|
ARHEOLOGIE ŞI
ISTORIE (I)
Descoperiri din judeţul Caraş-Severin
Autor:
Sabin Adrian Luca ISBN 973-709-067-5, Editura Economică, 2004. Prelucrare
Web: Cosmin Suciu; Powered
by: Institutul pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural
Transilvanean în Context European
(IPTCE)
Descoperiri
arheologice J. Jitin (comuna Ciudanoviţa) 1. Punctul Gura Vârghii. Aici s-au descoperit urme de construcţii nedatate.[1] Jupa (municipiul Caransebeş) 1. În anul 1976 s-a descoperit, în poziţie
secundară, un silex încadrabil în paleoliticul superior.[2]
2.
Se aminteşte, într-un punct neprecizat, un fragment ceramic vincian.[3] 3. Punctul Triaj. a. Punctul Jupa-Sud sau Dâmb. La est de Halta Jupa,
dincolo de Triaj, pe terasa a doua
a Timişului, la aproximativ 150 m SE de heleşteul din islazul
satului s-au descoperit fragmente ceramice din epoca bronzului. Săpăturile arheologice efectuate
aici în anul 1982 au dus la descoperirea unei aşezări neolitice
târzii, eneolitice (cultura Tiszapolgár) şi a materiale ceramice din
epoca bronzului.[4] b. Punctul Livezi. La aproximativ 800-900 m
nord de punctul de mai sus, pe marginea aceleaşi terase, s-au descoperit
materiale ceramice hallstattiene şi resturi de construcţii romane (villa
rustica).[5] c.
La depărtare de 600-700 m nord de aşezarea hallstattiană, pe o
terasă mai puţin joasă, la 150-200 m NV de capătul Triajului, s-au adunat fragmente
ceramice preistorice, atipice (MC). d.
Peste drumul Caransebeş – Lugoj, în partea opusă a acestor situri,
se poate observa ductul unui drum roman.[6] 4. La
Balastieră s-a descoperit un
celt din bronz.[7] 5. De aici provine o fibulă de tip Peschiera.[8]
6. Benzinăria Theo&Mary.
Aici s-au descoperit fragmente ceramice aparţinând grupului
cultural Balta Sărată.[9] 7. Punctul Zidină.
a. Castrul Tibiscum. Despre castrul roman se cunosc foarte multe date, el fiind
identificat încă de acum două secole. Amplasat la întretăierea a două dintre cele mai importante
drumuri imperiale care legau Sarmisegetuza de Dierna şi Lederata,
oraşul şi castrul s-au dezvoltat datorită câmpiei fertile în
care se aflau, a poziţiei comerciale şi strategice ocupate. În anii ce au urmat cuceririi romane a fost construit, în
piatră, pe malul Timişului, un castru auxiliar de 102 / 109 m,
pentru ca mai apoi, în secolul II d.Chr., să aibă loc o extindere
spre vest şi sud a fortificaţiei (aici au staţionat trei trupe
auxiliare). Faza de început a castrului este de pământ. În timpul cercetării sistematice a castrului au fost
identificate 3-4 niveluri antice, din care cel mai nou se datează
după retragerea aureliană. O dată cu anul 1985 cercetarea din castrul de piatră s-a
axat pe studiul principiei. Aceasta
este orientată NE-SV şi are dimensiunile de 36 / 31 m. Faza de pământ a castrului este cercetată de M. Moga
şi, mai târziu, de D. Benea (acesta se găseşte la 1,80-2,00 m
adâncime). Urme arheologice de secol
VI-VII s-au descoperit în interiorul castrului de piatră, dar şi în
aşezarea civilă. Cea mai veche
ceramică descoperită în castru este dacică. b. Vicusul militar. Punctul Cetate
sau Peste Ziduri. Iniţial, în apropierea castrului s-au construit ateliere de
olărie şi fierărie ale armatei. Mai apoi, aici s-au stabilit
familiile soldaţilor, formându-se o aşezare civilă, înspre
nord, de-a lungul râului Timiş (punctul La Drum – Zăvoi; Cetate sau Peste Ziduri). În timpul lui Septimius Severus sau Caracalla aşezarea
civilă primeşte rangul de municipium. Aici s-au cercetat mai multe clădiri cu urme de locuire
romană târzie.[10] 8. Din
hotar ar proveni un tezaur format din 50 de monede preromane.[11] 9. În
împrejurimile localităţii, la balastiera de pe malul din stânga
Timişului, s-a descoperit, în mod întâmplător, o spadă
medievală.[12] 10. Punctul Sector
Cărbunari-Ţigăneşti. Aici se aminteşte, fără alte precizări, o
necropolă medievală (arpadiană), dar şi urme romane (villa
rustica). Aici s-a cercetat o biserică medievală de secolele XIII-XIV
d.Chr.[13] |
