

HOME	MEMBRII : REVISTA : ŞANTIERE ARHEOLOGICE : CĂRŢI : FORUM : CĂUTARE

Habitatul Rural

Planşe

VILLAE, VICI, PAGI

– Aşezările rurale din Dacia romană intracarpatică –

Autor: dr. Dumitru Popa.

ISBN 973-590-706-2, Editura Economică, 2002

Prelucrare Web: Cosmin Suciu; Powered by: Institutul pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural Transilvanean în Context European (IPTCE)

I. Repertoriul aşezărilor rurale din Dacia romană intracarpatică

Va rugam sa folositi motorul de cautare care va da rezultate in toate repertoriile disponibile pe situl nostru

Literele: A, B, C, D, E-F, G, H, I-J, L, M, N-O, P-R, S, Ş, T, Ţ-U, V-Z.

222. DACIA, jud. Braşov (S. XIX)

De pe teritoriul satului se menţionează următoarele descoperiri: un altar cu inscripţie, probabil votiv (azi pierdut), o cheie din bronz, monede de argint şi urmele unui drum roman; materialele ar putea proveni dintr-o aşezare neidentificată.

M. J. Ackner, JCC, I, 1856, p. 31; Gooss, Chronik, p. 311-312; V. Christescu, Viaţa ec, p. 103, nr. 4; TIR, L 35, p. 36; IDR, III/4, 70; RepBv, p. 132, s. v.

223. DAIA, jud. Mureş (S. XIII)

În mai multe puncte de pe teritoriul satului s-au descoperit materiale de epocă romană; ele indică existenţa unei întinse aşezări rurale, posibil chiar mai multe:

1. În punctul „Cânepişte“, situat pe malul stâng al pârâului Saeş, se menţionează o aşezare rurală identificată prin cercetări de suprafaţă.

2. În punctul „Lângă Cetăţuie“, într-un sondaj de informare, s-au descoperit fragmente ceramice romane.

3. În punctul „Dealul Mânăstirii“ s-a descoperit o râşniţă romană.

4. În punctul „Grădina lui Miron“ s-au descoperit fragmente ceramice romane din pastă de culoare galben-roşcată, acoperite cu vopsea roşie şi fragmente din pastă brun-neagră (farfurii capace).

5. În punctul „Pârâul Cremeneşcii“ se menţionează fragmente ceramice romane.

6. În punctul „Vadul Adânc“ se menţionează o urnă romană, iar „În Vii“, care ar putea fi acelaşi cu cel anterior, se menţionează o aşezare romană.

7. Fără precizări topografice se menţionează trei monede romane de la Antoninus Pius, Marcus Aurelius şi Septimius Severus.

1; 2. Gh. Baltag, E. Amlacher, Marisia, 23-24, 1994, p. 175-176, nr. 7; RepMs, p. 48-49, pct. V.2, C, L; 3; 4; 5; 6; 7. RepMs, p. 48-49, pct. V. 2, A, d, E, F, J, M, N.

224. DAIA, jud. Sibiu (S. XII)

La nord-vest de sat, în punctul „După Biserică“, pe o terasă de pe malul drept al Pârâului Dăii, se află o aşezare rurală care îşi începe existenţa în epoca dacică şi continuă până în sec. IV. Materialul arheologic de epocă romană constă din ceramică provincială roşie şi cenuşie şi dacică lucrată numai cu mâna.

Inedită.

225. DAIA ROMÂNĂ, jud. Alba (S. VIII)

1. În punctele „Troian“ şi „Calea Bălgradului“, cu prilejul cercetărilor efectuate în aşezările preistorice, au fost surprinse şi bogate vestigii de epocă romană. Ele constau din substrucţii de clădiri cu ziduri din piatră, numeroase cărămizi şi fragmente ceramice. Pe platoul „Troian“ s-a descoperit, în anul 1957, un epitaf fragmentar al unui veteran din legiunea XIII Gemina, iar dintr-o descoperire mai veche provine un altar votiv închinat lui I O M de către C. Aelius Primus, decurion al coloniei Apulum. Ansamblul descoperirilor face foarte probabilă existenţa aici a unei proprietăţi de tip villa rustica.

2. În punctul „Slatina“, cercetări efectuate în anul 1969 au condus la descoperirea unei aşezări romane; urmele ei în teren constau din fundaţii de piatră, ceramică şi obiecte din metal.

3. În punctul „Valea Sârbilor“, situat lângă grajdurile fostei C. A. P., cu prilejul aceloraşi cercetări din 1969, s-au descoperit cărămizi şi fragmente ceramice romane.

1. TIR, L 34, p. 31; V. Wollmann, ActaMN, 7, 1970, p. 170-173; D. Popa, StComMuzBruk, 21, 1981, p. 79; IDR, III/4, 32, 33; RepAb, p. 90-91, pct., 61/2; 2; 3. RepAb, p. 90-91, pct. 61/4, 5.

226. DANEŞ, jud. Mureş (S. XV)

Materialele semnalate aici: cărămizi cu ştampila legiunii XIII Gemina (descoperite în zidăria unui pilastru de la biserica evanghelică) şi stela funerară a Aureliei Plotina (pusă de un militar dintr-o legiune) se pare că au fost aduse din castru sau aşezarea civilă de la Sighişoara, punctul „Podmoale“.

Din aria localităţii provine o toartă de vas din pastă cărămizie fină.

Fr. Müller, AVSL, 22, 1885, p. 392-393; I. Mitrofan, Gh. Moldovan, ActaMN, 5, 1968, p. 107, nota 45; G. Ferenczi, I. Ferenczi, Sargetia, 7, 1970, 62, nota 2,, nr. 10; p. 61, fig. 1/29; T. Soroceanu, Gh. Lazarovici, E. Amlacher, M. Mureşan, Marisia, 7, 1977, p. 59. I; IDR, III/4, 188, 189; RepMs, p. 115, pct., XXVIII. 1, A, e, f.

227. DÂMBĂU, jud. Mureş (S. XIII)

În punctul „Fânaţele Mari“ s-a descoperit, în anul 1921, un tezaur monetar format din 220 de monede depuse într-un vas de metal. Se mai păstrează 135 de piese provenind de la următorii împăraţi: Nero, 2, Galba, 1, Vitellius, 3, Vespasian 29, Titus, 5, Domitian, 10, Nerva, 6, Traian, 44, Hadrian, 33 şi Antoninus Pius, 2.

C. Preda, SCN, 1, 1957, p. 113- 131; D. Protase, Continuitatea, p. 86, nr. 4; Idem, Autohtonii, p. 173, 190; RepMs, p. 40, pct. II. 5, B.

228. DÂMBU, jud. Mureş (S. XIII)

Din aria localităţii provine o monedă imperială de bronz datând din sec. III.

RepMs, p. 221, pct. LXXV. 3, A.

229. DÂRJIU, jud. Harghita (S. XIX)

În punctul „Pârâul cu Bani“ se menţionează existenţa unei villa rustica.

TIR, L 35, p. 38; Z. Székely, ArhMold, 5, 1971, p. 135, 136; I. Mitrofan, ActaMN, 11, 1974, p. 44.

230. DÂRLOS, jud. Sibiu (S. XII)

În biserica evanghelică din localitate sunt zidite mai multe reliefuri şi inscripţii funerare fragmentare. Pe o stelă fragmentară este redat banchetul funerar, iar inscripţia păstrează numele defunctului, un celt de condiţie peregrină, Suadullus Titurs; un alt monument păstrează imaginea unui bust bărbătesc, îmbrăcat în togă. Nu se cunoaşte provenienţa monumentelor încastrate în biserică.

M. J. Ackner, JCC, IV, 1859, p. 72; TIR, L 35, p. 38; IDR, III/4, 98, 99.

231. DEAJ, jud. Mureş (S. XIII)

Din aria localităţii se menţionează un antoninian de la Gallienus.

RepMs, p. 182, pct. LIII. 5, A.

232. DECEA, jud. Alba (S. IX)

Pe teritoriul satului se află o întinsă aşezare rurală din care provin numeroase descoperiri făcute în mai multe puncte:

1. Din locuri neprecizate provin un sestertius de la Antoninus Pius, un altul cu legenda PROVINCIA DACIA, an I, precum şi 9 denari.

2. La poalele dealurilor aflate la nord de sat s-au găsit o piatră sculptată şi o statuie din epoca romană.

3. În vatra satului se menţionează următoarele descoperiri:

Într-o grădină, o statuie reprezentând o divinitate feminină (Ceres ?), râşniţe, o lance din fier, vase mari şi fragmente, mărgele;

La marginea de nord-est a satului s-a găsit, într-un vas de lut, un tezaur format din denari romani;

La marginea de nord-vest a satului se menţionează descoperirea de cărămizi şi fragmente ceramice;

La marginea de sud-vest, pe locul bisericii româneşti, s-au descoperit, cu prilejul săpării fundaţiilor, cărămizi, ceramică şi un fier de plug, iar în cimitir s-au descoperit frecvent materiale ceramice, opaiţe fragmentare, monede de bronz, unele de la Filip Arabul cu legenda PROVINCIA DACIA, alte obiecte de bronz.

4. La sud de sat, săpat în malul Mureşului, s-a descoperit, în 1888, un mithraeum format din două încăperi. Pronaosul era în mare parte distrus de Mureş, dar în cella, bine conservată s-au descoperit o statuie a lui Mithras Petrogenitus, două altare votive închinate divinităţii şi alte fragmente de la reliefuri votive.

1. I. Winkler, A. Hopârtean, CN, 1, 1978, p. 18; RepAb, p. 90-91, pct., 62/4, f; 2; 3. B. Cserni, AFM, 2/1, p. 141, 546, RepAb, p. 90-91, pct. 62/8, 9 (a-d); 4. G. Téglás, P. Király, AEM, 13, 1890 p. 197; Fr. Cumont, Textes et mon, 21, 317, nr. 203, fig. 178; G. Téglás, ErdMúz, 1902, p. 270; O. Floca, EDR, 6, 1935, p. 217; D. Tudor, Oraşe, p. 206-207; TIR, L 34, p. 52; M. Takács, Apulum, 24, 1987, p. 173-177, RepAb, p. 90-91, pct. 62/10.

233. DEDA, jud. Mureş (S. XVII)

Din aria localităţii provine un dupondius de la Antoninus Pius, anii 150-151.

RepMs, p. 119, pct. XXIX. 1, A, e.

234. DEDRAD, jud. Mureş (S. XVII)

În punctul „Viile Dedradului“ s-a descoperit întâmplător, în anul 1964, un depozit de unelte agricole format din: patru brăzdare de plug dacice, un brăzdar roman, un cuţit de plug şi un manşon de fixare.

Pe locul descoperiri s-au efectuat mai târziu săpături sistematice care au evidenţiat existenţa unei întinse aşezări rurale a populaţiei autohtone din provincie. Au fost surprinse urmele unor locuinţe, probabil de suprafaţă, şi s-au descoperit o verigă de la un plug dacic, numeroase fragmente ceramice romane provinciale şi ceramică dacică mai redusă ca număr. Aşezarea a fost datată în sec. II-III şi se pare că a sfârşit printr-un incendiu violent.

I. Glodariu, M. Câmpeanu, SCIV, 17, 1966, 1, p. 19-32; I. Glodariu, Apulum, 13, 1975, p. 227-243; RepMs, p. 68-69, pct. IX. 2, D, d.

235. DELENI, jud. Sălaj (S. VII)

În hotarul satului s-a descoperit, în sec. XIX, o linguriţă de argint cu inscripţia ALSE; alte precizări lipsesc.

CIL, III, 1639; Al. V. Matei, E. Lacó, ActaMP, 3, 1979, p. 121-136.

236. DELURENI, jud. Bistriţa-Năsăud (S. XIV)

Pe teritoriul satului s-au descoperit, prin cercetări de suprafaţă, două aşezări ale populaţiei autohtone din provincie, ambele marcate prin ceramică romană provincială şi dacică lucrată cu mâna. Cele două aşezări se află în punctele:

1. „Dosul Uilacului“, în aria gospodăriei lui Matei Zaharia;

2. La 1 km nord-est de prima, în dreapta drumului dinspre Şopteriu.

Gh. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 13, nr. 30.

237. DENSUŞ, jud. Hunedoara (S. I)

1. În punctul „Câmpul Mare“, situat la sud-vest de sat, s-au descoperit, în anul 1979, substrucţii de clădiri şi ceramică romană provincială; descoperirile ar putea indica eventual o villa rustica.

2. În punctul „Satul lui Cremene“ se menţionează existenţa unei aşezări rurale, descoperită printr-o cercetare de suprafaţă din anul 1982.

1; 2. Hr. Tatu, O. Popa, Z. Kalmar, Sargetia, 21-24, 1988-1991, p. 95, nr. 16.

238. DEUŞU, jud. Cluj (S. X)

În două puncte de pe cursul văii Puturoasa s-au descoperit fragmente ceramice de epocă romană; ele indică existenţa unei aşezări rurale.

Gh. Lazarovici, Apulum, 9, 1971, p. 71, nr. 1; RepCj, p. 183, nr. 4.

239. DEVA, jud. Hunedoara (S. II)

1. Din oraş şi din zona învecinată se cunosc un număr mare de descoperiri, care pun în evidenţă existenţa unei importante aşezări rurale în jurul căreia se aflau şi câteva villae rusticae:

2. La poalele dealului „Cetăţii“, pe terenul Grupului Şcolar de Construcţii şi pe cel al fostului sediu judeţean P. C. R., s-au descoperit, încă din secolul XIX, urmele unor construcţii cu ziduri din piatră şi mortar de var, identificându-se mai multe camere, unele cu instalaţie de hypocaust, precum şi un fragment dintr-o instalaţie de apeduct.

3. Pe strada Aurel Vlaicu s-a identificat de asemenea un apeduct construit din tuburi de lut şi cărămizi.

4. În cartierul „Viile Noi“, la capătul străzii Horia, pe fostul lot al Ocolului Silvic, s-au identificat urmele unei construcţii romane, constând din multă piatră de construcţie, cărămizi, ţigle, mortar şi ceramică romană provincială; materialele se aflau dispersate pe o arie întinsă.

5. La sud de municipiu, în punctul „Techeneu“, s-au descoperit temelii de ziduri, multe materiale de construcţie (cărămizi, ţigle) şi ceramică romană provincială. Tot aici se menţionează descoperirea unor morminte, precum şi un altar funerar cu chenar profilat. Autorul semnalărilor consideră că în acest punct se află o villa rustica de mari dimensiuni.

6. La marginea de sud a oraşului, în prelungirea străzii Vulcan, pe locul numit „La Ogoare“, au fost descoperite urmele unei construcţii izolate. Ele constau din numeroase materiale de construcţie: cărămizi, ţigle, resturi de mortar pietre de construcţie, piese ceramice pentru pavaj în formă de 8 şi ∟ şi multă ceramică romană provincială; descoperirile din acest punct ar putea indica amplasamentul unei villa rustica.

7. La extremitatea de est a fostei străzi 23 August, la ieşirea din oraş, s-au identificat temeliile mai multor ziduri de piatră, cu dispunere paralelă şi s-au descoperit cărămizi, ţigle şi ceramică romană.

8. În cartierul Gojdu, aflat la est de oraşul vechi, s-au făcut numeroase descoperiri de caracter funerar: ulcioare, un monument din piatră cu doi lei afrontaţi şi un Eros între ei, fragmente de cărămizi şi ceramică. În acelaşi punct se menţionează temelii ale unor construcţii, iar alte descoperiri despre care se crede că aparţin aceluiaşi complex au fost observate la prima cotitură a drumului spre Hărău. Ansamblul descoperirilor din acest punct a fost interpretat ca o mare aşezare de profil agricol sau o mare villa rustica cu cimitirul ei.

9. Urmele unor construcţii romane, constând din cărămizi şi ţigle, au fost observate în cartierul „Sântuhalm; tot aici s-au descoperit şi fragmente ceramice romane provinciale.

10. Pe terenul aeroportului de la Săuleşti au fost descoperite resturile mai multor morminte şi monumente funerare între care un capac de aedicula şi un leu funerar. se presupune că descoperirile provin dintr-o necropolă de familie a unui proprietar rural a cărui villa rustica se întindea sub terasamentul căii ferate.

11. În partea de sud-est a oraşului a fost cercetată, în anul 1967, o villa rustica formată dintr-o curte dreptunghiulară, închisă cu zid de piatră, în interiorul căreia se aflau trei clădiri, iar în exteriorul curţii alte două construcţii. Clădirile din interior erau: o locuinţă cu cinci încăperi, unele dotate cu instalaţie de hypocaust şi alte două corpuri adosate laturilor de sud şi de est ale curţii, fiecare cu mai multe încăperi, cu rost de ateliere şi locuinţe pentru lucrătorii fermei. Materialul arheologic descoperit constă din mai multe pietre de râşniţe aflate în diferite faze de prelucrare, situaţie ce indică existenţa unui atelier de confecţionat astfel de instalaţii, gresii de ascuţit, cuţite din fier, o teslă, opaiţe, fibule din bronz şi o statuetă din acelaşi material reprezentând un Lar. Ceramica este prezentă în cantitate mare şi cuprinde fragmente de terra sigillata, ceramică romană provincială, iar în două dintre încăperile construcţiilor anexe s-au găsit şi fragmente dacice, indiciu sigur despre folosirea mâinii de lucru autohtone la această fermă.

12. În hotarul de sud al oraşului au funcţionat în epoca romană două cariere de piatră. Una se afla pe dealul „Bejan“, din care se exploata augit-andezit de culoare roşie, iar cealaltă, în punctul „Pietroasa“, oferea un andezit sur. Urmele de extracţie mai erau vizibile în secolul XIX, iar în cariere s-au descoperit piese arhitectonice sau de altă natură prelucrate parţial şi unelte din fier. S-a descoperit de asemenea şi un altar votiv închinat lui Hercules şi lui Silvanus de către Titus Aurelius Arimo, immunis, comandantul unei vexilaţii de muncă din legiunea XIII Gemina. În apropierea carierelor s-au observat urmele unor construcţii, considerate ca locuinţe ale lucrătorilor şi tot aici s-au descoperit obiecte de uz gospodăresc, vase ceramice, pietre de râşniţă şi monede.

13. De pe teritoriul oraşului provin şi două tezaure monetare; unul a fost descoperit în anul 1886 şi este format din 17 denari de la următorii împăraţi: Octavian (anii 35-28 î. Hr.), 1, Nero, 1, Septimius Severus, 3, Caracalla, 1, Elagabalus, 4, Severus Alexander, 2, Maximinus Thrax, 1, Gordian III, 5, iar cel de-al doilea era un tezaur de 4-500 de piese din care s-au păstrat doar 9: o drahmă emisă de oraşul Dyrrhachium, 7 denari republicani emişi între 150-82 î. Hr. şi un denar de la Antoninus Pius.

1 – 13. Gooss, Chronik, p. 71; G. Téglás, ArchÉrt, 9, 1889, p. 390-396; Idem, HunyadvTört, 1, p. 183-184; V. Christescu, Viaţa ec., p. 38-39; D. Tudor, Oraşe, p. 126-127; TIR, L 34, p. 52; O. Floca, Sargetia, 6, 1969, p. 25-36; L. Mărghitan, C. Pop, Sargetia, 8, 1971, p. 67-75; I. Winkler, Sargetia, 9, 1972, p. 51-53; V. Wollmann, Sargetia, 10, 1973, p. 105; L. Mărghitan, CercetăriDeva, p. 15-85; Adriana Rusu, Sargetia, 14, 1979, p. 173; IDR, III/3, 38, 39.

240. DEZMIR, jud. Cluj (S. X)

În hotarul satului au fost identificate două villae rusticae:

1. În punctul „Crişeni“, într-o vale ce se deschide spre Someş, în apropierea drumului roman dintre Napoca şi Apahida, s-au descoperit substrucţii ale unei clădiri de epocă romană. Din ruine s-a scos un altar votiv închinat lui Silvanus de către sclavul Securus (CIL, III, 863=7661) şi tot de aici se menţionează un sarcofag de piatră. Ansamblul descoperirilor semnalează cu multă certitudine o villa rustica.

2. În hotarul „Sub Berc“ a fost cercetată arheologic, în anul 1903, o villa rustica. Construcţia avea forma dreptunghiulară, cu dimensiunile 22,25 x 16,7 şi ziduri în tehnica opus incertum. Ea cuprindea cinci încăperi şi o posibilă curte interioară, atrium, cu un bazin impluvium. Materialul arheologic recoltat în timpul săpăturilor constă din cărămizi, ţigle, cuie, piroane, o verigă din fier şi ceramică romană provincială.

1. K. Torma, ArchKözl, 5, 1865, p. 13; Idem, Limes, p. 17; Gooss, Chronik, p. 71; I. Marţian, Repertoriu, nr. 288; TIR, L 34, p. 52; I. Mitrofan, ActaMN, 11, 1974, p. 43 sqq; IstCj, p. 35; RepCj, p. 185, nr. 6; 2. A. Buday, ErdMúzEvk, 1906, p. 64; M. Roska, Dolg, 2, 1911, p. 106-110; Idem, Rep, p. 66, nr. 28; I. Mitrofan, ActaMN, 10, 1973, p. 150; IstCj, p. 36; RepCj, p. 185, nr. 7.

241. DIPŞA, jud. Bistriţa-Năsăud (S. XIV)

1. În punctul „Poderei“ s-a descoperit o buză de castron roman din pastă roşie.

2. În punctul „Fundoaie“ se menţionează o aşezare rurală din care provin mai multe fragmente de vase romane.

1; 2. Gh. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 13-14, nr. 31/a, b.

242. DIVICIORII MARI, jud. Cluj (S. XIV)

În punctul „Sub Pădure“ s-a descoperit, în anul 1971, un tezaur monetar, din care s-au recuperat 27 denari, unul republican, restul imperiali, de la Nero până la Marcus Aurelius.

E. Chirilă, I. Chifor, StComMuzBruk, 19, 1975, p. 46-47; RepCj, p. 186, pct. 2.

243. DOMNEŞTI, jud. Bistriţa-Năsăud (S. XIV)

Zăcămintele de sare de pe Valea Şieului au fost intens exploatate în epoca romană. În legătură cu aceste exploatări s-a dezvoltat o importantă aşezare, în care funcţiona un birou al arendaşului salinelor şi păşunilor şi foarte probabil şi alte aşezări mai mici, între care una a populaţiei autohtone:

1. În centrul satului s-au descoperit, în a doua jumătate a sec. XIX, substrucţiile unei clădiri cu ziduri din piatră, cărămizi, două statuete din bronz şi un altar votiv închinat lui Iupiter Dolichenus de către un militar dintr-o vexilaţie a legiunii X Fretensis.

2. Pe malul stâng al Şieului, în punctul „La Slatină“ sau „Izvorul Sărat“, s-a descoperit, în anul 1913, un altar votiv închinat triadei capitoline, în sănătatea lui P. Aelius Marus, flamin al coloniei Ulpia Traiana, arendaş al păşunilor şi salinelor. Monumentul a fost pus de Atticus, sclav actor al arendaşului care conducea un birou în acest punct. Descoperirea este un important document referitor la forma de organizare a exploatărilor de sare din provincia dacică.

3. Cu prilejul unor cercetări de suprafaţă, s-au cules, din vatra satului, punctul „Tabla Pietroasă“, fragmente ceramice romane provinciale şi dacice lucrate cu mâna.

1. CIL, III, 7625; N. Gudea, ActaMP, 1, 1977, p. 118; G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 14, nr. 34 a; 2. V. Christescu, Viaţa ec, p. 102; I. I. Russu, SCIV, 7, 1956, 1-4, p. 7 –13; V. Wollmann, Mineritul, p. 243, 249, pl. CX/2; G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 14, nr. 34 b; 3. Şt. Dănilă, FileIst, 1, p. 265; G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 14, nr. 34 c.

244. DOROLEA, jud. Bistriţa-Năsăud (S. XVII)

Pe teritoriul satului s-au descoperit mai multe monede romane din argint şi bronz; ele ar putea indica existenţa unei aşezări .

I. Marţian, Repertoriu, nr. 237; G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 15, nr. 35.

245. DOŞTAT, jud. Alba (S. VIII)

În punctul „Zidul“ sau „La Zidul“, situat între Doştat şi Şpring, s-au observat urmele unor construcţii de epocă romană; în acelaşi context se menţionează: coloane, statui, basoreliefuri, monede, inscripţii, între care şi un monument închinat lui Mithras.

Unele materiale se crede că au fost aduse de la Apulum la un conac medieval; nesigură rămâne şi existenţa aici a unui mithreum, ca şi localizarea staţiei SACIDAVA din TabPeut, VIII, 1.

Gooss, Chronik, p. 71; D. Tudor, Oraşe, p. 140-141; M. Macrea, Viaţa, p. 161; TIR, L 34, p. 98; RepAb, p. 91-92, pct. 63/2.

246. DRAGU, jud. Sălaj (S. VII)

Descoperirile cunoscute de pe teritoriul satului indică existenţa unei aşezări rurale şi, foarte probabil, o villa rustica:

1. La aproximativ 4 km sud de sat, pe locul numit „Pusta Mică“, au fost descoperite urme de construcţii, cărămizi, ţigle, ceramică, monede şi o statuie a lui Iupiter; descoperirile indică existenţa unei aşezări rurale.

2. La aproximativ 1 km nord-est de sat, în punctul „Zăpodia de Piatră“, au fost descoperite fragmente ceramice romane şi un vultur de piatră.

3. În hotarul „Tibernea“, în punctul „Dâmbul Tibernii“, pe malul stâng al văii Dragului, la aproximativ 50 m de liziera pădurii, a fost descoperit, în vara anului 1977, un perete de aedicula pe care era redată o familie; descoperirea ar putea proveni dintr-un cimitir de familie aflat pe o proprietate de tip villa rustica.

1; 2. Neigebaur, Dacien, p. 234; K. Torma, Limes, p. 20; ArchÉrt, 24, 1904, p. 244-246; D. Tudor, Oraşe, p. 235; TIR, L 34, p. 55; Al. V. Matei, E. Lakó, ActaMP, 3, 1979, p. 125, nr. 14 a, b; 3. Al. V. Matei, E. Lakó, ActaMP, 3, 1979, p. 125, nr. 14 c.

247. DRÂMBAR, jud. Alba (S. VIII)

În punctul „Vadul Bălgradului“ se află o aşezare rurală sau mai probabil o villa rustica; aici s-au descoperit substrucţii de clădiri, blocuri de piatră fasonată, ţigle, olane, tuburi de apeduct şi ceramică romană provincială; se menţionează şi o inscripţie pierdută.

I. Mitrofan, Apulum, 5, 1965, p. 99; Idem, ActaMN, 11, 1974, p. 44; D. Tudor, Oraşe, p. 170; TIR, L 34, p. 56; IDR, III/4, 39; RepAb, p. 92, pct. 65.

248. DUMBRAVA, jud. Alba (S. IX)

1. În punctul „Râturi“, aflat la marginea satului, s-au descoperit cărămizi mari cu ştampila legiunii XIII Gemina; aici se presupune existenţa unei aşezări rurale.

2. La locul numit „Cuta“ s-au descoperit fragmente ceramice romane.

1; 2. D. Berciu, I. Berciu, Apulum, 3, 1946-1948, p. 20, D. Tudor, Oraşe, p. 142; TIR, L, 34, p. 56; IDR, III/4, 39; RepAb, p. 92-93, pct. 76/3, 4.

249. DUMBRAVA, jud. Cluj (S. VII)

În hotarul numit „Budulău“, pe traseul drumului roman spre castrul de la Bologa, se află o aşezare rurală de pe suprafaţa căreia s-au cules cărămizi, ţigle şi numeroase fragmente ceramice. După o informaţie neverificată, unele cărămizi aveau imprimată litera V. Se păstrează zidit într-o casă din sat şi un fragment de basorelief, de execuţie mediocră, reprezentând o femeie îmbrăcată în tunica; monumentul pare a fi un fragment dintr-un perete de aedicula.

K. Torma, Limes, p. 26-27; D. Tudor, Oraşe, p. 234; TIR, L 34, p. 56; RepCj, p. 192, nr. 2.

250. DUMBRĂVIOARA, jud. Mureş (S. XVI)

De pe teritoriul satului se menţionează descoperirea unui tezaur monetar, între timp dispărut, format din 300 de denari, unul republican, iar restul emişi după anii 180-183.

Cr. Găzdac, EphNap, 4, 1994, p. 179-181; RepMs, p. 126-127, pct. XXXI. 3, A, g.

251. DUPĂ DEAL, jud. Mureş (S. XIII)

Din aria localităţii provine un denar suberat din sec. III.

RepMs, p. 114, pct. XXVII. 3, A.

252. DUPĂ PIATRĂ, jud. Hunedoara (S. V)

Pe traseul drumului spre satul Buceş, la aproximativ 30-40 m distanţă de drumul roman spre Ampelum, s-au descoperit fragmente dintr-un apeduct construit cu tuburi din ceramică.

I. Andriţoiu, Sargetia, 14, 1979, p. 23, s. v.

253. DUPUŞ, jud. Sibiu (S. XV)

Pe teritoriul satului se află o aşezare rurală din care se menţionează ca descoperiri: cărămizi, ţigle şi olane, râşniţe, obiecte din metal, ceramică şi monede.

O săpătură, făcută în 1875, la sud de sat, „într-un şanţ circular“ (?), a condus la descoperirea unor arme (?), fragmente ceramice, ţigle şi o metta de râşniţă romană.

M. J. Ackner, JCC, I, 1856, p. 20; Gooss, Chronik, p. 114; K. Horedt, MBBM, IX-X, 1944, p. 109; TIR, L 35, p. 40.

Introducere