|
ARHEOLOGIE ŞI
ISTORIE (I)
Descoperiri din judeţul Caraş-Severin
Autor:
Sabin Adrian Luca ISBN 973-709-067-5, Editura Economică, 2004. Prelucrare
Web: Cosmin Suciu; Powered
by: Institutul pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural
Transilvanean în Context European
(IPTCE)
Descoperiri
arheologice V. Valea
Bolvaşniţa (comuna Mehadia) 1. Punctul Izvorul Ungurului. Înainte de intrarea în localitate, la circa 350-400 m faţă de podul de peste râul Bolvaşniţa şi la circa 100 m vest de izvor, s-a descoperit ceramică eneolitică.[1] 2. Punctul Luncă. Zona de interes arheologic se află în imediata vecinătate a intersecţiei drumului spre Valea Bolvaşniţa cu şoseaua europeană. Materialele arheologice descoperite aparţin primei epoci a fierului.[2] 3. Punctul Săliştea. Zona este situată pe malul din stânga râului Bolvaşniţa. Reţinem doar toponimicul.[3] 4. De aici provine un fragment de
inscripţie.[4] 5. La circa 3 km de Mehadia, cu ocazia săpăturilor arheologice la castrul roman, a fost identificat un cimitir medieval.[5] 6. Punctul Grobişte. Pe panta unui deal situat la nord de sat, într-o livadă, au fost descoperite morminte, fără inventar funerar.[6]
Valea Mare (comuna Fârliug) 1. În hotarul localităţii, în cimitirul satului, este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr.[7] 2. De aici provine o monedă preromană.[8] Valea Ravensca (comuna Sicheviţa) 1. În localitate s-au descoperit cruci de piatră aparţinând unui cimitir necercetat sistematic.[9] Valea
Sicheviţei (comuna Sicheviţa) 1. Într-un loc neprecizat între Valea Sicheviţa şi Valea Ravensca s-a descoperit, în anul 1965, un depozit de bronzuri (Sicheviţa I – seria Moigrad-Tăuteu, Ha B1) (MBR).[10] 2. Punctul Valea Sicheviţei. a. La Sălaşul lui Gruiţa s-a descoperit, în anul 1972, un depozit de bronzuri (Sicheviţa III – seria Cincu-Suseni, Ha A1-2) (MBR).[11] b. În apropiere de Vârful Cioaca se găseşte Sălaşul lui Iedu. Aici s-au descoperit artefacte databile la mijlocul epocii bronzului.[12] c. Pe Vârful Cioaca s-a descoperit o toartă de tip ansa lunata.[13] Valea
Timişului (comuna Buchin) 1. Sub casa lui Dumitru Munteanu se află o aşezare neolitică (cultura Vinča). Tot aici a apărut şi ceramică romană de secolele II-III d.Chr.[14] 2. Punctul Rovină. În hotarul localităţii Valea Timişului, la aproximativ 2,5 km spre nord de aceasta şi aproximativ 1 km NV de comuna Buchin, se află acest punct. S-au descoperit materiale ceramice aparţinând culturii Tiszapolgár, grupului cultural Balta Sărată (două subniveluri) şi culturii Basarabi, aşezarea având trei niveluri distincte de depunere (MBR; MC).[15] 3. Punctul Rât. Este situat la 500-600 m sud de Rovină şi la 30-40 m nord de pârâul care taie terasa. Aşezarea aparţine culturii Basarabi (MBR). Aici se vede şi drumul roman.[16] 4. Punctul Tăbărâşte. Punctul se află la 400 m NV de sat, pe marginea terasei a doua a Timişului, lângă locul unei vechi sonde. Materialele ceramice sunt hallstattiene (MBR).[17] 5. Punctul La Nemţi. La 600-700 m nord de Rovină sunt două movile funerare cu diametrul de 5-6 m, respectiv 8-10 m şi înălţimea de 1 m.[18] 6. O. Bozu aminteşte, în hotarul localităţii, o aşezare dacică.[19] 7. În sat sunt urme de construcţii romane. Resturile se află la aproximativ 35-40 m de drumul roman Dierna – Tibiscum şi se datează în secolele II-III d.Chr.[20] Valeadeni (comuna
Buchin) 1. Punctul Gomile sau Trei Gomili. În plantaţia de pomi fructiferi sunt vizibile trei movile din pământ.[21] Valeapai (comuna Ramna) 1. Punctul Valea Pietrii. De aici provine faună preistorică.[22] 2. Punctul Islaz. În acest punct din hotarul localităţii este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr.[23] 3. Se aminteşte o monedă preromană.[24] 4. În jurul localităţii există un afloriment care pare a fi fost exploatat în perioada romană.[25] Var (comuna Obreja) 1. Punctul În Grădini. Aici se află fragmente ceramice preistorice şi resturile unei construcţii romane.[26] 2. La circa 50 m nord de drumul Iaz – Var (la circa 1 km NE de Complexul de vaci) se găsesc materiale ceramice Ha B.[27] 3. Punctul Dâlmă. Fragmente ceramice atipice, preistorice.[28] 4. Punctul Dos sau La Dos. Fragmente ceramice preistorice aparţinând culturii Coţofeni, epocii bronzului (grupul cultural Balta Sărată) şi Hallstattului timpuriu (MC).[29] 5. Lângă Grajdurile CAP Var au fost identificate materiale ceramice de secolele V-IV î.Chr.[30] 6. Punctul Vânile Mari. Fragmente ceramice preistorice atipice.[31] 7. În
zona Pârâului lui Hoba au
fost descoperite fragmente ceramice dacice de secolele IV-II î.Chr.[32] 8. La sud de Dealul Panga au fost descoperite materiale arheologice neolitice şi altele aparţinând culturii Coţofeni.[33] Vălişoara
(comuna Bucoşniţa) 1. La circa 150 m SE de gara Vălişoara este o aşezare hallstattiană.[34] 2. La circa 200-250 m SE de punctul unde Pârâul Groapa Copaciului părăseşte terasa a doua a Timişului este semnalată o movilă de pământ cu diametrul de 15 m şi înălţimea de 1,5 m.[35] 3. Punctul Şes. La 400 m SV de sat şi la aceeaşi distanţă NNE de gara CFR Vălişoara, la extremitatea nordică a terasei II a Timişului, s-a identificat o aşezare romană.[36] 4. Punctul Ogaşul cu Ţigle. În acest punct, situat pe partea din stânga Văii Copaci, se găseşte – la fel ca peste vale, în punctul numit Dunga Miluicii – mult material tegular. Poate că aici au existat cărămidării romane.[37] Văliug
(comună) 1. Puncte arheologice pe coastele Muntelui
Semenic, înspre râul Bârzava:
Pădurea Grădiştii, Pietrele scrise, Groposu. Chiar dacă descoperirea unor artefacte se lasă aşteptată, între cercetătorii locului se crede cu tărie că multe dintre peisajele posibil antropice ale locului se datorează dacilor.[38] 2. În dreptul km 7 al şoselei Văliug – Reşiţa s-au descoperit cinci monede romane.[39] 3. De aici provine o monedă preromană.[40] 4. Punctul Poarta Albă. De aici provin doi denari romani republicani şi trei denari romani imperiali (poate că aceste monede fac parte din tezaurul de la Cuptoare).[41] Vărădia
(comună) 1. Punctul Chilii. Dealul este situat în apropierea satului. În 1881 se semnalează aici o aşezare preistorică. Primele cercetări sunt realizate în anul 1883 (Milleker B.). Acum se descoperă o aşezare de epoca bronzului înconjurată în trei părţi cu şanţuri de apărare. Fortificaţia pare a fi, mai degrabă, cea de epocă romană. În vestul dealului se afla un cimitir de incineraţie în urne mari. Cercetările mai noi au arătat că este vorba despre o aşezare hallstattiană în care au apărut şi materiale arheologice Basarabi. Tot de aici provine şi un colier de bronz din Ha A1. Tot în acest punct din hotar se aminteşte o cetate dacică. Castrul roman (Arcidava) are dimensiunile de 214 / 132 m. În timpul săpăturilor s-au descoperit 26 monede romane. Aici se află şi o biserică medievală de secol XII d.Chr. şi o necropolă de secolele XIV-XV d.Chr. Tot în acest punct a existat şi o mănăstire ortodoxă.[42] 2. Punctul Flemondina. Acesta este un loc din hotarul satului, unde s-au descoperit, în anul 1888, fragmente ceramice asemănătoare cu cele de pe Chilii.[43] 3. Într-un loc, mai sus de biserică, s-au găsit două pumnale din bronz care s-au pierdut.[44] 4. Punctul Pustă Rovină, Pustă sau Rovine. Aici, în Lunca Caraşului, este semnalat un castru roman de piatră, refăcut dintr-unul de pământ. Castrul auxiliar de piatră are dimensiunile de 154 / 172 m. S-au executat săpături arheologice şi în aşezarea civilă a castrului, pe malul din stânga Caraşului.[45] 5. Punctul Dâmbul
Odăii. În stânga
castrului s-au descoperit urmele unei aşezări de secolele III-IV
d.Chr.[46] 6. Punctul Moara lui Imbroane. Aici apar sporadic, la arătură, fragmente ceramice de secolele III-IV d.Chr.[47] 7. În hotar se semnalează urme medievale timpurii.[48] Vârciorova (comuna
Bolvaşniţa) 1. Punctul La Copaci. La circa 1,5-2 km sud de Vârciorova există urmele unei construcţii romane.[49] 2. La circa 200-250 m NV de construcţia romană, în vale, s-a descoperit ceramică medievală timpurie (MBR).[50] 3. Punctul Seliştea Bahnei. Pe dealurile Bechet şi Dubovna aflate la nord de sat, în zona Bahnea Iloviţa, s-au descoperit materiale arheologice medievale.[51] 4. Punctul Seliştea
Ţarovăţ. La vest de Ilova se află o vatră medievală.[52] 5. Pe drumul din sat spre Sălaşul lui Adam, NE de localitate, în prima vale, după trecerea firului de apă, pe stânga, sunt semnalate mai multe movile mari, apropiate între ele.[53] 6. În zona acestor movile s-a cercetat o glăjărie.[54] 7. Rocile utile de aici par a fi fost exploatate în epoca romană.[55] Verendin (comuna
Luncaviţa) 1. Aici s-ar fi descoperit un tezaur monetar.[56] 2. Cariera
Verendin. Aceasta a fost exploatată în epoca romană (probabil), medievală şi modernă.[57] Vermeş (comună) 1. În hotar este semnalat
microtoponimul Gomila.[58]
Voislova (comuna
Zăvoi) 1. Castrul de pământ (Pons Augusti) de aici are 36 / 47 m.[59] 2. Lângă staţia de cale ferată este semnalată o movilă de pământ. Tot aici se află şi resturile unui burgus sau statio romană cu aşezarea civilă aferentă.[60] Vrani (comună) 1. Punctul Islaz. Locuirea din epoca bronzului şi prima epocă a fierului a fost localizată de-a lungul Pârâului Ciclova pe o mare întindere. Tot aici apar şi materiale ceramice de secolele III-IV d.Chr.[61] 2. Punctul Dealul Morişchii. Aici este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr. şi urme din prima epocă a fierului (cultura Basarabi). Necropola de aici este medievală timpurie.[62] Vrăniuţ
(comuna Răcăşdia) 1. Punctul Iagodărie sau La Godărie. La SV de sat, pe malul râului, s-au descoperit fragmente ceramice neolitice, Basarabi, de secol IV d.Chr. şi medievale timpurii (secol XII d.Chr.).[63] 2. La hotarul dintre Vrăniuţ şi Răcăşdia a fost identificată o aşezare neolitică.[64] 3. Pe malul din stânga al râului Ciclova se află o aşezare hallstattiană.[65] 4. Punctul Uliţa Popii. Pe marginea nordică a satului s-a descoperit un vas mare în care era îngropat un copil datat în secolele III-IV d.Chr. Săpăturile efectuate aici au dus la descoperirea unui nivel de secolele III-IV d.Chr. şi un altul de secolele XIII-XIV d.Chr.[66] 5. Punctul Livezi. În hotarul localităţii, pe malul din stânga Pârâului Ciclova, la sud de sat, este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr., alta de secolele VIII-IX şi una de secolele XII-XIII d.Chr. Tot aici este şi o necropolă de secolele XII-XIV d.Chr.[67] 6. Punctele Cuibul Stârcului, Cărămidărie,
Ogoară şi Rovine. În toate
aceste puncte apar materiale ceramice încadrabile în secolul IV d.Chr.[68] 7. Punctul Movila Mică (Mare ?). În acest punct din hotar s-a descoperit ceramică medievală.[69] |
