 |
|
 |
|---|---|
 |
|
| MEMBRII : REVISTA : ŞANTIERE ARHEOLOGICE : CĂRŢI : FORUM : CĂUTARE |
| Bb
Introducere
Abrevieri
Repertoriul
descoperirilor
Habitatul
Rural
Planşe
|
VILLAE, VICI,
PAGI – Aşezările rurale din Dacia romană intracarpatică – Autor: dr. Dumitru Popa. ISBN 973-590-706-2, Editura Economică, 2002 Prelucrare
Web: Cosmin Suciu; Powered
by: Institutul pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural
Transilvanean în Context European
(IPTCE)
I. Repertoriul aşezărilor rurale din Dacia
romană intracarpatică
Literele: A, B, C, D, E-F, G, H, I-J, L, M, N-O, P-R, S, Ş, T, Ţ-U, V-Z. 254. ERNEI, jud. Mureş (S.
XVI) 1. În punctul „Cariera de Pietriş“ s-au descoperit două fibule romane una din bronz, cealaltă din fier. 2. Din loc neprecizat provin un fragment de toartă terra sigillata în forma unui personaj în picioare, alte două fragmente de aceeaşi natură şi o ceaşcă dacică, putând fi şi de epocă romană. 1. M. Rusu, SCIV, 10, 1959, p. 227; RepMs, p. 125, pct. XXXI. 1, C; 2. RepMs, p. 125, pct. XXXI. 1, A, d. 255. FĂGETU IERII, jud.
Cluj (S. IX) Pe teritoriul satului se menţionează numeroase urme ale spălării aurului; este posibil ca ele să fie din epoca romană. I. Téglás, ArchÉrt, 18, 1898, p. 432; TIR, L 34, p. 58, D. Tudor, Oraşe, p. 202; Şt. Ferenczi, ActaMN, 11, 1972, p. 38; RepCj, p. 194; V. Wollmann, Mineritul, p. 148. 256. FĂRCĂDIN,
jud. Hunedoara (S. I) 1. În partea de hotar dinspre Haţeg se află, probabil, o modestă aşezare rurală, marcată numai prin ceramică. 2. Într-o periegheză din anul 1978, a fost identificată o aşezare rurală, în punctul „Măierişte“, aflat la confluenţa văilor Galbenea cu Ortovarariţa. Materialul arheologic recoltat constă numai din ceramică romană provincială. 1. L. Mărghitan, Sargetia, 11-12, 1974-1975, p. 38, s. v.; 2. Hr. Tatu, O. Popa, Z. Kalmar, Sargetia, 21-24, 1988-1991, p. 95, nr. 17. 257. FÂNAŢE, jud.
Bistriţa-Năsăud (S. XIV) În punctul „La Crăciun“, aproape de centrul satului, s-a identificat o aşezare rurală, marcată numai prin ceramică romană provincială. G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 15 pct. 38. 258. FÂNTÂNA, jud.
Braşov (S. XIX) Pe teritoriul satului se menţionează descoperirea unor fragmente de vase romane, cărămizi şi câteva monede; ele indică existenţa unei aşezări rurale al cărei amplasament nu se cunoaşte. J. M. Ackner, MCC, IV, 1859, p. 108-109; Gooss, Chronik, p. 75; TIR, L 35, p. 42. 259. FÂNTÂNELE, jud.
Bistriţa-Năsăud (S. XIV) 1. În punctul „Lab“, la intrarea în sat dinspre Matei, pe partea stângă a drumului, se află o întinsă aşezare rurală marcată prin ceramică roşie, cenuşie şi neagră cu aspect zgrunţuros. La 500 m sud-vest de această aşezare, în punctul „Rât“, în contextul necropolei de sec. IV, s-a descoperit şi multă ceramică romană de culoare roşie, cenuşie şi neagră lucrată la roată, dar şi ceramică dacică lucrată cu mâna. 2. În punctul „Livadă“, aflat la 5 km sud-est de cele menţionate anterior, se află o aşezare (sau un cimitir?) de pe suprafaţa căruia s-au cules fragmente ceramice romane provinciale. 1; 2. G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 15, pct. 39 a, b, c. 260. FÂNTÂNELE, jud. Mureş (S. XVI) 1. În punctul „Pădurea Saşilor“ se menţionează, în literatura veche, urne funerare şi fragmente de ţigle romane; alte informaţii lipsesc. 2. Fără precizare topografică, se menţionează un denar suberat de la Severus Alexander. 1. TIR, L 35, p. 42; RepMs, p. 129, pct. XXXIII. 1, C, a; 2. RepMs, p. 129, pct. XXXIII. 1, C, b. 261. FÂNTÂNIŢA, jud. Bistriţa-Năsăud (S. XIV) Pe teritoriul satului au fost identificate, prin cercetări de suprafaţă, trei aşezări rurale: 1. În punctul „Cumpăna“, cu prilejul construirii grajdurilor fostului C. A. P., în anul 1965, s-au descoperit substrucţii de ziduri şi ceramică roşie şi cenuşie, de epocă romană, precum şi ceramică dacică lucrată cu mâna. Descoperirea ar putea indica o aşezare de colonişti în care locuiau şi autohtoni daci. 2. În punctul „Pe Vale“, aflat la 4 km est de cel amintit anterior, se menţionează existenţa unei întinse aşezări rurale marcate prin ceramică romană provincială de culoare roşie şi cenuşie şi pastă zgrunţuroasă, precum şi prin ceramică dacică lucrată cu mâna. 3. În punctul „Hordochiu“, situat la 1 km vest de cel menţionat anterior, se află o altă aşezare rurală marcată prin ceramică romană provincială. 1. D. Protase, Autohtonii, p. 51; G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 16, pct. 40 a; 2; 3. G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 16, pct. 40 b, c. 262. FELDIOARA, jud.
Braşov (S. XXII) 1. A. În partea de sud-est a satului a fost cercetată, prin săpături sistematice, o aşezare a populaţiei autohtone din provincie, din care s-au obţinut fragmente ceramice de la vase romane provinciale (străchini, chiupuri, ulcior) şi ceramică dacică. B. Materiale asemănătoare au fost recoltate şi cu prilejul cercetărilor din cetatea feudală, fiind vorba probabil de o singură aşezare. 2. Din alte puncte de pe teritoriul satului s-au cules, în cursul unor cercetări de suprafaţă, fragmente de chiupuri şi străchini romane. 1. A, B; 2. Fl. Costea, Cumidava, 5, 1971, p. 30-32, il.; Idem, Sargetia, 11-12, 1974-1975, p. 280 sqq, il.; RepBv, p. 132-133, s. v. 263. FELDIOARA, jud. Cluj (S.
XIV) La aproximativ 1,5 km spre vest de sat s-a identificat şi sondat o întinsă aşezare a populaţiei autohtone. S-au descoperit locuinţe de suprafaţă, gropi de provizii, material ceramic, în cea mai mare parte roman provincial, alături de care apar fragmente de vase autohtone lucrate cu mâna. D. Protase, Autohtonii, p. 50. 264. FELEAC, jud. Bistriţa-Năsăud
(S. XIV) În punctul „Piatra Mică“ se află o aşezare a populaţiei autohtone, marcată prin ceramică dacică lucrată cu mâna şi ceramică romană de culoare cenuşie; după aspectul ceramicii aşezarea a fost datată, mai ales, către sfârşitul epocii romane. G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 15, pct. 37. 265. FELEACU, jud. Cluj (S. IX) La nord de sat, lângă drumul spre Cluj, s-au descoperit, la începutul sec. XIX, o tăbliţă de bronz cu litere argintate şi o inscripţie fragmentară (CIL, III, 8719), probabil de caracter votiv; materialele ar putea proveni dintr-o aşezare mai restrânsă sau dintr-o villa rustica. Neigebaur, Dacien, p. 226-227; M. J. Ackner, JCC, I, 1856, p. 34; Gooss, Chronik, p. 73; I. Marţian, Repertoriu, nr. 257; D. Tudor, Oraşe, p. 230; TIR, L 34, p. 58; RepCj, p. 198, nr. 2. 266. FELMER, jud.
Braşov (S. XIX) Pe teritoriul satului s-au făcut descoperiri de epocă romană în mai multe puncte; ele indică existenţa mai multor aşezări, posibil şi o necropolă: 1. În punctul „La Morminte“ se presupune că există o necropolă tumulară de acelaşi fel cu cea de la Calbor. În anul 1982 s-a executat un sondaj într-un tumul, dar rezultatul a fost negativ. 2. În punctul „Calea ai Strâmbă“ s-au descoperit fragmente ceramice romane provinciale şi dacice, un monument fragmentar de piatră, refolosit şi o monedă de la Commodus. 3. În punctul „Sub Mesteceni“ s-a descoperit ceramică romană provincială şi terra sigillata de import (Gallia). 4. În punctul „Tufa Morii“ se menţionează descoperirea unor fragmente ceramice romane. 5. O aşezare rurală se menţionează şi în punctul „Via Popii“, dar o cercetare de teren nu a identificat situl. 1. Gooss, Chronik, p. 20; Idem, AVSL, 14, 1887, p. 157; RepBv, p. 135, s. v; 2. Fl. Costea, Cumidava, 12/1, 1979-1980, p. 18; RepBv, p. 135, s. v; 3; 4; 5. RepBv, p. 135, s. v. 267. FILIAŞ, jud.
Harghita (S. XX) Într-o cercetare, efectuată pe teritoriul satului, au fost descoperite, într-o groapă, fragmente ceramice romane, inclusiv terra sigillata, şi fragmente dacice care după descriere aparţin epocii romane. Materialul ceramic roman se datează mai ales în sec. III. Existenţa unei modeste aşezări a populaţiei autohtone din provincie pare foarte probabilă. D. Protase, Autohtonii, p. 51, cu nota 42. 268. FIŞER, jud. Braşov
(S. XIX) În perimetrul localităţii se semnalează o aşezare rurală din care s-au observat substrucţiile unor clădiri cu ziduri de piatră şi ceramică romană. M. J. Ackner, JCC, I, 1856, p. 32; Gooss, Chronik, p. 309; TIR, L 35, p. 41-42; RepBv, p. 135, s. v. 269. FIZEŞ, jud.
Hunedoara (S. II) Pe teritoriul satului s-au observat urme ale exploatărilor de aur din epoca romană; se menţionează mine şi locuinţe ale minerilor. ContribuţiiHd, p. 105; D. Tudor, Oraşe, p. 191; TIR, L 34, p. 59; V. Wollmann, Mineritul, p. 131. 270. FIZEŞU GHERLII,
jud. Cluj (S. X) În punctul „Zlatna“, într-un sondaj din anul 1902, s-au descoperit fragmente ceramice, o lucernă şi o cutie din fier. Materialele se datează în epoca romană şi ele indică existenţa unei aşezări rurale. M. Roska, Rep, p. 216-218, nr. 79; RepCj, p. 200, nr. 7. 271. FLIPIŞU, jud.
Mureş (S. XVII) Din aria satului se menţionează un antoninian. RepMs, p. 90, pct. XVII. 2, A. 272. FLOREŞTI, jud.
Cluj (S. VI) 1. În partea de hotar numită „Labu“, la vărsarea pârâului Bongar în Someşul Mic, se află o aşezare de epocă romană şi postromană marcată prin ceramică. 2. Dintr-o aşezare neidentificată din aria satului provin mai multe materiale romane: o ţiglă, două fragmente de olane, şi cuie fragmentare. 1. I. Ferenczi, Studia, 2, 1962, p. 38-41; K. Horedt, ActMuz, 1956, p. 142; IstCj, p. 52, nota 10; RepCj, p. 201-203, nr. 3; 2. B. Posta, ErdMúzEvk, 1909, p. 37-38; TIR,
L 34, p. 59; RepCj, p. 204, 273. FOLT, jud. Hunedoara (S. V) 1. În punctul „Sub Vii“, aflat la est de sat, pe malul drept al Mureşului, cu prilejul modernizării drumului spre Geoagiu, au fost descoperite fragmente ceramice de epocă romană. 2. La vest de sat, apele Mureşului au dezvelit, în anul 1969, un cuptor roman pentru ars materiale de construcţie, aflat la 2,1 m sub nivelul actual al solului. 1; 2. I. Andriţoiu, Sargetia, 14, 1979, p. 23-24, s. v. |
