|
ARHEOLOGIE ŞI
ISTORIE (I)
Descoperiri din judeţul Caraş-Severin
Autor:
Sabin Adrian Luca ISBN 973-709-067-5, Editura Economică, 2004. Prelucrare
Web: Cosmin Suciu; Powered
by: Institutul pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural
Transilvanean în Context European
(IPTCE)
Descoperiri
arheologice I. Iabalcea (comuna
Caraşova) 1. Peştera cu Oase. Peştera se află pe versantul din dreapta văii, în sectorul Comarnic – Ţolosu. Materialele arheologice recoltate se pot încadra în cultura Coţofeni, Hallstatt şi perioada medievală.[1] 2. Peştera cu Puţ. Peştera se află pe versantul din dreapta văii, în sectorul Comarnic – Ţolosu. Materialele arheologice recoltate se pot încadra în perioada medievală.[2] 3. Peştera Cuptorul Ciumei. Peştera se află pe versantul din dreapta văii, în sectorul Comarnic – Ţolosu. Materialele arheologice recoltate se pot încadra în perioada medievală târzie.[3] 4. Peştera de sub Pietrele Albe. Peştera se află pe versantul din dreapta văii, în sectorul Comarnic – Ţolosu. Materialele arheologice recoltate nu sunt definite.[4] 5. Peştera Hotel Grotă. Peştera se află pe versantul din stânga a Cheilor Caraşului, Şipotul Socolovăţ, Dealul Jabălul Mare. Materialele arheologice recoltate se pot încadra în perioada medievală.[5] 6. Peştera Omului. Peştera se află pe versantul din dreapta a Cheilor Caraşului. Materialele arheologice recoltate se pot încadra în cultura Coţofeni, perioada dacică şi cea medievală.[6] 7. Peştera Racoviţă. Peştera se află pe versantul din dreapta văii, în dreptul Peşterii Socolovăţ, la 600 m de confluenţa Cheilor Comarnicului cu Caraşul. Materialele arheologice recoltate se pot încadra în perioada dacică şi în cea medievală.[7] 8. Peştera Ţapului. Peştera se află pe versantul din dreapta a Cheilor Caraşului. Materialele arheologice recoltate se pot încadra în neolitic, cultura Coţofeni, perioada dacică şi cea medievală. Aici s-ar afla şi un sanctuar dacic.[8] Iablaniţa
(comună) 1. Într-un loc neidentificat din hotarul satului a apărut o secure din piatră şlefuită.[9] 2. În anul 1882 s-a descoperit un depozit de bronzuri (Iablaniţa I).[10] 3. Într-o colecţie particulară din
localitate se află degetul unei statui imperiale de bronz.[11] 4. În colecţia lui I. Ionescu se
află două obiecte din bronz aparţinând perioadei romane.[12] 5. Cariera
Iablaniţa. Aceasta a fost exploatată în epoca romană.[13] Iam (comuna
Berlişte) 1. De aici provine un depozit de bronzuri din seria Cincu-Suseni (Ha A1-2).[14] 2. Punctul Prigor. În acest punct s-au descoperit fragmente ceramice hallstattiene (cultura Basarabi) şi din secolele III-IV d.Chr.[15] 3. Punctul Staţia CFR. La marginea satului, în apropierea staţiei CFR, sunt semnalate urme de locuire din secolele III-IV d.Chr.[16] 4. Punctul Sat Bătrân sau La
Castel. La sud de sat a fost identificată vatra unei aşezări medievale. Cu ocazia săpăturilor sistematice s-au descoperit morminte de incineraţie hallstattiene şi fragmente ceramice din epoca bronzului.[17] 5. Descoperiri mai vechi amintesc monede romane în vatra satului.[18] Iaz (comuna Obreja) 1. Punctul Dâmb. Punctul este situat pe marginea terasei a doua a Timişului, în locul în care ea coteşte spre est, formând intrarea în Valea Bistrei. Materialele arheologice recoltate de aici aparţin epocii neolitice (cultura Starčevo-Criş), eneoliticului (cultura Coţofeni), epocii bronzului (grupul cultural Balta Sărată), hallstattiene (cultura Basarabi), dacice şi romane. Aici s-a descoperit restul unui mormânt Hallstattian de femeie în care erau mai multe obiecte şi podoabe din bronz (Ha B3-C1). Aici se află cimitirul municipiului roman Tibiscum. Pe aceeaşi terasă se observă şi urmele drumului roman imperial. Mormintele romane sunt de mai multe tipuri: Inhumaţia. Mormintele de înhumaţi sunt tumulare. Mantaua acestora are dimensiuni variabile. Diametrul este între 8 şi 16 m şi înălţimea între 0,30 şi 1,50 m. Se pot observa peste 30 de astfel de movile. Tumulii pot fi de trei feluri: morminte fără vreo amenajare specială, păstrându-se doar inventarul, mormintele din cărămidă, în formă de cutie şi mormântul construit din lespezi de piatră. Incineraţia. Toate mormintele de incineraţie sunt plane. Acestea sunt de trei feluri: mormintele într-o groapă neamenajată, în care s-a depus cenuşa mortului şi ofrandele; mormintele într-o groapă ovală, albiată, cu pereţii arşi la roşu şi mormintele în cutie (cistă). Toate mormintele au direcţie est-vest şi se datează în secolele II-III d.Chr.[19] 2. Punctul Şuşara sau
Rovină. Punctul se află în continuarea terasei Dâmb, în apropierea oraşului Caransebeş. Aici se află o necropolă tumulară de incineraţie. Aici s-a identificat şi o villa suburbana.[20] 3. Punctul Sat Bătrân Mare, Traianu sau Troian. Oraş roman. Ruinele acestuia, aflate la nord de punctul Dâmb, se întind pe o mare suprafaţă (aproximativ 30 ha) la vărsarea Bistrei în Timiş. Între urmele arheologice din acest punct amintim şi materiale ceramice aparţinând culturii Coţofeni. Aici au fost cercetate o lungă serie de construcţii precum şi drumul roman. În zonă s-a cercetat un templu roman dedicat lui Apollo, datat în secolul III d.Chr. Templul s-a construit peste un complex arheologic dacic (necropolă) de secolele IV-III î.Chr. Aici sunt şi urme de locuire romană târzie. De aici provin mai multe monede romane.[21] 4. O. Bozu aminteşte aici o aşezare dacică.[22] 5. Punctul Ţigănaşi. Din acest punct provin fragmente ceramice aparţinând grupului cultural Balta Sărată.[23] 6. Punctul Staţia de transformare. Pe partea din stânga drumului dinspre Caransebeş s-au recoltat fragmente ceramice hallstattiene.[24] 7. Lângă grajdurile CAP Iaz au fost identificate fragmente ceramice neolitice.[25] 8. În apropiere de punctul Dâmb s-au descoperit morminte romane. Se pare că este vorba despre a doua necropolă romană a Tibiscumului.[26] 9. În hotarul satului, către Obreja, s-a semnalat microtoponimul Gomilă.[27] 10. Punctul
La Capelă. Materiale arheologice medievale.[28] 11. Punctul
Iepura. Aici s-ar afla vatra vechiului sat Iaz.[29] 126. Iertof (comuna Vrani) 1. În hotarul localităţii, în Lunca Vicinicului, la intrarea în sat dinspre Vrăniuţ, este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr.[30] Ilidia (comuna Ciclova Română) 1. Punctul Tramnic sau Ogaşul cu
Raci. Situl arheologic aparţine culturii Coţofeni. Cercetările sistematice au fost executate de S.A. Luca în anul 1985. Aşezarea se află la câteva sute înainte de intrarea în localitate dinspre Oraviţa, pe o terasa din stânga drumului. La baza sitului este un izvor. Cercetările iniţiale au vizat urmele din secolele III-IV d.Chr. din acest punct.[31] 2. Punctul Căşile Codrenilor. Pe Valea Mare, pe poteca care taie cursul văii, în prundişul râuleţului, s-a descoperit un fragment ceramic monocrom, Starčevo-Criş.[32] 3. Punctul Cetate. Urme materiale din secolele III-IV d.Chr. se află în acest loc. În cimitirul aflat aici s-au descoperit urmele unei biserici din piatră de tip sală, cu altar pătrat, şi cu doi stâlpi aşezaţi în apropierea peretelui de vest al navei. Aceştia susţineau un cor sau un turn-clopotniţă deasupra tribunei. Aceasta a funcţionat după o biserică de lemn distrusă la 1241. Cimitirul
medieval din acest punct poate fi încadrat între secolele XII-XIV d.Chr.[33] 4. Punctul Obliţa sau La Scaun. Pe partea din dreapta satului Ilidia se ridică Dealul Obliţa. Aici s-a cercetat, între anii 1969-1977, o biserică, de plan circular în exterior şi cvadrilobat în interior, şi alte construcţii medievale (un castel cnezial). Cercetările au continuat şi în anii următori. Tot aici s-au descoperit şi urme hallstattiene (Ha A şi Basarabi) (MBR). La 1325 este pomenit castellanus de Ilyed, iar la 1363 castrum Iliad. Aici se află şi o movilă.[34] 5. Punctul Dealul
Armenilor. În acest
punct din hotarul localităţii s-au descoperit materiale ceramice
din secolul IV d.Chr.[35] 6. Punctul Moara
Gherghinii. În acest
punct din hotarul localităţii s-au descoperit materiale ceramice
din secolul IV d.Chr.[36] 7. Punctul Sălişte sau Selişte. În Lunca Vicinicului (Râul Mare) s-a descoperit o aşezare medievală timpurie de secolele VIII-IX d.Chr. Pe Valea Vicinicului se semnalează resturi de activitate metalurgică de secolele XI-XII d.Chr.[37] 8. Punctul Funii sau La Funii. În acest punct s-a descoperit şi un complex de locuire aparţinând culturii Bodrogkeresztúr. Aşezarea Basarabi se află pe terasa Vicinicului. O aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr. se află în acelaşi loc. Tot aici s-a descoperit o necropolă
medievală timpurie de secolele XI-XII d.Chr.[38] 9. Stânca cu desene rupestre în culoare roşie de la Ilidia – Vicinic (Cleanţul lui Ion Sârbu). La SV de vatra satului, într-o zonă cu izvoare, pe versantul din dreapta râului Vicinic, se află mai multe desene rupestre realizate cu culoare roşie. Datarea desenelor se face în secolele XI-XIV d.Chr. Se aminteşte şi despre existenţa unei biserici medievale de secolele XIII-XIV d.Chr. pe Dealul Albiţa.[39] 10. Punctul
Cucuiova Mare. Pe deal s-a descoperit o monedă preromană.[40] 11. În anul 1879 s-a descoperit un denar imperial roman.[41] 12. Punctul
Scămnel. Aici se semnalează mai multe movile.[42] Ilova (comuna Slatina Timiş) 1. La aproximativ 500-600 m sud de aşezarea de la Gura Ilovei se află o aşezare din epoca bronzului.[43] 2. Punctul Şesul cu Spini sau Faţa Ilovei. Pe o terasă înaltă, în imediata vecinătate a căii ferate care leagă Băile Herculane de Caransebeş, la aproximativ 400 m vest de poalele Dealului Faţa Ilovei, s-a descoperit o aşezare aparţinând grupului cultural Balta Sărată şi culturii Basarabi.[44] Ineleţ (comuna Cornereva) 1. Peştera 2143 / a (Cheile Bobotului). Peştera este situată la 150-200 m de borna km 14, spre Godeanu, la 20 m deasupra drumului spre Baia de Aramă. Materialele arheologice recoltate aparţin paleoliticului superior şi epocii moderne (MC).[45] 2. Peştera „La Găuri” (grota
superioară). Peştera este situată în Valea La Comandă. Materialele arheologice culese de la suprafaţă aparţin culturii Coţofeni şi Vučedol (MC).[46] 3. Peştera Nr. 61, Peştera de la
Colibituri (Peştera de la Steiul Roşu). Aceasta se află în zona Ineleţ. Peştera este situată pe malul din stânga Pârâului Iuta, la confluenţa acestuia cu Cerna. Caverna are un strat de cultură gros aparţinând culturii Coţofeni (MC).[47] 4.
Peştera 2144 / 65. Peştera este situată pe versantul din stânga Văii Drestenicului, la 15 km în amonte de Băile Herculane. Materialele ceramice recoltate aparţin culturii Coţofeni şi culturii vaselor cu toarte pastilate.[48] Izgar (comuna Vermeş) 1. Punctul Gomila lui Gaşpar. Această movilă se află în hotarul localităţii.[49] |
