, p. 126; V. Christescu, Viaţa ec, p. 13, D. Tudor, Oraşe, p. 202; TIR, L 34, p. 31; RepAb, 51, pct. 12. 44. AXENTE SEVER, jud. Sibiu (S. XII) De pe
teritoriul satului provin două piese ceramice pentru pavaj (tesserae), păstrate la Muz.
Brukenthal, Inv. A 6037. |
|
|
|
