 |
|
 |
|---|---|
 |
|
| MEMBRII : REVISTA : ŞANTIERE ARHEOLOGICE : CĂRŢI : FORUM : CĂUTARE |
| B
Introducere
Abrevieri
Repertoriul
descoperirilor
Habitatul
Rural
Planşe
|
VILLAE, VICI,
PAGI – Aşezările rurale din Dacia romană intracarpatică – Autor: dr. Dumitru Popa. ISBN 973-590-706-2, Editura Economică, 2002 Prelucrare
Web: Cosmin Suciu; Powered
by: Institutul pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural
Transilvanean în Context European
(IPTCE)
I. Repertoriul aşezărilor rurale din Dacia
romană intracarpatică
Literele: A, B, C, D, E-F, G, H, I-J, L, M, N-O, P-R, S, Ş, T, Ţ-U, V-Z. 649. TĂLMACIU, jud.
Sibiu (S. XI) De pe teritoriul satului, fără precizări topografice, provin două brăzdare de plug romane, o seceră şi o fibulă; ele indică existenţa unei aşezări rurale, neidentificate încă. Neigebaur, Dacien, p. 274; M. J. Ackner, JCC, I, 1856, p. 26; Gooss, Chronik, p. 112-113; Fr. Teutsch, KVSL, 10, 1887, p. 120; TIR, L 35, p. 71; N. Branga, Cibinium, 1969-1973, p. 45, nr. 1, 2, il. 650. TĂRPIU, jud.
Bistriţa-Năsăud (S. XIV) La jumătatea distanţei dintre satele Blăjenii de Sus şi Tărpiu, pe partea dreaptă a drumului, lângă jgheaburile de adăpat vitele, se află o aşezare rurală de pe suprafaţa căreia s-au cules fragmente ceramice romane provinciale de culoare roşie. G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 26-27, nr. 91, il. 651. TĂTÂRLAUA, jud.
Alba (S. XII) De pe teritoriul satului provine o statuetă din bronz reprezentându-l pe Mercur. M. J. Ackner, AVSL, 4, 1851, p. 25, Idem, JCC, 1, 1856, p. 20, Neigebaur, Dacien, p. 292; Gooss, Chronik, p. 113; I. Marţian, Repertoriu, nr. 678; S. Cociş, AIIA, Cluj-Nap., 2, 1988-1989, p. 347; RepAb, p. 187, pct. 187. 652. TĂU, jud.
Mureş (S. VIII) În punctul numit „Lângă Tău“, situat la est de sat, s-a descoperit un sestertius de la Caracalla (anul 214) şi tot în această zonă, fragmente ceramice romane provinciale. E. Chirilă, N. Gudea, V. Lazăr, A. Zrinyi, TezaureMs, p. 17, nr. 60; RepMs, p. 285, pct. XCVII. 9, A, b, c. 653. TĂURE, jud.
Bistriţa-Năsăud (S. XIV) În punctul „Faţa Stânii“, situat la intrarea în sat, se află o aşezare rurală de pe suprafaţa căreia s-au cules fragmente ceramice romane provinciale de culoare roşie şi cenuşie. Aşezarea a fost datată, pe baza materialului arheologic, în sec. III-IV. G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 27, nr. 92. 654. TĂUŢI, jud.
Alba (S. V) Pe terenul plantat cu vii, din jurul ruinelor mânăstirii din sec. XIII-XIV şi în alte locuri, s-au descoperit cărămizi, ţigle şi fragmente ceramice romane provinciale. Ele indică, foarte probabil, o aşezare rurală. M. J. Ackner, JCC, 1, 1856, p. 15; Gooss, Chronik, p. 116; B. Cserni, AFM, 2/1, p. 141, 152-153; TIR, L 34, p. 110; RepAb, p. 187-188, pct. 189/3. 655. TĂURENI, jud.
Mureş (S. XIII) În punctul „Curechiş“, situat la 1 km nord-est de localitate, cu prilejul construirii căii ferate, s-au descoperit urmele unei aşezări rurale; ele constau din blocuri de piatră cioplită, fragmente de cărămizi, ţigle şi olane, fragmente de mozaic, obiecte din bronz şi din os, monede, între care şi una de aur emisă de Marcus Aurelius. I. Téglás, ArchÉrt, 30, 1910,
p. 353-354; D. Tudor, Oraşe,
p. 274; TIR, L 35, p. 71; N. Branga, Urbanismul,
p. 111, nr. 254; E. Chirilă, N. Gudea, V. Lazăr, A. Zrinyi, TezaureMs, p. 26, nr. 52; RepMs, p. 254, pct. LXXXV. 1, A, b. 656. TÂRGU MUREŞ, jud.
Mureş (S. XVI) În cursul săpăturilor, executate în anul 1963, în curtea bisericii reformate din „Cetate“, s-au descoperit şi fragmente ceramice romane provinciale şi fragmente de terra sigillata. Într-un contrafort al bisericii vechi de aici se afla zidită o lespede funerară cu inscripţie. Din puncte neprecizate provin: două vase romane, o statuie din bronz a lui Iupiter Amon, pereţi de aediculae. Materialele indică existenţa unei aşezări, foarte probabil de caracter rural. Neigebaur, Dacien, p. 247; M. J. Ackner, JCC, 1, 1856, p. 23; B. Orbán, Székelyföld, IV, p. 149, 175; Gooss, Chronik, p. 121; I. Marţian, Reperetoriu, nr. 677; V. Christescu, Viaţa ec, p. 103; J. Paulovics, Dacia, p. 97-101; O. Floca, Sargetia, 2, 1941, p. 48; SCIV, 15, 1964, 4, p. 566, nr. 116; Dacia, NS, 8, 1964, p. 402, nr. 116; I. I. Russu, ActaMN, 1, 1964, p. 190; N. Vlassa, ActaMN, 2, 1965, p. 22, nr. 6 b, c, p. 37, fig. 14; Al. Bogdan, StMat, Tg. Mureş, 2, 1967, p. 80; D. Tudor, Oraşe, p. 272; TIR, L 35, p. 72; L. Marinescu, MN, 1, 1974, p. 14; N. Branga, Urbanismul, p. 111, nr. 262; E. Chirilă, N. Gudea, V. Lazăr, A. Zrinyi, TezaureMs, p. 26, nr. 53; RepMs, p. 258, pct. C. 657. TÂRGU SECUIESC, jud.
Covasna (S. XXIII) La nord de oraş, pe o terasă a pârâului Turia, numeroase descoperiri fortuite, urmate de cercetări sistematice, au evidenţiat existenţa unei importante aşezări romane, poate un târg pe graniţa de est a provinciei. S-au descoperit substrucţii de clădiri cu ziduri de piatră, cărămizi, ţigle, olane, tuburi de apeduct, mai multe fragmente de amfore, obiecte de bronz, ceramică romană provincială şi monede de la Traian şi Antoninus Pius. În anul 1844, aici s-a descoperit un depozit format din 6 vase de bronz argintate: un flacon globular, o cupă cu picior, un platou rotund, două cupe mai mici şi o tigaie (trulla) cu mâner şi cu inscripţia TALIO F(ecit). Piesele reprezentau importuri şi au aparţinut, foarte probabil, unui negustor aflat în trecere prin acest târg de graniţă În aceeaşi zonă se menţionează şi urne funerare, care ar putea proveni din cimitirul aşezării. Neigebaur, Dacien, p. 280; M. J. Ackner, JCC, 1, 1856, p. 32-33; AVSL, 3, 1858, p. 336-337, 4, 1869, p. 131; Gooss, Chronik, p. 121; ArchÉrt, 45, 1931, p. 258-259; D. Tudor, Oraşe, p. 280; TIR, L 35, p. 72; Z. Székely, SCIVA, 26, 1975, p. 349-350; N. Branga, Urbanismul, p. 112, nr. 263; IDR, III/4, 331. 658. TÂRNAVA, jud. Sibiu (S. XII) Pe teritoriul acestei localităţi, pe malul drept al Târnavei Mari, s-a dezvoltat în epoca romană o întinsă aşezare rurală şi cu un nivel de dezvoltare deosebit, după cum sugerează mulţimea şi natura vestigiilor. S-au descoperit substrucţii de clădiri, cărămizi, ţigle, olane, tuburi de apeduct, unelte din fier, râşniţe fragmentare, fibule, mărgele din sticlă, ceramică romană provincială şi mai multe monede de bronz şi argint. Necropola acestei aşezări se afla pe platoul „Burg“ şi de aici provin printre alte descoperiri şi două monumente funerare: un medalion lucrat aparte şi o stelă cu medalion încorporat şi inscripţie. Monumentul a aparţinut unei familii de condiţie peregrină, originară, foarte probabil, din vestul celto-roman. Möckesch, MCC, 2, 1857, p. 330; 3, 1858, p. 336; 4, 1859, 226; M. J. Ackner, MCC, 2 1857, p. 167; Idem, TranssilvaniaBB, 1857, p. 189; F. Kenner AKÖG, 24, 1860, p. 395-396; ProgrammSchässburg, 1873-1874, p. 46; ProgrammMediasch, 1876-1880, p. 62; Gooss, Chronik, p. ; Dolg, 2, 1911, p. 279-281; I. Marţian, Repertoriu, nr. 532; Gr. Florescu, EDR, 4, 1930, p. 98; SCIV, 11, 1960, p. 329; D. Protase, StCl, 3, 1961, p. 139; D. Tudor, Oraşe, p. 174; TIR, L 35, p. 71; N. Branga, Urbanismul, p. 112, nr. 264; IDR, III/4, 94. 659. TÂRNĂVIOARA, jud.
Sibiu (S. XII) Pe teritoriul satului se află o aşezare rurală din care provin mai multe cărămizi, ceramică şi un cosor din fier cu lama lată şi tija lungă, la care se mai păstrează şi inelul, pentru fixarea mânerului. TIR, L 35, p. 72; N. Branga, Urbanismul, p. 112, nr. 265. 660. TÂRSA, jud. Hunedoara (S. IV) La 500 m nord de şcoală se menţionează un castru de marş şi o aşezare cu ziduri din piatră şi fragmente de cărămizi şi ceramică romană. Hr. Tatu, O. Popa, Z. Kalmar, Sargetia, 21-24, 1988-1991, p. 101, nr. 58. 661. TECHEREU, jud.
Hunedoara (S. V) În partea superioară a văii cu acelaşi nume, la poalele dealului „Fericel“, au fost observate, la sfârşitul sec. XIX, o serie de exploatări aurifere de suprafaţă, formate din puţuri de mică adâncime şi halde. Se menţionează de asemenea şi urme ale locuinţelor minerilor. G. Téglás, ArchÉrt, 11, 1891, p. 360-362; Idem, HTRTÉ, 1891-1892, p. 32; TIR, L 34, p. 110; V. Wollmann, Mineritul, p. 136, 137. 662. TEIUŞ, jud. Alba (S. VIII) 1. Pe teritoriul oraşului, fără precizări topografice, a fost descoperit un tezaur monetar din care s-au păstrat 27 de monede; ele datează din perioada republicană până în sec. II d. Hr. 2. La capătul sudic al oraşului, aproape de cimitirul feudal, se află o necropolă romană. 1. J. Hampel, ArchÉrt, 2, 1882, p. 154; D. Protase, Continuitatea, p. 88, 97-102; Idem, Autohtonii, p. 176; TIR, L 34, p. 110; RepAb, p. 188, pct. 190/3 d; 2. TIR, L 34, p. 110; RepAb, p. 189, nr. 6. 663. TELIUCU INFERIOR, jud.
Hunedoara (S. I) În epoca romană aici funcţiona un important centru pentru extracţia şi reducerea minereului de fier. S-au descoperit mai multe excavaţii de formă conică, la care se ajungea prin galerii şi tunele săpate cu dalta, apoi un cuptor de redus minereul şi unelte specifice mineritului. În apropierea acestor exploatări s-a dezvoltat o aşezare din care s-au descoperit urmele unor construcţii cu rol administrativ şi ale unor locuinţe, un mic sanctuar, o amuletă din bronz şi mai multe monede de la împăraţii: Hadrian, Septimius Severus şi Caracalla. Tot aici s-a descoperit şi un altar onorific pus în cinstea împăratului Caracalla de către doi arendaşi ai minelor de fier. Descoperirile au fost interpretate ca indicii ale funcţionării aici a unui sediu administrativ al unui district minier aparte ce grupa exploatările din zonă. C. Gooss, AVSL, 12, 1874, p. 159; G. Téglás, HunyadvTört, I, p. 186-190; Idem, Klio, 1909, 375-376; I. Hollosvári, HTRTÉ, 16, 1907, p. 216-220; V. Christescu, Viaţa ec, p. 30-32; D. Tudor, Oraşe, p. 110; TIR, L 34, p. 110; Şt. Olteanu, N. Neagu, D. Şeclăman, SCIVA, 32, 1981, p. 224; IDR, III/3, 37, V. Wollmann, Mineritul, p. 233-239. 664. TIBOD, jud. Harghita (S. XX) În anul 1853, s-a descoperit în această localitate un tezaur
monetar format din 826 denari romani depuşi, foarte probabil, într-un
vas de ceramică. Compoziţia tezaurului este următoarea: 202
piese sunt din perioada Republicii, până în anul J. G. Seidl, AKÖG, 13, 1854, p. 137-138; G. Téglás, ErdMúz, 1904, p. 76-78; M. Macrea, AISC, 3, 1941, p. 275, nr. 3; D. Protase, Autohtonii, p. 177-179. 665. TIBRU, jud. Alba (S. VIII) Descoperiri numeroase şi de valoare deosebită pentru mediul rural, provenind din aria acestui sat, indică existenţa unei importante aşezări rurale şi foarte probabil şi a unei villa rustica. 1. Pe dealul „Măgura“ s-au descoperit monumente romane din piatră, ţigle, vase şi două statuete. 2. La sud de sat, în punctul numit „Rât“, în apropierea drumului spre Cricău, s-au descoperit, în anul 1877, ruinele unor clădiri, cărămizi cu ştampila legiunii XIII Gemina, alte materiale de construcţie, tuburi de canalizare, inscripţii, între care şi un altar votiv închinat lui I O M, un vârf de lance şi alte obiecte romane. Vestigiile din acest punct aparţin unei villa rustica, din care ar putea, eventual, proveni şi celelalte monumente votive şi funerare menţionate la Tibru. 3. Pe malurile văii Tibrului se găsesc cărămizi, ţigle şi ceramică romană; ele indică aria aşezării rurale. 4. Într-un loc neprecizat se menţionează morminte romane de inhumaţie din care provin şi două monede de bronz, una de la Traian. 1. B. Cserni, AFM, 2/1, p. 120; M. Macrea, I. Berciu, Apulum, 1, 1939-1942, p. 169-202; C. Daicoviciu, Dacia, 7-8, 1937-1940, p. 317; RepAb, p. 191, pct. 192/1; 2. Neigebaur, Dacien, p. 169; M. J. Ackner, JCC, 1, 1856, p. 21; B. Cserni, AFM, 2/1, p. 141, 476, il.; C. Daicoviciu, Dacia, 7-8, 1937-1940, p. 317; M. Macrea, I. Berciu, Apulum, 1, 1939-1942, p. 163; TIR, L 34, p. 111; RepAb, p. 191, pct. 192/2; 3; 4. RepAb, p. 191, pct. 192/3, 4. 666. TISA, jud. Hunedoara (S. II) În hotarul satului s-a descoperit, în anul 1872, un tezaur monetar format din 949 de monede, depuse într-un vas de ceramică. Compoziţia tezaurului este următoarea: 50 tetradrahme thasiene, două imitaţii barbare după acestea, 32 drahme de Dyrrhachium, 19 de Apollonia, 833 denari republicani şi 13 imperiali, de la Vespasian până la Severus Alexander, anul 229. I. Winkler, Sargetia, 7, 1970, p. 27-42; D. Protase, Autohtonii, p. 179-180. 667. TIUR, jud. Alba (S. VIII) Din loc neprecizat provine un mic obiect din bronz de factură romană. RepAb, p. 192, pct. 193/6. 668. TOLDAL, jud. Mureş (S.
XVI) În anul 1964, cu ocazia construirii grajdurilor fostei C. A. P., au fost surprinse trei morminte de incineraţie cu urne şi inventar, relativ bogat. Într-unul dintre morminte s-a folosit drept urnă un vas cu trei toarte şi buza dreaptă, orizontală şi cu trei caneluri, lucrat din pastă fină roşie şi acoperit cu vopsea, iar drept capac, un fund de vas din pastă zgrunţuroasă de culoare negricioasă; un alt mormânt avea ca urnă o oală fără toarte, din pastă roşie cărămizie, aspră la pipăit. S-au mai descoperit o farfurie din pastă fină roşie-cărămizie şi fragmente de la alte vase din pastă fină roşie sau cenuşie zgrunţuroasă. În afară de ceramică, mormintele mai conţineau, ca inventar, următoarele obiecte: un inel din bronz cu piatră, o fibulă de bronz, „cu piciorul întors pe dedesubt“, o brăţară din sârmă de bronz şi o bucată de sârmă din acelaşi material, mărgele din pastă şi din sticlă şi o rondea din os. Toate piesele prezentau urme de trecere prin foc. Pe locul descoperiri fortuite, s-a executat un sondaj, în anul 1972, dar nu s-au descoperit alte morminte. S-a descoperit însă un monument sculptural din piatră reprezentând doi lei adosaţi, piesa fiind, foarte probabil, un coronament detaşabil de la o stelă funerară. Pe baza descoperirilor s-a tras concluzia că este vorba de o mică necropolă de familie, foarte probabil pe lângă o villa rustica. D. Protase, Marisia, 7, 1977, p. 85-90, il.; RepMs, p. 281, pct. XCV. 2, A. 669. TOPÂRCEA, jud. Sibiu (S.
VIII) Pe teritoriul satului, pe unde, se pare, că trecea şi drumul roman spre Apulum, s-au descoperit în mai multe puncte urmele unei aşezări rurale: A. În punctul „Pârâul Şipotului“, cu prilejul lucrărilor agricole s-au descoperit substrucţiile unor ziduri din piatră, legate cu mortar şi numeroase fragmente ceramice. B. La marginea văii care curge dinspre „Dealul Comorii“, au fost identificate, în cursul unei periegheze, resturile unor ziduri de piatră, fragmente de mortar, de cărămizi şi ţigle şi material ceramic de factură romană provincială. C. În punctul „Lunca lui Zav“, lucrările agricole au scos la suprafaţă numeroase fragmente de cărămizi şi ceramică romană provincială. N. Branga, Transilvania, Sibiu, an LXXIX, 1973, nr. 7, p. 56-57. 670. TOTEŞTI, jud. Hunedoara (S. I) Pe teritoriul satului, pe unde trecea şi drumul roman, se menţionează o aşezare rurală. Monumentele epigrafice consemnate aici (CIL, III, 1419, 1421), se consideră că provin de la Ulpia Traiana. Neigebaur, Dacien, p. 78; Gooss, Chronik, p. 116; TIR, L 34, p. 112; IDR, III/3, p. 12, 14; Hr. Tatu, O. Popa, Z. Kalmar, Sargetia, 21-24, 1988-1991, p. 101, nr. 59. 671. TOTIA, jud. Hunedoara (S.
V) În partea de hotar dinspre satul Băcia s-au descoperit urme de ziduri şi ceramică romană provincială; ele ar putea indica o aşezare mai întinsă sau numai o villa rustica. L. Mărghitan, Sargetia, 11-12, 1974-1975, p. 42. 672. TREI SATE, jud. Mureş (S. XVI) Pe „Dealul Cetăţii“, pe partea sa estică, există două valuri concentrice, iar la suprafaţa solului se află numeroase fragmente ceramice romane, cărămizi şi ţigle romane, precum şi materiale osteologice umane. Fortificaţia cu cele două valuri a fost construită în epoca feudală şi se pare că ea suprapune o aşezare rurală romană şi altele mai vechi. B. Orbán, Székelyföld, IV, p. 29; I. Marţian, Repertoriu, nr. 172; J. Herepei, ErdMúz, 38, 1933, p. 471-472; M. Roska, Rep, p. 62; D. Berciu, Revista Arhivelor, Buc., 5/1, 1942, p. 34, nr. 186; RepMs, p. 135, pct. XXXVII. 6, B, b. 673. TRITENII DE JOS, jud. Cluj (S. IX) 1. La 2 km spre vest de sat, la poalele dealului „Cetatea Sării“, pe malul drept al „Văii Scroafei“, se găsesc, în cantităţi mari, fragmente ceramice romane provinciale, cărămizi şi alte obiecte din bronz. Tot aici s-au dezgropat morminte de epocă romană, în care s-au găsit monede imperiale. Ansamblul descoperirilor indică, foarte probabil, o aşezare rurală cu cimitirul ei. 2. Spre Ţigăreni, de cealaltă parte a satului, se află urmele unei aşezări rurale, cu resturi de ziduri. 1; 2. I. Téglás, ArchÉrt, 22, 1902, p. 405; 30, 1910, p. 276-277; M. Roska, Rep, p. 18, nr. 42, p. 66, nr. 25 (localizare greşită); TIR, L 35, p. 73; RepCj, p. 388, nr. 1, 3.
674. TURDAŞ, jud. Alba (S.
IX) 1. În vatra satului s-au descoperit materiale de epoca romană: ţigle, ceramică provincială şi terra sigillata; ele indică existenţa unei aşezări rurale. 2. La aproximativ 4 km sud-est de sat, pe terasele văii „Alghiori“ se află o aşezare rurală romană. 1. M. Blăjan, Apulum, 11, 1973, p. 743-753, il.; M. Blăjan, C. Tatai-Baltă, Apulum, 16, 1978, p. 15, 33, il.; RepAb, p. 192-193, pct. 194/6; 2. M. Blăjan, Apulum, 10, 1972, p. 727-730, il.; 11, 1973, p. 751, 754, il.; RepAb, p. 193, nr. 8. 675. TURDAŞ, jud. Hunedoara (S. V) Pe teritoriul satului se menţionează urmele unei aşezări rurale. G. Téglás, HunyadvTört, I, p. 149; O. Floca, V. Şuiaga, GhidHd, p. 88 sqq; D. Tudor, Oraşe, p. 131; TIR, L 34, 114. 676. TURENI, jud. Cluj (S.
IX) Din puncte neprecizate provin două monede: una de argint de la Iulia Domna şi una de bronz de la Iulia Mammaea. I. Winkler, SCN, 2, 1958, p. 409-410, 412, nr. 23; I. Winkler, A. Hopârtean, MAP, p. 133, nr. 24; RepCj, p. 411, nr. 5, b. 677. TURNIŞOR-SIBIU, jud. Sibiu (S. XII) De aici provine un tezaur monetar cu piese de la Septimius Severus până la Filip Arabul. Gooss, Chronik, p. 95; 678. TURNU ROŞU, jud. Sibiu (S. XI) 1. Pe teritoriul satului, la marginea sa sudică, pe dealurile „Nişului“ sau „Cioroiului“ se exploata în epoca romană un calcar cu sedimente, din care au fost prelucrate printre alte monumente şi cele descoperite la Săcădate. 2. Se menţionează şi existenţa unor exploatări de minereu de cupru. 3. Din zona satului provine şi un tezaur monetar cu piese de la Hadrian până la Filip Arabul, precum şi o buză de chiup roman. M. J. Ackner, AVSL, 4, 1851, p. 25; V. Wollmann, Mineritul, p. 150, 263. 679. TUŞINU, jud. Mureş (S. XIII) Fără precizări topografice se menţionează descoperirea aici a unor conducte romane din lut, probabil de la un apeduct şi a unor fragmente ceramice de aceeaşi perioadă; existenţa unei aşezări rurale pare foarte posibilă. TIR, L 35, p. 75; N. Branga, Urbanismul, p. 112, nr. 268; RepMs, p. 222, pct. LXXV. 6, A. 680. TUŞTEA, jud. Hunedoara (S. I) 1. În vatra satului au fost observate, în sec. XIX, urmele unei aşezări rurale. 2. În anul 1977, au fost observate, la 200 m vest de biserică, urme de construcţii şi fragmente de la statui din piatră. Cele două semnalări, pot fi identice, oricum ele atestă existenţa unei aşezări. Referitor la materialul epigrafic consemnat aici, el se consideră că a fost adus de la Ulpia Traiana. 1. Neigebaur, Dacien, p. 50-51; Gooss, Chronik, p. 116; D. Tudor, Oraşe, p. 108-109; TIR, L 34, p. 114; IDR, III/3, p. 12, 14; 2. Hr. Tatu, O. Popa, Z. Kalmar, Sargetia, 21-24, 1988-1991, p. 102, nr. 60. |
