 |
|
 |
|---|---|
 |
|
| MEMBRII : REVISTA : ŞANTIERE ARHEOLOGICE : CĂRŢI : FORUM : CĂUTARE |
| Bb
Introducere
Abrevieri
Repertoriul
descoperirilor
Habitatul
Rural
Planşe
|
VILLAE, VICI,
PAGI – Aşezările rurale din Dacia romană intracarpatică – Autor: dr. Dumitru Popa. ISBN 973-590-706-2, Editura Economică, 2002 Prelucrare
Web: Cosmin Suciu; Powered
by: Institutul pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural
Transilvanean în Context European
(IPTCE)
I. Repertoriul aşezărilor rurale din Dacia
romană intracarpatică
Literele: A, B, C, D, E-F, G, H, I-J, L, M, N-O, P-R, S, Ş, T, Ţ-U, V-Z. 274. GALAŢII BISTRIŢEI,
jud. Bistriţa-Năsăud (S.
XIV) În vatra satului a fost descoperit un denar suberat şi hibrid din sec. III. Şt. Dănilă, I. Winkler, Arhiva Someşene, 3, 1974, p. 334 sqq; G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 16, pct. 41. 275. GALDA DE JOS, jud. Alba
(S. VIII) Între Cricău şi Galda, la 2 km nord-vest de Galda, într-o zonă unde drumul roman era vizibil, s-au descoperit, în anul 1900, blocuri de piatră fasonate, o cornişă ornamentată şi monede variate. Neigebaur, Dacien, p. 170; M. J. Ackner, JCC, I, 1856, p. 21; Gooss, Chronik, p. 75, E. A. Bielz, JSKV, 19, 1899, p. 20; B. Cserni, AFM, 2/1, p. 141, 539; RepAb, p. 95-96, pct. 74/5. 276. GALDA DE SUS, jud. Alba
(S. VIII) În punctul „Valea Gălzii“ s-au descoperit materiale romane, între care se menţionează şi o inscripţie. D. Tudor, Oraşe, p. 179, RepAb, p. 96, pct. 75/1. 277. GÂRBĂU, jud. Cluj (S. VII) 1. Pe „Dealul Babii“ aflat la sud – sud-vest de sat s-a executat, în anul 1830, o săpătură de amator, din care se menţionează că au rezultat monumente epigrafice şi sculpturale, un altar votiv (CIL, III, 848) şi alte inscripţii dispărute, un perete de aedicula, sculptat pe ambele feţe, cărămizi cu ştampila legiunii XIII Gemina şi ceramică provincială; tot aici se menţionează substrucţii de ziduri. Descoperirile descrise arată cu multă certitudine existenţa unei aşezări rurale, posibil o villa rustica. 2. La est de sat s-au descoperit, în anul 1877, substrucţiile unei mici clădiri pătrate din care s-au scos o piatră cu inscripţie funerară (CIL, III, 850), un basorelief şi mai multe blocuri de piatră de construcţie. Şi această descoperire ar putea reprezenta o parte dintr-o villa rustica. 3. Din locuri neprecizate mai provin: un tezaur monetar cu piese emise în sec. I-III, o inscripţie de caracter funerar (CIL, III, 851) şi o ştampilă a unui oculist roman.
1. K. Torma, Limes, p. 22-24; Gooss, Chronik, p. 76-77; A. Buday, Dolg, 7/1, 1916, p. 67, Gr. Florescu, EDR, 4, 1930, p. 81; I. Marţian, Repertoriu, nr. 278, C. Daicoviciu, AISC, 1/2, 1928-1932, p. 52; I. I. Russu, AISC, 4, 1944, p. 201-202; N. Gostar, Sargetia, 3, 1956, p. 81; D. Protase, SCIV, 19, 1968, 2, p. 340; D. Tudor, Oraşe, p. 233; A. Bodor, OmDaic, p. 47 (il.); O. Floca, W. Wolski, BMI, 42, 1973, 3, p. 26, nr. 81; I. Ferenczi, ActaMN, 10, 1973, p. 549-550; L. Ţeposu-Marinescu, MN, 1, 1974, p. 15, 17, 20, (il.); RepCj, p. 227-228, nr. 7-8; 2. K. Torma, Limes, p. 24; RepCj, p. 228, nr. 9; 3. K. Torma, Limes, p. 24; D. Protase, SCN, 2, 1958, p. 257, nr. 4; Idem, SCIV, 21, 1971, 1, p. 148; D. Tudor, Oraşe, p. 263; RepCj, p. 228, nr. 10, d, e, f. 278. GÂRBOU, jud. Sălaj
(S. VII) 1. În hotarul numit „Cornu Măcicaşului“ s-au descoperit, în sec. XIX, monede romane de la Vespasian şi Septimius Severus. 2. În punctul „Între Văi“, se menţionează un monument funerar, descoperit tot în sec. XIX. 3. În partea de sud a satului au fost executate săpături arheologice, în anul 1913. Au fost dezvelite părţi dintr-o construcţie, ce măsura pe direcţia nord-est – sud-vest 14,6 m, cu ziduri de piatră în tehnica opus incertum, şi acoperiş din ţigle şi olane. S-au dezvelit integral patru încăperi şi alte cinci au putut fi doar parţial cercetate, precum şi un spaţiu mai mare considerat de autorul cercetărilor a fi un atrium. O cameră era absidată, iar patru erau dotate cu instalaţie de hypocaust şi pavimente în opus signinum. Materialul arheologic recoltat consta din cărămizi, ţigle, olane, tegulae mammatae, tubi vaporarii şi ceramică. Construcţia cercetată este cu siguranţă o villa rustica. 1; 2; 3. K. Torma, Limes, p. 22-24; A. Buday, Dolg, 5, 1914, p. 45-62; TIR, L 34, p. 61; I. Mitrofan, ActaMN, 10, 1973, p. 142; N. Branga, Urbanismul, p. 107, nr. 117; Al. V. Matei, E. Lakó, ActaMP, 3, 1979, p. 125-126, nr. 16. 279. GÂRBOVA, jud. Alba (S.
VIII) Pe valea ce desparte Gârbova de Dobârca, s-au făcut mai multe descoperiri de epocă romană care demonstrează cu multă certitudine existenţa unei aşezări rurale; de aici provin cărămizi, ţigle, ţevi de apeduct şi ceramică romană provincială. Tot de aici ar putea proveni şi materialele romane observate în zidurile bisericii din sat şi ale fortificaţiei sale: ţigle cu ştampila legiunii XIII Gemina, un sfinx şi un leu funerar. În punctul „Neghilă“, situat pe aceeaşi vale, în cursul unui sondaj din anul 1980, s-au surprins fundaţiile unei clădiri şi ceramică romană. G. Arz, KVSL, 4, 1881, p. 119, E. A. Bielz, JSKV, 19, 1889, p. 26; I. Marţian, Repertoriu, nr. 279; D. Tudor, Oraşe, p. 140; TIR, L 34, p. 61, V. Wollmann, R. Grecu, Apulum, 14, 1976, p. 102-104, il.; RepAb, p. 102-103, pct. 81/2, 7. 280. GÂRBOVA DE SUS, jud. Alba (S. IX) De pe teritoriul satului, fără precizări topografice, se cunosc un fragment dintr-un relief şi ceramică romană provincială. B. Cserni, AFM, 2/1, p. 540; D. Tudor, Oraşe, p. 179; TIR, L 34, p. 61; RepAb, p. 104-105, pct. 83/4, e. 281. GEOAGIU, GERMISARA, jud. Hunedoara (S. V) Sub numele traco-dacic de Germisara (Ptolemeu, III, 8, 4: Germithera; TabPeut, VIII, 1: Germisera; GeogrRav, IV, 7: Germigera), romanii au desemnat două aşezări învecinate: un castru de trupă auxiliară cu un vicus militaris dezvoltat pe lângă el, ale căror urme se află, mai ales, pe teritoriul satului Cigmău şi o aşezare rurală balneară şi agricol-meşteşugărească, ale cărei urme au fost surprinse pe teritoriul localităţii Geoagiu, sub forma unor mari aglomerări de ruine şi materiale arheologice dispersate. În vatra satului, pe malul drept al Văii Geoagiului, s-au descoperit, în decursul timpului, numeroase ruine de construcţii, blocuri de piatră fasonată şi alte materiale. Pe dealul „Pedeapsa“, situat la nord-est de sat, pe malul stâng al Văii Geoagiului, s-au descoperit, de asemenea, substrucţii de clădiri, materiale de construcţie de epocă romană, inscripţii şi diverse obiecte de bronz. Staţiunea termală se afla la nord-vest de Geoagiu. Aici s-au cercetat instalaţiile pentru captarea şi transportul apelor termale – bazine săpate în stâncă, conducte din ceramică, şi construcţii legate de funcţionarea băilor. Materialul epigrafic descoperit, în legătură nemijlocită cu staţiunea termală, constând din inscripţii votive adresate divinităţilor tămăduitoare, arată marea afluenţă de vizitatori, personalităţi de cel mai înalt rang din provincie (guvernatori, comandanţi de trupe, magistraţi municipali), ca şi oameni de condiţie medie. Între materialele descoperite în staţiune se află şi cărămizi cu ştampila legiunii XIII Gemina, ceea ce ar putea fi un indiciu cu privire la contribuţia militarilor la dezvoltarea edilitară a acesteia. Un număr însemnat de materiale epigrafice sunt de caracter funerar şi ele aparţin cu siguranţă populaţiei stabile a aşezării, chiar dacă locul lor de provenienţă nu este întotdeauna cunoscut. Asociind acestora şi celelalte monumente de aceeaşi natură: pereţi de aediculae, cippi, stele, medalioane, lei funerari, se conturează imaginea unei comunităţi prospere cu un nivel de civilizaţie romană deosebit de ridicat. Printre monumentele epigrafice de caracter funerar se află şi epitaful unui decurion al coloniei Ulpia Traiana. Există însă incertitudinea cu privire la originea locală a monumentului, dar, acceptându-l ca local, el ar putea fi interpretat ca un indiciu al apartenenţei aşezării de teritoriul rural al Ulpiei Traiana, foarte probabil un pagus condus la fel ca şi Aquae. Neigebaur, Dacien, 105-108; Gooss, Chronik, p. 77-78; RE, VI, col. 1263-1264; G. Téglás, HunyadvmTört, p. 119-125; C. Daicoviciu, Dacia, 7-8, 1937-1940, p. 343 sqq; N. Igna, Băile Geoagiului (Germisara) în epoca romană, 1946; N. Gostar, ContribuţiiHd, p. 57-99; I. I. Russu, Apulum, 5, 1965, p. 551-555; V. Wollmann, Sargetia, 5, 1968, p. 95-118; D. Tudor, Oraşe, p. 130-137; TIR, L 34, p. 60; I. P. Albu, Sargetia, 8, 1971, p. 73-75; L. Mărghitan, C. Pop, Sargetia, 8, 1971, p. 67-71; IDR, III/3, p. 211, şi nr. 227-353; I. Piso, A. Rusu, RevMonIst, 1, 1990, p. 9-17; A. Pescaru, E. Pescaru, în vol. Studii de istorie antică. Omagiu profesorului Ioan Glodariu, Cluj-Nap., 2001, p. 439-452. 282. GEOAGIU DE SUS, jud.
Alba (S. V) De pe teritoriul satului se semnalează un capitel de coloană şi monede (imperiale?). B. Cserni, AFM, 2/1, p. 141, 540; TIR, L 34, p. 60; M. Bărbulescu, Sargetia, 13, 1977, p. 238; RepAb, p. 96-97, pct. 77/3. 283. GEOMAL, jud. Alba (S. IX) 1. Din locuri neprecizate de pe teritoriul satului provin: un fragment de cărămidă romană cu urme imprimate şi un denar de la Septimius Severus, iar din altă parte, trei monede romane. 2. În anul 1951, pe versantul de est al dealului numit „Măgura Geomalului“, aflat la aproximativ 2 km spre nord-vest de sat, s-a descoperit un tezaur monetar format din 215 denari şi un antoninian emişi în intervalul de la Commodus la Gordian III. 1. M. Macrea, D. Protase, SCŞ, Cluj, 5, 1954, 3-4, p. 502, notele 10, 11; RepAb, p. 97-98, pct. 78/2; 2. M. Macrea, D. Protase, SCŞ, Cluj, 5, 1954, 3-4, p. 495-566; D. Protase, SCN, 1, 1957, p. 157, nota 215, Idem, SCN, 2, 1958, p. 257, nr. 3, p. 261, 262; D. Protase, I. H. Crişan, SCN, 4, 1968, p. 166, nr. 5; C. Preda, SCN, 5, 1968, p. 199, nr. 7; D. Tudor, Oraşe, p. 179; TIR, L 34, p. 60; M. Chiţescu, E. Popescu, SCN, 6, 1975, p. 225; RepAb, p. 97-98, pct. 78/3. 284. GHEJA, jud. Mureş (S. XIII) Din aria satului, fără precizări topografice, se cunosc mai multe descoperiri: un cap de statuetă feminină din teracotă, o brăţară din bronz, ceramică romană provincială de culoare roşie şi cenuşie (oale, ulcioraş) şi terra sigillata; ansamblul descoperirilor indică existenţa unei aşezări. Neigebaur, Dacien, p. 246; M. J. Ackner, JCC, I, 1856, p. 23; Gooss, Chronik, p. 75, D. Tudor, Oraşe, p. 275; TIR, L 35, p. 42; RepMs, p. 175-176, pct. XLIX. 6, A, f. 285. GHELAR, jud. Hunedoara (S. I) În epoca romană aici se afla un important centru pentru extragerea şi prelucrarea minereului de fier (magnetită). În secolul XIX s-au descoperit, în mai multe rânduri, mine, abataje boltite, unelte de minerit (târnăcoape şi ciocane-târnăcop), un posibil cântar, un opaiţ cu ştampila FESTI şi monede. Gooss, Chronik, p. 77; G. Téglás, HunyadvTört, p. 188; I. Marţian, Repertoriu, nr. 285; V. Christescu, Viaţa ec., p. 30, 32, 77; D. Tudor, Oraşe, p. 111; TIR, L 34, p. 60; V. Wollmann, Mineritul, p. 233-234. 286. GHEORGHE DOJA, jud. Mureş
(S. XVI) Din aria satului provine un denar suberat din epoca Severilor. RepMs, p. 133, pct. XXXVI. 1, A. 287. GHEORGHENI, jud. Cluj (S. IX) 1. În Strada de Sus la numărul 89, s-au descoperit două monede, un fragment dintr-o inscripţie şi un ornament zoomorf din metal, reprezentând, foarte probabil, un câine. 2. În fundaţia vechii biserici din fostul sat Paţa, s-au descoperit, în anul 1948, cărămizi, ţigle şi două inscripţii, dintre care una votivă, pusă de un sclav Fortunatus pentru stăpânul său, un posibil magistrat la Napoca; descoperirile din acest punct ar putea indica existenţa unei villa rustica. 3. Din descoperiri mai recente se menţionează, fără precizarea locului, urme de ziduri, piese epigrafice şi monede, considerate ca fiind indicii ale unei aşezări rurale. 4. Pe malul stâng al „Pârâului Dealului Cetăţii“, în partea de hotar numită „Vii“, pe suprafaţa unui mic platou, s-au descoperit fragmente ceramice romane provinciale. 1; 2. I. I. Russu, ActaMN, 5, 1968, p. 465-466, (il.); RepCj, p. 210, nr. 4, 5; 3. D. Tudor, Oraşe, p. 230; TIR, L 34, p. 60; RepCj, p. 210, nr. 6; 4. I. Ferenczi, Studia, 2, 1962, p. 56-57; RepCj, p. 210, nr. 8. 288. GHIJASA DE JOS, jud.
Sibiu (S. XII) Prin două campanii, am cercetat o aşezare autohtonă de epocă romană, la Ghijasa de Jos, în punctul „Holdele Domnilor“, aflat la confluenţa văii Hârliţa cu Pârâul Ghijasei. S-au descoperit o locuinţă de suprafaţă şi două vetre exterioare. Materialul ceramic este predominant roman. Alte materiale descoperite în strat sunt: un fragment de lupă din fier, un burghiu, o fibulă de bronz de tipul „cu piciorul întors pe dedesubt“. Aşezarea pare să se fi constituit după organizarea provinciei. Inedită. 289. GHINDA, jud.
Bistriţa-Năsăud (S.
XVII) În punctul „Podul Paielor“ se află o aşezare a populaţiei autohtone marcată prin ceramică romană provincială de culoare roşie şi cenuşie şi ceramică dacică lucrată cu mâna. G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 16, pct. 42, pl. XVII/1-4. 290. GHINDARI, jud.
Mureş (S. XVI) În punctul „Vârful Cetăţii“ se menţionează ca descoperiri izolate urmele ale unor construcţii romane, ceramică şi o fibulă fragmentară; existenţa unei aşezări rurale pare foarte posibilă. B. Orbán, Szekelyföld, IV, p. 25-26; TIR, L 35, p. 43; RepMs, p. 134, pct. XXXVII. 1, F. 291. GHIRBOM, jud. Alba (S. VIII) În vatra şi în hotarul satului se cunosc, din descoperiri fortuite şi din cercetări sistematice, amplasamentele mai multor construcţii de epocă romană cu un foarte bogat material arheologic. Ele indică existenţa a cel puţin două aşezări şi foarte probabil şi două villae rusticae: 1. În marginea de sud a satului, în punctul „Între Velii“, a fost cercetată o aşezare romană din care a fost dezvelită o locuinţă cu ziduri de piatră şi cu instalaţie de hypocaust. 2. În punctul „Ciorcobară“, situat la sud de sat, în cursul unui sondaj a fost identificată o locuire de epocă romană. Urmele ei constau dintr-o locuinţă cu ziduri de piatră, ceramică romană provincială şi o monedă de bronz de la Gordian III. 3. Pe locul numit „Capul Şesului“ se află o întinsă aşezare de epocă romană. Aici a fost dezvelită parţial o construcţie cu ziduri din cărămidă şi piatră legate cu mortar de var, considerată ca făcând parte dintr-o villa rustica. Materialul arheologic constă din cărămizi –unele ştampilate- ţigle, elemente de hypocaust, obiecte din fier şi ceramică. În apropierea clădirii s-a descoperit o monedă de argint emisă în timpul împăratului Hadrian. În aceeaşi zonă a mai fost identificată o locuinţă cu ziduri din piatră de râu legată cu mortar. Cercetarea de suprafaţă e evidenţiat că locuirea romană se întinde şi pe terasa aflată în stânga „Pârâului Oilor“. 4. Din locul numit „Faţa Crasnei“, situat la aproximativ 3 km est de sat, provine un medalion funerar din calcar pe care sunt redate şapte persoane. Cu ocazia unor sondaje în zona descoperiri medalionului au fost identificate şi două morminte de incineraţie romane. Descoperirea din acest punct ar putea reprezenta un mic cimitir de familie pe o proprietate de tip villa rustica. 5. În punctul „Fântâna lui Coman“, în cadrul unui sondaj, s-au descoperit resturile unei construcţii romane cu multă cărămidă şi ţigle. 1. I. Al. Aldea, V. Moga, H. Ciugudeanu, Materiale, 13, 1979, p. 257-261; RepAb, p. 98-100, pct. 79/2; 2. I. Al. Aldea, V. Moga, H. Ciugudeanu, Materiale, 13, 1979, p. 261; RepAb, p. 98-100, pct. 79/6; 3. SCIV, 21, 1970, p. 507, nr. 91; Dacia, 14, 1970, p. 447, RepAb, p. 98-100, pct. 79/7; 4. C. Pop, I. Al Aldea, I. Chifor, V. Lucăcel, Apulum, 7/1, 1968, p. 420, nr. 1; V. Wollmann, ActaMN, 7, 1970, p. 179-180; RepAb, p. 98-100, pct. 79/8; 5. RepAb, p. 98-100, pct. 79/9. 292. GIULUŞ, jud.
Mureş (S. XIII) 1. Dintr-o informaţie nesigură se menţionează descoperirea, la marginea sud-vestică a satului, a unui mormânt de inhumaţie având groapa căptuşită cu „pereţi de piatră“ (?), iar la capul defunctului, un vas de lut şi câteva monede de bronz şi argint. După descriere, mormântul pare de epocă romană. 2. În punctul „Păşune“, situat tot la marginea satului, se menţionează descoperirea unor tuburi de hypocaust. Asocierea celor două descoperiri, chiar dacă ele prezintă un mare grad de incertitudine, ar permite ipoteza existenţei aici a unei villa rustica. RepMs, p. 190, pct. LVIII. 1.
D, E. 293. GLEDIN, jud. Bistriţa-Năsăud (S. XVII) La săparea fundaţiilor căminului cultural din sat, în anul 1968, s-a descoperit, printre alte materiale ceramice antice, şi un fund de vas roman. G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 16, pct. 43, pl. XVII/5. 294. GLIGOREŞTI, jud. Cluj (S. IX) 1. La aproximativ 250 m în spatele gării, într-un tell cu dimensiunile de 120 X 85 m, lucrările de exploatare a pietrişului au scos la lumină ţigle şi olane romane. 2. La 100 m vest de sat, în partea de hotar numită „După Sat“, pe o mică ridicătură a terenului, se află temelii de ziduri romane, cărămizi ştampilate (una cu ştampila L V M ), olane şi fragmente ceramice romane provinciale. Dacă descoperirile din acest punct sunt de caracter civil, atunci ele indică o villa rustica. 3. Pe malul stâng al Arieşului, pe ridicătura „Furnicar“, se găsesc mari cantităţi de ţigle şi olane romane. Materialele indică existenţa unei construcţii romane, dar rolul ei este mai greu de precizat. 4. Din puncte neprecizate de pe teritoriul satului provin monede romane de la: Traian, Plotina, Antoninus Pius, Septimius Severus şi Severus Alexander. 1. N. Vlassa, ActaMN, 2, 1965, p. 31-32; RepCj, p. 228-229, nr. 1; 2; 3. B. Orbán, Székelyföld, 5, p. 66; I. Téglás, ArchÉrt, 16, 1896, p. 428; G. Téglás, Klio, 11, 1911, p. 503; D. Tudor, Oraşe, p. 207; TIR, L 34, p. 61; M. Bărbulescu, LegVM, p. 50; RepCj, p. 229, nr. 3-4; 4. I. Winkler, A. Hopârtean, MAP, p. 127, nr. 28; RepCj, p. 230, nr. 5, b. 295. GLODENI, jud.
Mureş (S. XVI) La 1 km nord de comună, spre satul vecin Voivodeni, pe o terasă a Mureşului, se află o aşezare marcată prin ceramică; pe baza acesteia aşezarea a fost datată în sec. III. RepMs, p. 136, pct. XXXVIII. 1, A, b. 296. GLOGOVEŢ, jud.
Alba (S. XII) De pe teritoriul satului, fără precizări topografice, provin mai multe cărămizi romane. M. Roska, Rep, p. 126, nr. 154; RepAb, p. 104, pct. 85/2. 297. GOGAN, jud. Mureş (S.
XVI) În vatra satului se află o aşezare a populaţiei autohtone din provincie; urmele ei, constând din ceramică romană provincială şi dacică, au fost observate în punctele „În Rât“ şi „La Silozuri“. D. Protase, Autohtonii, p. 51; Gh. Baltag, E. Amlacher, AIIA, Cluj-Nap, 28, 1987-1988, p. 108; RepMs, p. 55-56, pct. VII. 5, A, b, B, b, C. 298. GORENI, jud. Mureş
(S. XVII) În punctul „Stupini“, situat la nord-est de sat, se află o aşezare rurală; materialul arheologic constă din resturi de chirpic şi fragmente ceramice romane provinciale. I. Glodariu, Apulum, 13, 1975, p. 239, 243; RepMs, p. 69-70, pct. IX. 3, E. 299. GORNEŞTI, jud.
Mureş (S. XVI) Trei statuete de bronz reprezentând pe Venus, Fortuna şi Iupiter (bust) au fost donate de un locuitor din acest sat MNIT Cluj-Nap.; nu se cunoaşte provenienţa lor. C. Pop, Marisia, 9, 1979, p. 645-646; Idem, Marisia, 10, 1980, p. 699-700, il.; RepMs, p. 137-138, pct. XXXIX. 1, A, k. 300. GRUIŞOR, jud.
Mureş (S. XVI) De pe teritoriul satului provine un sestertius de la Marcus Aurelius. RepMs, p. 59, pct. I. 4, A, b. 301. GURGHIU, jud.
Mureş (S. XVII) 1. În punctul „Dealul Cetăţii“ se află o aşezare rurală din care provin o puşculiţă de economii, un vas cu capac şi alte trei vase. 2. Fără precizări topografice, se menţionează un antoninian de la Otacilia Severa. 1; 2. Neigebaur, Dacien, p. 251; Gooss, Chronik, p. 82, D. Protase, A. Zrinyi, ActaMN, 4, 1967, p. 456; D. Tudor, Oraşe, p. 271; TIR, L 35, p. 43; RepMs, p. 142, pct. XLI. 1, A, c, C. 302. GUSU, jud. Sibiu (S. VIII) În aria localităţii se află o aşezare rurală din care provin numeroase materiale: cărămizi fragmentare, fragmente arhitectonice din piatră, ceramică; materialele se păstrează în colecţia şcolară din localitate. N. Branga, Urbanismul, p. 108, nr. 127. 303. GUŞTERIŢA, CEDONIA, (înglobat în oraşul
Sibiu) jud. Sibiu (S. XII) 1. În vatra satului s-au făcut în decursul timpului un număr impresionant de descoperiri din epoca romană, care pun în evidenţă existenţa unei întinse şi prospere aşezări situate pe malul stâng al Cibinului. Cele mai multe materiale provin din spaţiul situat în jurul casei parohiale a comunităţii protestante, din jurul bisericii şi din aria cimitirului. Într-o cercetare de teren am surprins în terenul agricol atribuit Şcolii generale, la mică adâncime, urmele unor construcţii cu ziduri în tehnica opus incertum şi numeroase fragmente ceramice. Materialul arheologic recoltat în decursul timpului, aflat cândva în colecţia Ackner, a ajuns şi se păstrează şi acum în colecţiile Muzeului Brukenthal. El constă din cărămizi, între care se menţionează şi una cu o ştampila C M, olane, tuburi din lut, tegulae mammatae, o statuie din piatră, o placă din marmură cu reprezentarea unui delfin, unelte din fier, opaiţe, multă ceramică de factură superioară şi monede. Prin poziţia sa pe drumul roman de la Caput Stenarum la Apulum şi având în vedere complexitatea descoperirilor aşezarea de la Guşteriţa a fost identificată cu Cedonia din TabPeut, VIII, 1 şi GeogRav, 188, 14. 2. La aproximativ 3-4 km de sat, în punctul „Dealu Cocoşului“, a fost sondată o altă aşezare rurală, aceasta aparţinând populaţiei autohtone din provincie. Cercetările efectuate în anul 1971 au evidenţiat că aşezarea îşi începe existenţa în sec. II î. Hr. şi continuă cel puţin până la sfârşitul epocii romane. În cadrul aşezării, alături de materialul ceramic roman-provincial şi dacic a fost surprins şi un cuptor de ars ceramică. 1. M. J. Ackner, TranssilvaniaBB, Bd. 1, 1833, p. 264-285; Bd. 2, 1834, p. 222-285; Idem, AVSL, A. F., 4, 1851, p. 23, 28; Idem, MCC, I 1856, p. 85, 132; Neigebaur, Dacien, p. 261-254; Gooss, Chronik, p. 78; RE, (1899), 1827; D. Tudor, Oraşe, p. 138; TIR, L 35, p. 32; N. Branga, Urbanismul, p. 106, nr. 62; V. Wollmann, Johann Michael Ackner, Cluj-Nap., 1982 p. 51-78; 2. I. Glodariu, Aşezări, p. 86, 89. |
