|
ARHEOLOGIE ŞI
ISTORIE (I)
Descoperiri din judeţul Caraş-Severin
Autor:
Sabin Adrian Luca ISBN 973-709-067-5, Editura Economică, 2004. Prelucrare
Web: Cosmin Suciu; Powered
by: Institutul pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural
Transilvanean în Context European
(IPTCE)
Descoperiri
arheologice S. Sacu (comună)
1. La şcoala din localitate sunt
două piese neolitice realizate prin şlefuirea pietrei (topoare).[1]
2. Punctul Zăvoi, Bucium şi Sat Bătrân. Fragmente ceramice preistorice atipice.[2] 3. Punctul Islaz. Aici a fost identificat un nivel aparţinând culturii Coţofeni.[3] 4. Punctul Ferma Horticolă sau Ţărinioara-Pelcea. Aici s-au descoperit fragmente ceramice aparţinând grupului cultural Balta Sărată şi altele ale culturii Basarabi.[4] Sadova Veche (comuna Slatina Timiş)
1. În anul 1943 s-a descoperit în prundişul râului Timiş o piesă macrolitică de silex databilă în paleoliticul inferior.[5] Sasca
Montană (comună)
1. Peştera Dubanăţ. Peştera se găseşte în Valea Nerei, Cheile Şuşarei. Piese din paleolitic, neolitic, epoca bronzului şi epoca medievală (MBR).[6] 2. Într-o cărămidărie s-a descoperit o spadă datată Ha A1-B2.[7] 3. Pe Valea Şuşarei, în dreptul unui grohotiş, s-a descoperit un fragment ceramic dacic.[8] 4. Peştera din Colţu
Cătănii. Aceasta este situată pe Valea Gheorghe, pe versantul din stânga. Materialul ceramic recoltat aparţine perioadei eneolitice, culturii Coţofeni, epocii bronzului, Hallstattului şi epocii medievale (MC).[9] 5. Peştera Nr. 7 din Crno Polje. De pe planşeul peşterii s-a recoltat o oală de lut.[10] Sasca Română (comuna Sasca Montană) La est de localitate, în Cheile Nerei, sunt o
serie de peşteri: 1. Peştera de la Lacul Dracului. Peştera este situată lângă Lacul Dracului la o altitudine absolută de 210 m şi la 3 m deasupra cursului Nerei. Nu se cunosc materiale arheologice care să provină de aici.[11] 2. Peştera
Boilor. Se află lângă poteca turistică pe versantul din stânga Nerei. În Grota Boilor se poate locui. Nu se cunosc materiale arheologice care să provină de aici.[12] 3. Peştera
Gaura Porcariului. Peştera se află la o altitudine de 240 m, cu 50 de m deasupra Nerei, în apropierea Ogaşului Porcariului. Materiale arheologice care provin de aici aparţin eneoliticului (cultura Tiszapolgár) şi perioadei medievale.[13] 4. Peştera Dubova. Este una dintre cele mai mari peşteri din chei. Intrarea acesteia este suspendată la 20 m înălţime. Ea se află pe versantul din stânga văii, nu departe de Ogaşului Porcariului. Fragmentele ceramice descoperite aici aparţin neoliticului, perioadei medievale şi moderne.[14] 5. Peştera Rolului (Adam Neamţu). Situată în Cârşia Rolului la 270 înălţime şi la 300 m în aval de Cantonul Damian, pe partea din dreapta drumului. Fragmentele ceramice recoltate aici sunt din neolitic (cultura Sălcuţa), epoca bronzului, cea medievală şi modernă.[15] 6. Peşterile lui Vât sau Peştera lui Vât II. Acestea sunt situate la circa 200-250 m de Valea Seacă, Padina Ulmului. În peşteri s-au descoperit urme de locuire medievale.[16] 7. Peştera din Pânza Albinii. Nu se cunosc materiale arheologice care să provină de aici.[17] 8. Peştera Dubovăţ. Peştera se află în carstul din Valea Nerei. Materialele arheologice descoperite aici aparţin epipaleoliticului, epocii medievale şi secolului XVIII d.Chr.[18] 9. Peştera Gaura Hicleană. Peştera se află în carstul din Cheile Nerei, versantul din dreapta, în dreapta Ogaşului Văii Rele, sub Vârful Ciochii. Materialele arheologice descoperite aici aparţin secolului XVIII d.Chr. (MBR).[19] 10. Peştera Mare de la Găuri. Peştera se află în carstul din Cheile Nerei, pe versantul din stânga, în Cotul Tulburii. Materialele arheologice descoperite aici aparţin eneoliticului, perioadei daco-romane, medievale şi secolului XV-XVIII d.Chr.[20] 11. Peştera Mică de lângă Peştera lui Vât. Peştera se află în carstul din Valea Nerei, versantul din stânga, Valea Padina Ulmului, la 200 m de Valea Seacă. Materialele arheologice descoperite aici aparţin epocii medievale.[21] 12. Peştera 2 Mai. Peştera este situată pe versantul din stânga Văii Caraşului, în dreptul tunelului fostei căi ferate înguste. Din cavitate s-au recoltat fragmente ceramice medievale şi de epocă modernă (MC).[22] 13. Peştera nr. 1 din Socolovăţ. Peştera se află pe versantul din stânga al Văii Caraşului pe aceeaşi linie cu Peştera Socolovăţ. Peştera se află la aproximativ 150 m înălţime faţă de oglinda apei râului. Fragmentele ceramice recoltate aparţin perioadei medievale şi moderne (MC).[23] 14. Peştera Socolovăţ. Peştera se află pe versantul din stânga Văii Caraşului, la circa 1,2-1,5 km în aval de Peştera 2 Mai la baza unui perete de stâncă de 20 m. Fragmentele ceramice recoltate aparţin perioadei medievale şi moderne (MC).[24] 15. În cimitirul ortodox s-a descoperit un silex ce poate fi neolitic.[25] 16. În zona vărsării Ogaşului Potoc în Nera s-a descoperit un gratoar.[26] 17. Punctul
Cut sau Cotul Mare. Aici s-au descoperit fragmente ceramice eneolitice.[27] 18. Punctul
Priod. Pe culme s-a descoperit o aşezare aparţinând culturii Coţofeni.[28] 19. Pe versantul din stânga Văii Cameniţa, la vreo 50 m depărtare de cursul apei, se observă cu claritate urmele drumului roman.[29] 20. În hotarul localităţii este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr. Se amintesc şi monede.[30] 21. Mina de
aur, cupru, plumb şi fier Sasca Română. Mina de aici a funcţionat în epoca romană şi cea medievală.[31] 22. În hotarul localităţii se semnalează mai multe movile de pământ.[32] Sat Bătrân (comuna Armeniş)
1. Punctul Dealul Bisericii, Vârful
Bisericii sau Cucuiul lui
Gădulea. La aproximativ 3 km de Slatina Timiş, pe un promontoriu care străjuieşte intrarea în sat, au fost semnalate construcţii romane. Pare a fi vorba, însă, despre o biserică de secolele XIV-XV d.Chr. Aici se semnalează şi inscripţii romane.[33] Sălbăgelu Nou (comuna Sacu)
1. La circa 600 m nord de sat, la est de livada de pomi, sunt semnalate patru movile de pământ aliniate la o distanţă de 100 m una de alta.[34] Scăiuş (comuna Fârliug)
1. În islazul satului, la ieşirea din sat spre Zorlenţu Mare, pe ambele părţi ale drumului, se găseşte o aşezare neolitică (cultura Vinča). Aici ar fi şi surse de silex.[35] Secăşeni (comuna Ticvaniu Mare)
1. Pe teritoriul localităţii sunt amintite urme medievale timpurii.[36] Secu (municipiul Reşiţa)
1. Peştera Gaura Pârşului. Peştera este situată la altitudinea de circa 50 m faţă de Peştera Gaura Turcului, la baza peretelui stâncos. Materialele arheologice descoperite aparţin culturii Coţofeni, epocii bronzului, dacice, perioadei medievale timpurii (secolele VIII-IX d.Chr.) şi târzii.[37] Sfânta Elena (comuna
Coronini)
1. Aşezare Starčevo-Criş.[38] Sicheviţa (comună)
1. Punctul Consiliul Popular (Primărie) şi Magazinul Alimentar. Aici s-a descoperit o aşezare aparţinând culturii Starčevo-Criş şi o alta din Hallstatt.[39] 2. Punctul Biserică. Cu ocazia unor lucrări de reparaţii s-a descoperit un bordei dacic.[40] 3. Punctul Lângă Dispensar. Între Gornea şi Sicheviţa, pe partea stângă a drumului s-a găsit ceramică şi zgură. I. Dragomir consideră urmele descoperite aici a fi dacice.[41] 4. Punctul Strajă. Aceasta este o înălţime aflată în hotarul de nord al comunei Sicheviţa la capătul Ogaşului Spărturii. Aici se aminteşte un turn de pază dintr-o epocă neprecizată.[42] 5. Punctul Dealul Mieilor. Dealul este situat la NE de
Sicheviţa, în hotar cu Liubcova. Aici s-a identificat o
fortificaţie de epoca bronzului.[43]
6. Punctul Cracul cu Morminţi. Punctul este situat la nordul localităţii, pe coama unui deal. Sub Sălaşul lui Luca Iedul s-au găsit fragmente ceramice neolitice şi mărgele din lut ars. Acestea ar putea data necropola ca fiind neolitică.[44] 7. Punctul Ogaşul Cirinii În acest punct s-a descoperit material litic şi ceramică neolitică.[45] Slatina-Nera (comuna Sasca
Montană)
1. Punctul Şpiţul Bogodinţiului. Pe partea din dreapta drumului Ciuchici – Sasca Montană, la 1 km de acesta, s-a descoperit o aşezare de secolele II-III d.Chr.[46] 2. Punctul Câmpul Petrilei. În hotarul localităţii, pe culmea largă ce desparte Valea Nerei de cea a Vicinicului, este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr. şi o alta de secolele XIV-XV d.Chr. Aici sunt şi urme de activitate metalurgică (secolele III-IV d.Chr.).[47] 3. În lunca Nerei sunt răspândite pe o arie restrânsă materiale ceramice de secol IV d.Chr.[48] 4. De aici provine un denar roman republican.[49] 5. Mina de
aur Nera. Autorii consideră că aici se exploata aur în vremea dacică şi medievală. Nu ar fi de mirare să fie vorba despre spălarea nisipului aurifer în zonă.[50] Slatina-Timiş (comună)
1. Punctul Gura Ilovei, Podu Ilovei sau Şăs. Locul este cuprins între două pâraie şi se ridică cu câţiva metri deasupra locului mlăştinos de la vărsarea Ilovei în Timiş. Spre nord şi vest staţiunea este spălată de apele Ilovei, iar spre SE este tăiată parţial de şoseaua naţională. Aşezarea aparţine din punct de vedere cultural unui aspect de sinteză între cultura Tiszapolgár şi Sălcuţa.[51] 2. Punctul Dosu. În anul 1885 s-a descoperit în acest loc un lanţ de aur databil la sfârşitul epocii bronzului. Dealul se află la vest de sat în stânga Timişului.[52] 3. Mina de
aur Slatina. Exploatarea aurului aici s-a făcut în epoca romană şi cea medievală.[53] 4. Urmele localităţii romane Masclianis, Gaganae ? (fostă localitate dacică). Se observă şi urmele drumului roman. Urmele castrului roman nu au fost identificate.[54] Socol (comună) 1. Punctul Krugliţa de Mijloc. În hotarul localităţii s-a descoperit o aşezare Starčevo-Criş. Aici se află şi o necropolă de secolele XII-XIV d.Chr.[55] 2. Punctul Kamendin (Cameniţa) sau Paranaschi Breg. Pe platoul dealului situat în capătul de SE al comunei, la aproximativ 2 km de Mănăstirea Baziaş şi la 4-5 km de podul de la Socol se află o mare aşezare fortificată dacică. S-au descoperit materiale neolitice, din epoca bronzului (cultura Vatina, Gârla Mare) şi din a doua vârstă a fierului de când pare a data şi aşezarea fortificată (MBR; MBT). Ultimele periegheze arată că faza finală de fortificare din perioada dacică este din piatră.[56] 3. În hotarul localităţii este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr.[57] 4. Punctul Okrugliţa. În acest punct s-a cercetat o necropolă şi o construcţie (biserică) medievală.[58] Socolari (comuna Ciclova
Română) 1. Într-o peşteră de pe raza localităţii s-au descoperit resturi arheologice neolitice.[59] 2. În lunca râului s-au descoperit monede dacice.[60] 3. Pe teritoriul localităţii, în Lunca Socolarului, sunt urme de locuire databile între secolele VIII-X d.Chr.[61] 4. Punctul Grădina lui Sultana. Aici apar materiale ceramice, un cimitir şi ruinele unor biserici.[62] 5. Punctul Dealul Cetate. La 3 km SE de sat, aproape de Valea Nerei, se ridică ruinele unei cetăţi medievale (se identifică cu cetatea Ilidia). Incinta fortificată măsoară 189 / 90 m, fiind una dintre cele mai mari cetăţi cu ziduri de piatră, medievale, din Banat.[63] 6. Peştera
Socolari Într-o peşteră de pe raza localităţii s-au descoperit materiale ceramice şi osteologice.[64] Steierdorf (oraşul
Anina) 1. Peştera de lângă Steierdorf. De aici provine ceramică preistorică atipică.[65] Străneac (comuna Sicheviţa) 1. Punctul Străneac. Pe o terasă din apropierea Sălaşului lui Veselin sau Ogaşul Vranovăţ, în punctul Străneac, s-au descoperit fragmente ceramice atipice. În apropiere, în Poiana lui Străin, s-a găsit o lance medievală şi un topor de cupru cu braţe în cruce.[66] 2. Aici sunt pomeniţi mai mulţi tumuli de mici dimensiuni.[67] Surducu Mare (comuna Forotic)
1. Punctul Gruniul cu Cremene. Pe teritoriul satului, în partea de NV a acestuia, pe înălţimea cu numele amintit, se află o aşezare vinciană.[68] 2. Punctul Blidaru. La poalele dealului situat la NV de sat s-a găsit zgură şi cremene.[69] 3. Pe platoul din nordul localităţii se află 4-5 movile care datează, probabil, din epoca bronzului. S-au descoperit fragmente ceramice ornamentate cu măturica.[70] 4. Punctul Rovină. Castrul roman (Centum Putei) este situat la 1,5 km spre NE de sat, pe o terasă joasă, numită de localnici Rovină. El este tăiat în două părţi egale de şoseaua Surduc – Doclin. Monumentul roman a fost cercetat în anii 1964 şi 1968. În incinta castrului roman s-a descoperit şi ceramică neolitică. În zonă se poate urmări şi traiectul drumul roman.[71] 5. Aici se află şi o movilă de pământ, la aproximativ 1,5 km de castru, spre NE.[72] 6. Spre NV de primul tumul, la circa 50 m est de linia CFR, în dreptul km 18 plus 200, se poate observa un al doilea tumul.[73] 7. Mina de aur, argint, cupru şi
plumb Surducu Mare. Exploatările au avut loc în epoca romană.[74] 8. La circa 1,5 km spre NE de castrul roman, în stânga drumului spre Bocşa, pe prima terasă a Pârâului Cernovăţ, se observă o movilă de pământ înaltă de 2,5-3 m şi cu diametrul de 8-10 m.[75] |
