 |
|
 |
|---|---|
 |
|
| MEMBRII : REVISTA : ŞANTIERE ARHEOLOGICE : CĂRŢI : FORUM : CĂUTARE |
| b
Introducere
Abrevieri
Repertoriul
descoperirilor
Habitatul
Rural
Planşe
|
VILLAE, VICI,
PAGI – Aşezările rurale din Dacia romană intracarpatică –
Autor: dr. Dumitru Popa. ISBN 973-590-706-2, Editura Economică, 2002 Prelucrare
Web: Cosmin Suciu; Powered
by: Institutul pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural
Transilvanean în Context European
(IPTCE)
I. Repertoriul aşezărilor rurale din Dacia
romană intracarpatică
Literele: A, B, C, D, E-F, G, H, I-J, L, M, N-O, P-R, S, Ş, T, Ţ-U, V-Z.
45. BACIU, jud. Cluj (S. X) 1. A- Pe teritoriul satului se află o carieră de calcar exploatată şi în epoca romană. Ea se află în Valea Lungă, pe coasta de vest a dealului numit „Popeşti“. În partea de sud a acestei cariere s-a găsit un monument funerar din rocă locală şi capul unei statui de calcar reprezentându-l pe Hercules. Tot aici s-au descoperit, în 1886, mai multe râşniţe şi o fibulă de bronz, iar în 1925 s-a descoperit un schelet uman şi în apropierea sa, trei cleşti din fier şi un ciocan târnăcop pentru spart piatra. Aici funcţiona un atelier pentru întreţinerea uneltelor folosite în carieră şi adăposturi (barăci) pentru muncitorii din carieră; din acest context provine şi un opaiţ din lut păstrat la Muz. Brukenthal. B- La sud de carieră, în punctul numit “ Coasta Mănăşturului“, s-au descoperit urme de construcţii romane constând din cărămizi, ţigle, ceramică, răspândite pe o mare suprafaţă. Ele indică amplasamentul aşezării lucrătorilor din cariera vecină. C- Fragmente ceramice de epocă romană, aparţinând foarte probabil aceleiaşi aşezări a pietrarilor, au fost descoperite şi cu prilejul unei periegheze din 1985, în grădinile caselor de lângă cabană şi pe malul opus al pârâului care iese din Cheile Baciului. 2. Lângă apa Nădăşelului a fost descoperit, în anul 1922, un cimitir roman. 3. În zona Căminului cultural din localitate, prin sondajele executate în 1988, s-au descoperit fragmente ceramice romane. 1. A, B- K. Torma, Limes, p. 22; G. Finály, ArchÉrt, 24, 1904, p. 244; E. Orosz, Erdélyi Irodalmi Szemle, Cluj, 3, 1926, p. 69-71; D. Tudor, Oraşe, p. 225; M. Macrea, Viaţa, p. 308; TIR, L 34, p. C. Pop, Apulum, 9, 1975, p. 556, nr. 7; V. Wollmann, Sargetia, 10, 1973, p. 113; Idem, Mineritul, p. 261, 271; H. Daicoviciu, N. Vlassa, ActaMN, 11, 1974, p. 14-18; RepCj, p. 43, nr. 9, 11; C- Gh. Lazarovici, Z. Kalmar, ActaMN, 22-23, 1985-1986, p. 725-726; RepCj, p. 42, nr. 4; 2. E. Orosz, Erdélyi Irodalmi Szemle, Cluj, 3, 1926, p. 69-71; D. Tudor, Oraşe, p. 231; RepCj, p. 42, nr. 10; 3. RepCj, p. 42, nr. 2. 46. BAHNEA, jud. Mureş (S. XIII) De pe teritoriul satului provin trei piese ceramice pentru paviment (tesserae) în formă de 8 şi un sestertius de la Marcus Aurelius. RepMs, p. 54, pct. VII. 1, A, c, d. 47. BAIA DE ARIEŞ, jud. Alba (S. VI) În epoca romană aici se afla cel mai important centru pentru spălarea nisipului aurifer de pe valea Arieşului. În legătură cu această activitate se menţionează descoperirea unei troci (covată) din bronz, a altor unelte şi a mai multor opaiţe cu ştampile: A[a]ssi, Faor, QGC, Iegidi. Observaţiile efectuate la faţa locului indică şi practicarea exploatării prin galerii. Au fost identificate şi urmele unei aşezări a minerilor, iar cu ocazia construirii liniei ferate Turda-Câmpeni au fost descoperite un opaiţ, fragmente ceramice, inclusiv terra sigillata şi monede de la Commodus şi Severus Alexander. Neigebaur, Dacien, p. 192; M. J. Ackner, JCC, 1, 1856, p. 19; N. Gostar, ArhMol, 1, 1961, p. 159, nr. 65; 161, nr. 119; 166, nr. 284; 169, nr. 370; I. Winkler-A. Hopârtean, CN, 1, 1978, p. 17; RepAb, p. 51, pct. 13/1, 2; V. Wollmann, Mineritul, p. 146-147. 48. BAIA DE CRIŞ, jud. Hunedoara
(S. II) În legătură cu exploatarea
zăcământului aurifer, aici s-a dezvoltat o importantă
aşezare rurală. Au fost identificate substrucţii ale unor
clădiri, conducte de apă şi M. J. Ackner, JCC, 1, 1856, p. 14; Gooss, Chronik, p. 88; V. Christescu, Viaţa ec, p. 12; D. Tudor, Oraşe, p. 192; TIR, L 34, p. 32; V. Wollmann, Mineritul, p. 132-134.
49. BAND, jud. Mureş (S. XIII) Pe teritoriul satului s-au făcut mai multe descoperiri de epocă romană. Ele indică existenţa unei aşezări rurale extinse, posibil chiar mai multe: 1. În Valea Lechinţei s-a descoperit o amforă din pastă roşie şi un vârf de lance. 2. Din punctul numit „În
spatele gării“ provin fragmente ceramice romane provinciale şi
dacice.
3. În punctul „Măgura“ a fost surprinsă o locuinţă
din care s-au recuperat două farfurii din pastă roşie,
fragmente ceramice diferite, cuie şi piroane.
4. Pe vârful dealului „Cetate“ s-a descoperit, în anul 1872, un tezaur
monetar din care s-au salvat 18 antoniniani şi doi denari emişi de
următorii împăraţi: Elagabal, 1 denar, Gordian III 1, denar
şi 14 antoniniani şi Filip Arabul, 4 antoniniani.
5. În punctul „Sub Coastă“ s-au descoperit două monede de la
Traian.
6. Din locuri neprecizate provin: un fragment de terra sigillata, un cui de bronz şi o monedă de la
Commodus.
1- 3; 5; 6. B. Orbán, Székelyföld,
IV, p. 208-212; I. Marţian, Repertoriu,
p. 46; TIR, L 35, p. 25; RepMs, p. 57-60, pct. VIII. 1, A, f,
D, G, I, J; 4. I. Hampel, ArchÉrt,
7, 1872, p. 26-27; D. Protase, SCN,
2, 1958, p. 257; RepMs, p. 60, pct.
H.
50. BARAOLT, jud. Covasna (S. XXII) Între Baraolt şi Tălişoara se află o aşezare rurală în care s-au observat substrucţii de clădiri, blocuri de piatră fasonate şi s-au descoperit cărămizi, între care se menţionează una cu ştampila legiunii XIII Gemina, cărămizi pavimentare, mai multe obiecte mărunte din bronz şi monede. B. Orbán, Székelyföld, I, p. 220; Gooss, Chronik, p. 97; I. Paulovics, Dácia, p. 60-62; Z. Székely, Materiale, 8, 1962, p. 328-330; TIR, L 35, p. 25; IDR, III/4, 316. 51. BARBURA, jud. Hunedoara (S. II) Pe teritoriul satului a fost descoperit, înainte de anul 1915, un tezaur monetar din care au fost determinate 83 de piese emise în intervalul de la triumviratul lui Marcus Antonius la Marcus Aurelius, după cum urmează: Marcus Antonius, 2, Otho, 2, Titus, 1, Nerva, 5, Traian, 8, Hadrian, 16, Antoninus Pius, 13, Faustina I 13, Marcus Aurelius, 8, Faustina II, 9 şi Lucius Verus, 4. P. Kerekes, NumKözl, 14, 1915, p. 70; D. Protase, Autohtonii, p. 173; Olimpia Palamariu, Sargetia, 25, 1992-1994, p. 197. 52. BARU MARE, jud. Hunedoara (S. IV) Din aria comunei se cunosc descoperiri monetare izolate. O. Palamariu, ActaMP, 17, 1993, p. 108. 53.
BATIZ, jud. Hunedoara (S. V) Pe teritoriul comunei au fost observate urmele unei construcţii romane aflate pe traseul drumului roman; este, foarte probabil, o villa rustica. G. Téglás, HTRTÉ, 1883-1884, p. 65; Idem, ArchÉrt, 13, 1893, p. 205; TIR, L 34, p. 35. 54.
BATOŞ, jud. Mureş (S.
XVII) Cu prilejul unei cercetări de suprafaţă, în punctul „Gledinel“, au fost descoperite fragmente ceramice romane provinciale. De pe teritoriul satului provine şi o monedă, dupondius, la Antoninus Pius, astfel că existenţa unei aşezări rurale este foarte probabilă. RepMs, p. 65-66, pct. IX. 1, A, d, B. 55.
BAZNA, jud. Sibiu (S. XII) La limita nordică a satului, pe terasa stângă a pârâului ce-l traversează, se află o aşezare rurală marcată prin ceramică romană provincială şi chirpic fragmentar. Aşezarea a fost identificată printr-o cercetare de teren din anul 1986. 56.
BĂCĂINŢI, jud. Alba (S.
V) În punctul numit „Obreja“, pe o terasă de pe malul drept al Mureşului, s-au descoperit vestigii ale unei construcţii romane, foarte probabil o villa rustica. I. Andriţoiu, Dacia, NS, 22, 1978, p. 349, nr. 8; RepAb, p. 52, pct. 15/3.
57.
BĂCIA, jud. Hunedoara (S. V) În punctul „Palota“, situat între clădirea şcolii şi canalul Streiului, s-au identificat resturile unor construcţii romane; ele indică existenţa unei aşezări rurale. Stela funerară menţionată aici se consideră adusă de la Micia. G.
Téglás, HTRTÉ, 1883-1884, p. 65; Idem, AEM, 1893, p. 253; TIR, L
34, p. 32; IDR, III/3, p. 40. 58.
BĂDENI, jud. Cluj (S. IX) Pe teritoriul satului s-au descoperit urme de locuire din epoca romană în două puncte: 1. Pe movila „Dâmb“ situată în vecinătatea grajdurilor fostei C. A. P. şi la est de această movilă s-au executat săpături arheologice, în anii 1968-1969. S-au descoperit, alături de urme de locuire din alte epoci, şi un nivel de locuire de epocă romană, marcat printr-un pavaj de ţigle, ceramică şi o fibulă. 2. Pe creasta dealului „Pad“, pe culmea apelor dintre Arieş şi Mureş, a fost sondată, în acelaşi interval de timp, o aşezare romană târzie, dezvelindu-se un bordei în care s-a găsit ceramică cenuşie ştampilată. 1; 2. Gh. Lazarovici, ActaMN, 13, 1976, p. 7-35; RepCj, p. 47-48, s. v., nr. 2, 3. 59. BĂDEŞTI, jud. Cluj (S. X) Pe teritoriul satului se află o carieră de tuf vulcanic exploatată în epoca romană. V. Wollmann,
Sargetia, 10, 1973, p. 112; RepCj, p. 48, s. v., nr. 3. 60. BĂGARA, jud. Cluj (S. VII) La aproximativ 350 m vest de comună se află o aşezare romană. M. Macrea, I. H. Crişan, ActaMN, 1, 1964, p. 350; RepCj, p. 50, nr. 1. 61. BĂIŞOARA, jud. Cluj (S. VI) Pe valea Ierţii, afluent al Văii Ierii, la vest de Băişoara, au fost identificate urme ale exploatării aurului în epoca romană. S-au găsit unelte de minerit, o piuă pentru pisat minereul, ciocane, târnăcoape din fier, opaiţe din lut ars. Se crede că aici a existat o aşezare a minerilor şi spălătorilor de aur. I. Téglás, ArchÉrt, 18, 1898, p. 432; G. Téglás, Aranybányászat, 1, p. 52-53; S. Rákóczi, BKL, 50, 1910, p. 596; D. Tudor, Oraşe, p. 202; TIR, L 34, p. 32; Şt. Ferenczi, ActaMN, 11, 1974, p. 38; RepCj, p. 51, nr. 2; V. Wollmann, Mineritul, p. 148.
62. BĂIŢA, jud. Cluj (S. X) Pe malul stâng al Someşului s-au identificat urmele unei construcţii romane; ele ar putea aparţine unei villa rustica, aflată pe teritoriul unităţii militare de la Gherla. J. Ornstein, AEM, 15, 1891, p. 179; G. Finály, ArchÉrt, 18, 1898, p. 431; D. Tudor, Oraşe, p. 238; RepCj, p. 53, nr. 3. 63. BĂIŢA, jud. Hunedoara (S. II) În epoca romană aici a existat un important centru miner, de extracţie şi administrativ. Descoperirile cele mai importante s-au făcut în zona cuprinsă între dealurile „Măgura“ şi „Cornet“ şi constau din urmele a circa 20 de construcţii cu ziduri din piatră şi cărămidă, ţigle, cărămizi pavimentare, hypocaust, fragmente de tencuială cu urme de pictură murală, conducte de apă, unelte de minerit diverse (pisăloage, râşniţe), un opaiţ cu ştampila MURRI, două tezaure monetare şi ceramică. Se menţionează de asemenea urmele unor amenajări constând din canale şi un bazin de colectare a apei de ploaie, ce serveau la spălarea minereurilor neferoase. M. J. Ackner, JCC, 1, 1856, p. 13; Gooss, Chronik, p. 68; G. Téglás, ArchÉrt, 3, 1883, p. 142-147; Idem, HTRTÉ, 1884, p. 77-79; Idem, Aranybányászat, I, p. 38-40; V. Christescu, Viaţa ec, p. 12, 19; V. Stanciu, Aurul Daciei, Timişoara, 1942, p. 55; D. Tudor, Oraşe, p. 191; TIR, L 34, p. 32; V. Wollmann, Mineritul, p. 130-131. 64. BĂLCACIU, jud. Alba (S. XII) Fără precizări topografice, se cunoaşte de aici un denar de la Hadrian. E. Chirilă şi colab., Münzen Sighişoara, p. 13; RepAb, p. 53, pct. 17/ 2. 65.
BĂNIŢA, jud. Hunedoara (S.
IV) Aici sunt semnalate descoperiri constând în substrucţii de clădiri, cărămizi şi ceramică romană. Ele indică existenţa unei aşezări dezvoltate în legătură cu exploatarea pietrei în epoca romană. M. J. Ackner, JCC, 1, 1856, p. 9; Gooss, Chronik, p. 66; D. Tudor, Oraşe, p. 110; 66.
BĂŢĂLAR, jud. Hunedoara (S. IV) Pe teritoriul satului sunt cunoscute două puncte cu descoperiri romane. După natura descoperirilor sunt două villae rusticae: 1. La nord de sat s-au observat, în secolul trecut, substrucţiile unor construcţii cu ziduri din cărămidă şi mortar de var. 2. La 400 m est de fermă s-au descoperit, în 1974, substrucţiile unei clădiri cu ziduri din piatră, cărămizi, ţigle şi ceramică romană provincială. 1. G. Téglás, HunyadvTört., 1, p. 110; D. Tudor, Oraşe, p. 117; TIR, L 34, p. 35; I. Mitrofan, ActaMN, 11, 1974, p. 41; 2. Hr. Tatu, Oct. Popa, Z. Kalmar, Sargetia, 21-24, 1988-1991, p. 94, nr. 5. 67. BĂLA, jud. Mureş (S. XIII) De pe teritoriul localităţii provine un dupondius de la Lucius Verus. RepMs, p. 73, pct. XI. 1, A. 68.
BÂRCEA MARE, jud. Hunedoara (S. II) La intrarea în sat dinspre Sântandrei se află o aşezare rurală marcată numai prin ceramică. I. Andriţoiu, Sargetia, 14, 1979, p. 17. 69.
BÂRLA, jud. Bistriţa-Năsăud (S. XVII) La marginea de nord a livezii intensive se află o aşezare rurală marcată numai prin ceramică provincială. G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 8. 70. BECLEAN, jud.
Bistriţa-Năsăud (S. XIV) 1. În punctul „Şesul Becleanului“ s-a descoperit, cu prilejul unei periegheze din anul 1977, o aşezare rurală marcată numai prin ceramică. 2. În punctul „Pe Poiană“ s-a descoperit, de asemenea un fragment ceramic de epocă romană lucrat din pastă roşie. 1; 2. G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 6-7. 71. BEIA, jud. Braşov (S. XIX) Mai multe obiecte de epocă romană: două fibule de argint, fragmente ceramice, monede, descoperite în câteva puncte de pe teritoriul satului, indică existenţa a cel puţin unei aşezări rurale. C. Gooss, Chronik p. 92; D. Popescu, Dacia, 7-8, 1937-1940, p. 197; Idem, Dacia, 11-12, 1945-1947, p. 55, nota 1; TIR, L 35, p. 25; K. Horedt, Dacia, NS, 17, 1973, p. 163; RepBv, p. 128. 72. BENEŞTI, jud. Sibiu (S. XV) Pe malul stâng al Hârtibaciului, la 2 km în amonte de sat, se află o aşezare rurală a populaţiei autohtone din provincie, identificată în cursul unei periegheze executate în anul 1986. Aşezarea se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 2 ha, iar materialul arheologic constă din ceramică provincială, predominant de culoare cenuşie cu aspect zgrunţuros (oale, castroane, capace), fragmente de vase dacice lucrate cu mâna şi chirpic de mici dimensiuni. Materialele se află în Muz. Brukenthal. Inedită. 73. BENIC, jud. Alba (S. VIII) În vatra şi pe hotarul satului se află o întinsă aşezare rurală, posibil şi villae rusticae, din care provin mai multe descoperiri: 1. La marginea de sud-est a satului, pe malul drept al apei „Valea Gălzii“, s-a descoperit, în 1935, un altar votiv din piatră, închinat lui Iupiter, de către Lucius Bellius Saturninus, IIII vir în municipiul Apulum; magistratul dedicant avea, foarte probabil o proprietate de tip villa rustica aici. 2. În locul numit „Fântâna Satului“ s-au descoperit ţigle, cărămizi, unele cu ştampila legiunii XIII Gemina, un leu funerar şi o bază de teasc. 3. În curtea casei cu nr. 170 s-a aflat un monument funerar fragmentar provenind, foarte probabil, de la o stelă cu medalion. 4. În anii 1960-1962, în grădina lui Avram Simion, s-au descoperit mai multe obiecte romane şi o inscripţie votivă închinată lui Liber Pater. 1. C. Daicoviciu, Dacia, 7-8, 1937-1940, p. 316; V. Moga, ActaMN, 14, 1977, p. 147-149; IDR, III/4, 60; RepAb, p. 53, pct. 18/4; 2. D. Tudor, Oraşe, p. 179; TIR, L 34, p. 35; IDR, III/4, 62; RepAb, p. 53, pct. 18/5; 3. RepAb, p. 53, pct. 18/6; 4. Al. Popa, I. Al. Aldea, StComMuzBruk, 18, 1974, p. 110-114; IDR, III/4, 61; RepAb, p. 53, pct. 18/7. 74. BERENI, jud. Mureş (S. XVI) În anul 1979, s-a descoperit un tezaur monetar format din 57 de monede imperiale din bronz (10 dupondii şi 47 de aşi) şi câteva obiecte de podoabă din acelaşi material (o brăţară fragmentară, un inel şi o altă piesă fragmentară posibil de la o fibulă sau cataramă). Monedele proveneau de la următorii împăraţi: Augustus, 1, Claudius I, 2, Nero, 4, Vespasian, 1, Domitian, 3, Traian, 8, Hadrian, 30, Sabina, 2, Aelius Caesar, 1, Antoninus Pius, 4, Faustina I, 1. E. Chirilă, M. Flora Grigorescu, ActaMP, 5, 1981, p. 277-286; RepMs, p. 180-181, pct., LII. 3, A. 75. BERGHIN, jud. Alba (S. VIII) 1. Spre est de sat, între Berghin, Colibi şi Secăşel, se află o aşezare romană ale cărei urme constau în substrucţii de clădiri cu ziduri din piatră, multe cărămizi, unele cu ştampila unităţilor Leg(iunea) XIII Gem(ina) şi N(umerus) Sin(gularium), ţigle, elemente ceramice pentru paviment (tesserae) în formă de 8, un opaiţ cu ştampila FORTIS, un inel de argint, fibule, monede şi o inscripţie votivă fragmentară către I O M [Deo N]areno (lectură incertă). 2. În vatra satului şi în împrejurimi a fost identificată, prin cercetări de suprafaţă, o aşezare romană rurală. 3. În hotarul nord-vestic al satului, în punctul „Lăscău“, a fost identificată prin cercetări de suprafaţă o aşezare rurală marcată numai prin ceramică. 4. Pe terasa „Nimul de Jos“, situată pe partea stângă a pârâului Berghinului, la 1 km nord-est de sat, pe o suprafaţă de 0,5 ha s-au identificat urmele unei aşezări rurale şi tuburi de conductă din lut ars. 5. În jumătatea sud-estică a satului s-au cules de pe arătură fragmente ceramice dacice şi romane. Nu se precizează raportul cronologic între cele două categorii de materiale. 6. În curtea casei cu nr. 235 (prop. Rosina Kast Ţibri) se păstrează un fragment dintr-un perete de aedicula cu figuri în relief. Piesa a fost adusă, foarte probabil din necropola romană. 7. Pe promontoriul „Peri“, situat în capătul de sud-est al comunei, s-a cercetat o mare necropolă cu morminte romane şi din sec. VI-IX. 1. M. J. Ackner, JCC, 1, 1856, p. 21; Gooss, Chronik, p. 67; I. Marţian, Repertoriu, p. 58; I. I. Russu, StComMuzBruk, 12, 1965, p. 206, nr. 1; D. Tudor, Oraşe, p. 170; TIR, L 34, p. 36; IDR, III/4, 41, 42, 43; RepAb, p. 55, pct. 19/3; 2. I. Al. Aldea, E. Stoicovici, M. Blăjan, Apulum, 18, 1980, p. 151; RepAb, p. 55, nr. 4; 3; 4; 5; 6; 7. RepAb, p. 55-56, nr. 5-9. 76. BERIU, jud. Hunedoara (S. V) Pe teritoriul satului se află o aşezare rurală şi probabil şi o villa rustica: 1. O lespede funerară a fost descoperită în contextul unui mormânt delimitat cu un şir de pietre de râu şi care conţinea o oală spartă şi câteva oscioare. Cel care a ridicat monumentul era un veteran din legiuniea XIII Gemina, foarte probabil cu o proprietate de tip villa rustica. 2. La est de sat se află o aşezare rurală marcată prin material ceramic. 1. I. Piso, Apulum, 12, 1974, p. 580-582; IDR, III/3, 259; 2. Hr. Tatu, Oct. Popa, Z. Kalmar, Sargetia, 21-24, 1988-1991, p. 94, nr. 6.
77. BEŢA, jud. Alba (S. IX) În punctul „Brăzdac“, situat la sud de sat, s-au descoperit fragmente de cărămizi şi ceramică romană, materiale care indică existenţa unei aşezări rurale. RepAb, p. 56, pct. 20/2. 78. BEZID, jud. Mureş (S. XVI) În punctul „Sare de Mătase“ se află o aşezare rurală romană identificată prin cercetări arheologice executate în anii 1960-1961. Z. Székely, Materiale, IX, 1970, p. 297, pct. 1b; Idem, Marisia, 6, 1976, p. 117, pct. 4; RepMs, p. 215, pct. LXXII. 2, D. 79. BIBORŢENI, jud. Covasna (S. XXII) De pe teritoriul localităţii se cunosc vase ceramice, statuete şi monede romane; ele indică existenţa unei aşezări. Neigebaur, Dacien, p. 279; Gooss, Chronik, p. 67; TIR, L 35, p. 27. 80. BIDIU, jud.
Bistriţa-Năsăud (S. XIV) În apropierea grajdurilor fostei G. A. C. s-a descoperit un fragment de amforă din pastă roşie; aşezare incertă. G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 7. 81. BIERTAN, jud. Sibiu (S. XV) În anul 1856 s-a descoperit, în grădina Caterinei Steiner, o stelă funerară păstrată fragmentar. Relieful stelei redă scena banchetului funerar la care participă un bărbat cu un volumen în mână şi inel pe deget şi o femeie, aşezaţi în faţa unei mese. Textul epitafului este foarte deteriorat. Descoperirea ar putea indica o proprietate organizată ca o villa rustica. M. J. Ackner, MCC, 3, 1859, p. 306; Gooss, Chronik, p. 67; TIR, L 35, p. 27; IDR, III/4, 186. 82. BISTRA, jud. Alba (S. VI) Lângă sat au fost observate urme ale spălării aurului şi obiecte de minerit romane. Din loc neprecizat provine un denar de la Caracalla. M. J. Ackner, JCC, 1, 1856, p. 19; Gooss, Chronik, p. 67; V. Christescu, Viaţa ec, p. 12; D. Pop, Apulum, 2, 1943-1945, p. 429-430; TIR, L 34, p. 37; I. Winkler, A. Hopârtean, CN, 1, 1978, p. 17; RepAb, p. 58, pct. 22/1, 2; V. Wollmann, Mineritul, p. 148, nota 99. 83. BISTRIŢA, jud.
Bistriţa-Năsăud (S. XIV) Pe teritoriul oraşului au fost identificate, prin descoperiri fortuite, dar şi prin cercetări arheologice, trei aşezări ale populaţiei autohtone din provincie: 1. Din zona cimitirului vechi al oraşului provin fragmente ceramice romane provinciale din pastă roşie şi cenuşie-negricioasă şi fragmente de vase dacice lucrate cu mâna. 2. În zona de vest a oraşului, în punctul „Vama Veche“, se află o aşezare rurală pe suprafaţa căreia s-au descoperit fragmente de vase romane de culoare roşie şi de vase dacice lucrate cu mâna, un sestert de la Traian şi o monedă colonială emisă în timpul împăratului Septimius Severus. 3. În punctul „La Han“, situat în partea de nord-est a oraşului, s-a cercetat o aşezare a populaţiei autohtone din provincie. Au fost identificate câteva zeci de locuinţe şi gropi de provizii şi s-a recoltat un bogat material arheologic, constând din ceramică romană roşie şi dacică lucrată cu mâna, fusaiole din lut şi din piatră, obiecte de metal şi trei fibule din bronz databile în prima parte a sec. II. Aşezarea şi-a început existenţa la scurt timp după crearea provinciei şi a continuat cel puţin până în sec. IV. 1; 2; 3. G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 7-8. 84. BLAJ, jud. Alba (S. VIII) 1. În locul numit „Căstău“ se menţionează o aşezare romană; alte precizări lipsesc. 2. Dintr-un loc neprecizat provine o monedă de bronz de la Traian. 1; 2. RepAb, p. 59, pct. 7, 10. 85. BLANDIANA, BLANDIANA, jud. Alba (S. V) 1. În punctul „Lunca Fermei“, situat pe malul stâng al Mureşului, se află o aşezare rurală romană, identificată prin săpături arheologice, executate în anul 1974. S-a dezvelit fundaţia unei clădiri şi s-au recoltat numeroase materiale arheologice: cărămizi, olane, un pond de plumb, o aplică din bronz, un opaiţ şi numeroase fragmente ceramice. În literatura veche aşezarea apare menţionată în punctul „Şipot“. 2. La sud-vest de sat, pe terasa de pe malul drept al Mureşului, în punctul „Ţeligrad“, se află o importantă aşezare rurală, cercetată prin săpături arheologice în anii 1888 şi 1948. S-au descoperit substrucţii de clădiri cu ziduri de piatră, cărămizi, ţigle, monumente sculpturale, o inscripţie fragmentară de caracter votiv, obiecte din bronz şi numeroase fragmente ceramice. Se menţionează de asemenea morminte şi schelete. Pe baza acestor descoperiri aici a fost localizată antica Blandiana (TabPeut., VIII, 1; GeogrRav., IV, 7). 3. În vatra şi în hotarul satului s-au descoperit numeroase obiecte romane şi morminte de aceeaşi perioadă. Se menţionează: râşniţă de piatră, un vârf de suliţă, un capitel, un cui de bronz, două opaiţe din lut, ceramică şi monede. 1. V. Moga, Marisia, 6, 1976, p. 95-99; RepAb, p. 61, nr. 4; 2. G. Téglás, HTRTÉ, 6, 1889-1890, p. 111; Idem, ErdMúz, 7, 1890, p. 395-396; Idem, AEM, 13, 1890, p. 199; Idem, HunyadvmTört, 1, p. 125-126; P. Király, Dacia, I, p. 353; II, p. 25; A. Ferenczi, ArchÉrt, 32, 1912, p. 92; K. Horedt, Apulum, 3, 1946-1948, p. 44; Idem, Dacia, NS, 10, 1966, p. 262; C. Patsch, RE, 3, p. 557; TIR, L 34, p. 37; M. Macrea, Viaţa, p. 147; RepAb, p. 61, nr. 6; 3. G. Téglás, AEM, 13, 1890, p. 199; Idem, HunyadvTört, 1, p. 125-126; M. Macrea, Viaţa, p. 313; K. Horedt, Dacia, NS, 10, 1966, p. 261; RepAb, p. 61, nr. 6, b. 86. BOARTA, jud. Sibiu (S. XII) În punctul „Ochiuri“, situat la ieşirea din sat spre Buia, pe partea dreaptă a drumului, a fost cercetată, prin săpăturile din anii 1968-1969, o aşezare a populaţiei autohtone din provincie. S-a descoperit o locuinţă uşor adâncită în pământ cu un cuptor pentru foc, iar în aria a aşezării, două cuptoare pentru copt pâinea. Materialul arheologic recoltat constă în principal din ceramică, diverse obiecte din fier (două cuţitaşe, un vârf de lance), gresii pentru ascuţit, prâsnele. Ceramica romană constă în fragmente de oale, străchini, castroane, căni, pahare şi chiupuri lucrate din pastă roşie sau cenuşie, la care se adaugă fragmente de terra sigillata. Ceramica dacică cuprinde forme lucrate cu mâna: vase borcan, ceşti, străchini, dar şi fragmente de fructiere şi vase de provizii lucrate cu roata. S. Dumitraşcu, Ghe. Togan, Lucrări ştiinţifice ale Institutului Pedagogic Oradea, 1971, p. 9-16, il. ; D. Protase, Autohtonii, p. 43-44. 87. BOBÂLNA, jud. Hunedoara (S. V) Pe teritoriul satului, în punctul „Fântâna lui Părău“, se semnalează substrucţii de clădiri, cărămizi, ceramică şi monede romane; descoperirile ar putea indica o aşezare mai întinsă sau numai o villa rustica. O. Floca, V. Şuiaga, GhidHd, p. 88; O. Floca, ContribHd, p. 57-69; D. Tudor, Oraşe, p. 131; TIR, L 34, p. 37. 88. BOD, jud. Braşov (S. XXII) De pe teritoriul comunei provin cărămizi, ţigle, olane şi ceramică romană; ele ar putea proveni dintr-o aşezare rurală a cărei amplasare în teren nu este cunoscută. TIR, L 35, p. 27; N. Branga, Urbanismul, p. 105, pct. 36; RepBv, p. 128. 89. BOGATA, jud. Mureş (S. XIII) 1. Din puncte neprecizate de pe teritoriul satului provin cărămizi cu ştampila legiuniii V Macedonica, un lanţ din fier, un foarfece de bronz, ceramică romană provincială şi o monedă de bronz de la Marcus Aurelius. În legătură cu aceste materiale s-a presupus existenţa unui castru al cărui amplasament nu se cunoaşte însă. Mai probabilă pare existenţa unei aşezări de caracter rural. 2. În punctul „Sub Vii“, situat pe malul drept al Mureşului, se află o aşezare rurală din care s-au cules fragmente ceramice romane. 1; 2. Neigebaur, Dacien, p. 246; Gooss, Chronik, p. 67; V. Christescu, Viaţa ec, p. 69; D. Tudor, Oraşe, p. 275; TIR, L 35, p. 28; N. Gudea, Apulum, 16, 1978, p. 146; M. Bărbulescu, LegVM, p. 50; RepMs, p. 81-83, pct. XV. 1, A, d, G. 90. BOGATU ROMÂN, jud. Sibiu (S. VIII) Pe teritoriul satului se află o aşezare a populaţiei autohtone, cunoscută numai prin descoperiri întâmplătoare. Analiza materialului ceramic pare să indice că ea îşi începe existenţa în perioada dacică şi continuă în cea romană. RepTrans, s. v.; I. Glodariu, Aşezări, p. 89, 92. 91. BOHOLT, jud. Hunedoara (S. II) O
aşezare rurală a fost identificată în partea de hotar dinspre
Şoimuş, unde L. Mărghitan, Sargetia, 11-12, 1974-1975, p. 37. 92. BOIAN, jud. Cluj (S. IX) În hotarul dinspre Ceanu Mare, în apropierea km 11 de pe drumul local, se află o aşezare rurală ale cărei urme constau din resturi de ziduri din piatră, cărămizi, ţigle şi fragmente de vase romane. Se menţionează de asemenea ulcioare şi mărgele din piatră şi pastă de sticlă, materiale care, împreună cu o stelă funerară, păstrată la biserica din sat, ar putea proveni din cimitirul aşezării. I. Téglás, ArchÉrt, 29, 1909, p. 438; RepCj, p. 60, s. v., nr. 1, 2. 93. BOIAN, jud. Sibiu (S. XII) De aici provine un altar votiv închinat lui Mithras; alte urme romane nu se cunosc. Fr. Cumont, Textes et mon., II, p. 307, nr. 189 bis, fig. 165; TIR, L 35, p. 28. 94. BOIU, jud. Hunedoara (S. V) La poalele dealului „Măgulicea“ s-au descoperit întâmplător, în anul 1976, un grup de vase romane: fructieră (?), cană cu două toarte, ceaşcă, vas mic cu capac. Vasele sunt lucrate din pastă fină de culoare cenuşie sau maroniu-cărămizie şi prezintă urme de ardere secundară. Autorul semnalării consideră că ele puteau proveni dintr-un mormânt. I. Andriţoiu, Sargetia, 14, 1979, p. 19, s. v. 95. BOJU, jud. Cluj (S. IX) Lângă sat, pe o înălţime de pe malul drept al pârâului local şi în şanţurile de la marginea drumului comunal, se menţionează descoperirea unor resturi de ziduri şi ceramică romană; este foarte probabil o aşezare rurală. E. Orosz, ErdMúz., 25, 1908, p. 258; I. Marţian, Repertoriu, p. 88; TIR, L 34, p. 37; RepCj, p. 61-62, s. v., nr. 1, b. 96. BOLDUŢ, jud. Cluj (S. IX) În hotarul satului, pe malul drept al văii Horgoş, s-au descoperit numeroase cărămizi, olane şi fragmente ceramice romane, apoi morminte cu vase romane, o monedă de la Antoninus Pius, un fragment de relief cu Cavalerul Trac şi capul unei statui reprezentându-l pe Mithras sau un dadofor. Ansamblul descoperirilor ar putea reprezenta o aşezare mai întinsă şi cimitirul său, sau numai o villa rustica şi un cimitir de familie. I. Téglás, ArchÉrt, 29, 1909, p. 436-438; D. Tudor, Oraşe, p. 219; TIR, L 34, p. 38; M. Jude, C. Pop, MonTurda, p. 20, nr. 5; I. I. Russu, SCIVA, 28, 1977, 4, p. 597, 599; RepCj, p. 62-63, s. v. 97. BONŢ, jud. Cluj (S. X) Din locuri neprecizate se menţionează descoperirea a numeroase fragmente ceramice din pastă roşie şi cenuşie, precum şi a trei denari provenind de la împăraţii: Septimius Severus, Elagabal şi Severus Alexander. Aceste materiale atestă existenţa unei aşezări rurale dezvoltate în legătură cu exploatarea sării. J. Ornstein, AEM, 14, 1891, p. 180; D. Tudor, Oraşe, p. 237; E. Chirilă, I. Chifor, ActaMP, 2, 1978, p. 53; RepCj, p. 68-69, s. v., nr. 8. 98. BORŞA, jud. Cluj (S. X) Pe teritoriul satului se menţionează o carieră romană din care s-a exploatat tuf vulcanic. V. Wollmann, Sargetia, 10, 1973, p. 112; RepCj, p. 72-73, s. v., nr. 3 99. BORZEŞTI, jud. Cluj (S. IX) Din vatra satului provine un as de la Antoninus Pius. I. Winkler, A. Hopârtean, MAP, p. 125, nr. 3; RepCj, p. 73. 100. BOŞOROD, jud. Hunedoara (S. IV) La sud de sat, în punctul „Jidoveni“ şi pe coasta „Valea Stupării“, se semnalează bogate urme romane: resturi de ziduri, cărămizi, ceramică şi monede romane; ele atestă o aşezare rurală. Neigebaur, Dacien, p. 95; M. J. Ackner, JCC, 1, 1856, p. 101, C. Daicoviciu, Al. Ferenczi, Aşezările dacice din Munţii Orăştiei, 1951, p. 52; D. Tudor, Oraşe, p. 117-118; TIR, L 34, p. 39. 101. BOTEI, jud. Mureş (S. XIII) În punctul „Podul Botei“ se află o aşezare rurală marcată numai prin ceramică. RepMs, p. 285, pct. XCVII. 3, A. 102. BOTORCA, jud. Mureş (S. XIII) De pe teritoriul satului se cunosc următoarele descoperiri: un fragment dintr-un monument funerar, cu o reprezentare în relief, posibil scenă de banchet funerar şi un epitaf ce pare să indice o familie de colonişti de origine illiră, apoi o cărămidă cu ştampila legiunii V Macedonica, ceramică şi monede imperiale romane. Materialele au fost puse în legătură cu o unitate de cavalerie, dar nici ipoteza unei aşezări rurale, poate numai o villa rustica, nu trebuie exclusă. I. Piso, V. Pepelea, ActaMN, 9, 1972, p. 472-476; D. Protase, SCIVA, 29, 1978, 4, p. 498; IDR, III/4, 128; RepMs, p. 262, pct. LXXXVII. 3, A, B, C. 103. BOZ, jud. Alba (S. VIII) O ţiglă romană cu ştampila Leg XIII Gemina, semnalată aici, se consideră că a fost adusă din aşezarea vecină de la Doştat. RepAb, p. 62-63, pct. 25/2. 104. BOZIEŞ, jud.
Bistriţa-Năsăud (S. XIV) În punctul „Valea Bozieşului“ se află o aşezare rurală marcată numai prin ceramică provincială. G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 8, pct. 8. 105.
BRAD, jud. Hunedoara (S. II) 1. Pe teritoriul oraşului se află o parte dintr-o mare exploatare auriferă romană al cărei centru se afla în zona Ruda-Brad şi din care se cunosc descoperiri de ceramică, opaiţe şi monede imperiale. 2. Pe o terasă a colinei Muncelu, în punctul „La Petroneşti“, s-a cercetat un mare cimitir plan de incineraţie în care arderea defuncţilor se făcea pe locul mormântului, iar gropile au formă rectangulară. Inventarul mormintelor constă din vase (căni, ulcioare, fructiere, străchini), opaiţe, cuie şi scoabe de la rugul funerar. În aria cimitirului s-au descoperit şi câteva monumente funerare: un coronament cu doi lei adosaţi, un cap de leu, un soclu de monument şi patru stele cu inscripţie. Minerii de la Brad erau de origine illiră din zona dalmatină şi sud-pannonică, alături de care sunt atestate şi elemente traco-moesice. 1. M. J. Ackner, MCC, 1, 1856, p. 13; Gooss, Chronik, p. 68; V. Christescu, Viaţa ec, p. 12; O. Floca, Sargetia, 1, 1937, p. 66-69; TIR, L 34, p. 39; V. Wollmann, Mineritul, p. 134-135; 2. A. Rusu, Materiale, 13, 1979, p. 219-223; Idem, Sargetia, 25, 1992-1994, p. 137-152; IDR, III/3, 435-439; V. Wollmann, Mineritul, p. 187-188. 106.
BRADU, jud. Sibiu (S. XI) În literatura veche este menţionată o aşezare romană localizată între Bradu şi Săcădate, pe malul drept al Oltului, din care ar proveni vase de metal şi arme. O cercetare de suprafaţă executată în această zonă a condus la descoperirea unei aşezări romane rurale situate pe o terasă ridicată de pe malul drept al râului. Materialul recoltat constă numai din ceramică şi fragmente de chirpic. Nu ştim dacă cele două aşezări sunt identice. M. J. Ackner, MCC, 1, 1856, p. 28; TIR, L 35, p. 28. 107.
BRANIŞTEA, jud. Bistriţa-Năsăud (S. XIV) Pe malul Someşului s-a descoperit, în secolul XIX, un inel de aur cu o inscripţie în limba greacă; obiectul ar putea proveni dintr-un mormânt de epocă romană. Neigebaur, Dacien, p. 291; G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 8, pct. 9. 108.
BRAŞOV, jud. Braşov (S.
XXI) 1. Pe „Dealul Sprenghi“, în cursul săpăturilor de salvare din anul 1956, au fost descoperite şi materiale romane: obiecte din fier, bronz şi os, ceramică şi fragmente de vase de sticlă; ele atestă existenţa unei aşezări rurale. 2. Fără precizarea locului de descoperire, se menţionează de aici şi monede romane de sec. II-III. 1. D. Popescu, Dacia, NS, 2, 1958, p. 487; A. D. Alexandrescu, N. Constantinescu, Materiale, 6, 1959, p. 673, 675, il.; D. Protase, Continuitatea, p. 162, nr. 8; RepBv, p. 128-129; 2. RepBv, p.129. 109.
BRATEŞ, jud. Covasna (S.
XXIII) Pe teritoriul satului se află o aşezare rurală în care au fost observate substrucţiile, din piatră, ale unei clădiri. TIR, L 35, p. 28. 110.
BRĂDENI, jud. Sibiu (S. XV) În secolul XIX, s-a descoperit, la sud-vest de sat, pe un ogor, o stelă funerară fragmentară (pierdută între timp). Epitaful indică o familie de illiri cu antroponime tipice: Mavida şi Epicadus. Tot din hotarul acestui sat se menţionează descoperirea unei statuete de bronz şi monede romane. Descoperirile atestă existenţa unei aşezări rurale. C. Gooss, AVSL, 12, 1874, p. 175; KVSL, 7, 1884, p. 125; TIR, L 35, p. 28; IDR, III/4, 185. 111.
BRĂTENI, jud. Bistriţa-Năsăud (S. XIV) De pe teritoriul satului provine un opaiţ din pastă roşie cu urme de vopsea; aşezare incertă. G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 8-9, nr. 10. 112.
BRĂZEŞTI, jud. Cluj (S.
VI) În nisipurile aurifere s-au găsit doi denari, unul de la Antoninus Pius, celălalt, foarte tocit, probabil de la acelaşi împărat. I. Winkler, A. Hopârtean, CN, 1, 1978, p. 18; RepCj, p. 74. 113. BREAZA, jud. Mureş (S. XVII) În punctul „Moară“, situat în stânga şoselei spre Reghin, cu prilejul unui sondaj într-o staţiune arheologică distrusă de o carieră de nisip, au fost descoperite şi fragmente ceramice romane; ele indică existenţa unei aşezări rurale în acest punct. K. Horedt, SCIV, 2, 1951, 2, p. 195; RepMs, p. 90, pct. XVII. 1, B. 114.
BREAZOVA, jud. Hunedoara (S. I) În mai multe puncte de pe teritoriul satului au fost observate substrucţii ale unor edificii din piatră, cărămizi şi ţigle izolate. A fost descoperit de asemenea un cuptor de ars material tegular, ceramică, monede şi morminte romane. Descoperirile indică existenţa mai multor villae rusticae şi suburbane în vecinătatea Coloniei Ulpia Traiana. Neigebaur, Dacien, p. 70; O. Floca, Sargetia, 2, 1941, p. 40-41, 60-61; TIR, L 34, p. 40; Hr. Tatu, O. Popa, Z. Kalmar, Sargetia, 21-24, 1988-1991, p. 94, pct. 7. 115. BRETEA, jud.
Bistriţa-Năsăud (S. XIV) Pe teritoriul satului se cunosc trei aşezări rurale: 1. În punctul numit „În Pruni“ se află o aşezare din care provin fragmente ceramice romane provinciale de culoare roşie şi cenuşie, decorate cu linii în val. 2. În punctul „Poieni“ se află o altă aşezare din care s-au cules fragmente ceramice provinciale din pastă roşie şi cenuşie. 3. În punctul „Fântâna Jugastrului“ s-au descoperit fragmente ceramice din pastă roşie. 1; 2; 3. G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 9, pct. 11. 116. BRUIU, jud. Sibiu (S. XV) Pe teritoriul satului s-a descoperit un mormânt roman de incineraţie în urnă. Aceasta este o oală globulară din pastă cenuşie-deschisă, cu aspect zgrunţuros, iar inventarul mormântului constă din: o fibulă de argint cu semidisc, un inel din acelaşi metal, un fragment dintr-un inel de bronz, o pafta din bronz, patru nasturi din bronz (butoni de centiron) şi mai multe mărgele din sticlă albastră şi albă deformate de foc. Mormântul se consideră că a aparţinut unui soldat roman, dar în aria localităţii nu se cunosc alte descoperiri de caracter militar. J. Hampel, Alterthümer des früheren Mittelalters in Ungarn, Braunschweig, 1905, I, p. 315, fig. 792; K. Horedt, Untersuchungen, p. 10-13; D. Protase, Riturile, p. 84-85.
117. BUCERDEA VINOASĂ, jud. Alba
(S. VIII) Pe teritoriul satului se află o aşezare rurală, posibil numai o villa rustica, din care provin cărămizi cu ştampila legiunii XIII Gemina, mai multe sculpturi între care şi doi lei funerari şi foarte probabil şi o inscripţie votivă (CIL, III, 1149). Se menţionează, fără loc de descoperire, şi un denar de la Hadrian. Gooss, Chronik, p. 68; G. Téglás, AEM, 16, 1893, p. 225; D. Tudor, Oraşe, p. 178; TIR, L 34, p. 41; V. Wollmann, ActaMN, 6, 1969, p. 533-535, il.; IDR, III/4, 53; RepAb, p. 64, pct. 27/3, 4. 118. BUCIUM, jud. Alba (S. VI) În această zonă se afla unul dintre cele mai importante perimetre de exploatare auriferă în epoca romană. În vecinătatea punctelor de exploatare şi prelucrare a minereurilor s-au dezvoltat aşezări ale minerilor şi s-au constituit cimitire. Cele mai importante descoperiri s-au făcut în următoarele puncte: A- Pe muntele Corabia se observă locurile exploatărilor, resturi de minereu neprelucrat, bazin şi canal pentru captarea apei folosite la spălarea minereurilor şi urme ale unor locuinţe ale muncitorilor. B- La poalele aceluiaşi munte se află aşezarea minerilor din care provin numeroase descoperiri legate de activitatea lor: unelte, pive pentru zdrobit minereul, un opaiţ, cu ştampila FESTI şi un altar votiv închinat lui Zeus Kimistenos. Pe dealurile Boteş şi Poduri se află mai multe grupuri de morminte tunulare formând necropolele minerilor ce lucrau şi locuiau aici. În cele mai multe cazuri arderea defuncţilor s-a făcut pe loc deasupra unei gropi de formă rectangulară cu dimensiunea medie de 1,6X0,6 şi doar în câteva cazuri se pare că arderea s-a făcut la un ustrinum. Tumulii au în medie un diametru de 6 m şi înălţimea 1 m, iar la unii se afla un cerc de pietre la baza lor. Inventarul acestor morminte consta din vase (ulcioare, ceşti, oale mici, fragmente de la vase mari, străchini terra sigillata), opaiţe cu ştampilă, vase de sticlă, mărgele din pastă de sticlă, fibule, o oglindă, obiecte din os, piroane şi cuie din fier, monede de la Traian, Hadrian şi Antoninus Pius. În cimitir s-au găsit de asemenea mai multe monumente funerare: medalioane şi stele cu epitafuri. Mormintele au aparţinut unor mineri în majoritate illiri şi dalmatini. În cimitire s-au descoperit şi morminte de inhumaţie aşezate în sarcofage de cărămidă după obiceiul roman. C- Pe dealul Negrileasa, la est de Corabia, s-a descoperit prin anii 1870-1880, un mare tezaur monetar roman din care se cunosc doar 8 piese databile în intervalul 116-167. A- M. J. Ackner, JCC, 1856, p. 13; V. Christescu, Viaţa ec, p. 19-20; RepAb, p. 64-65, pct. 28/3, a; V. Wollmann, Mineritul, p. 140-142; B- G. Téglás, AEM, 11, 1887, p. 238; Idem, OTTÉ, 12, 1887, p. 76; Idem, ArchKözl, 14, 1890, p. 110; Idem, HunyadvTört, I, p. 167; K. Herepey, AFM, 2/1, p. 52, 120; C. Daicoviciu, Dacia, 7-8, 1937-1940, p. 301; D. Tudor, Oraşe, p. 196-197; IDR, III/3, 432; RepAb, p. 65, nr. 3 b; V. Wollmann, Mineritul, p. 140-142; C- G. Téglás, ArchKözl, 16, 1890, p. 1-44; Idem, ArchÉrt, 13, 1893, p. 408-412; B. Lukács, ArchÉrt, 13, 1893, p. 14-19, 350-355; K. Torma, ArchÉrt, 14, 1894, p. 114-116;O. Floca, Sargetia, 1, 1937, p. 91-94; Idem, AISC, 2, 1936-1940 (1941), p. 160-173; IDR, III/3, 433; RepAb, p. 65, nr. 3, c; V. Wollmann, Mineritul, p. 156-158, 225-228. D- G. Téglás, ArchKözl, 16, 1890, p. 40; RepAb, p. 65, nr. 3, e. 119. BUCIUM, jud. Hunedoara (S. IV) În punctul „Linu“, situat la sud de sat, în cursul unor cercetări de teren efectuate în anul 1976, s-au identificat substrucţiile unor construcţii din piatră extinse pe o suprafaţă de aproximativ 40 x 40 m. În context mai apăreau: cărămizi, ţigle şi olane romane, urme de zgură, ceramică romană şi o râşniţă. Ansamblul descoperirilor indică, foarte probabil, existenţa unei villa rustica.
Hr. Tatu, O. Popa, Z. Kalmar, Sargetia, 21-24, 1988-1991, p. 94, pct. 9. 120. BUCUREŞCI, jud. Hunedoara (S. II) Pe teritoriul satului se menţionează urme ale spălării aurului. TIR, L 34, p. 42. 121. BUDACU DE JOS, jud.
Bistriţa-Năsăud (S.
XVII) Descoperirile cunoscute atestă existenţa a două aşezări rurale: 1. În vatra satului s-au descoperit substrucţiile unor clădiri cu ziduri de piatră, cărămizi şi ţigle romane. 2. În punctul „Faţa Popii“ s-a descoperit un fragment de castron din pastă roşie fină. 1. E.A. Bielz, JSKV, 13, 1898, p. 66; TIR, L 35, p. 29; G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 9, pct. 12, a; 2. G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 9, pct. 12, b. 122. BUDEŞTI, jud.
Bistriţa-Năsăud (S. XIV) În vatra satului s-au descoperit fragmente ceramice romane, iar în următoarele puncte monede romane: „Tăuţi”- un denar de la Marcus Aurelius; „Valea Chiciudului”- un denar de la Hadrian; „Ciuha”- un denar de la Hadrian şi unul de la Plautilla (anii 202-205). Descoperirile atestă existenţa unei aşezări rurale. G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 9, pct. 13. 123. BUDUŞ, jud.
Bistriţa-Năsăud (S.
XVII) În punctul „Pe Clejă“ se află o aşezare rurală din care provin fragmente ceramice din pastă roşie; aşezarea a fost descoperită printr-o periegheză din anul 1988. G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 10, pct. 14, b. 124. BUNEŞTI, jud. Cluj (S. X) Pe teritoriul satului s-a descoperit, întâmplător, în anul 1854, un intaglio roman din carneol, reprezentând pe Iupiter şezând pe un vultur. K. Torma, ErdMúz, 1, 1859-1861, p. 33, RepCj, p. 74, nr. 3. 125. BUNGARD, jud.
Bistriţa-Năsăud (S. XIV) În punctul „În Vii“ se află o aşezare a populaţiei autohtone marcată prin ceramică romană provincială şi dacică lucrată cu mâna. G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 10, pct. 15. 126. BUNGARD, jud. Sibiu (S. XII) Pe malul stâng al Cibinului, în apropiere de vechiul drum al Nocrichului, se semnalează o aşezare romană rurală şi un cimitir; cercetări de teren nu s-au făcut. Neigebaur, Dacien, p. 252; M. J. Ackner, JCC, 1, 1856, p. 27; Gooss, Chronik, p. 66; Idem, AVSL, 14, 1877, p. 175; TIR, L 35, p. 29. |
