|
ARHEOLOGIE ŞI
ISTORIE (I)
Descoperiri din judeţul Caraş-Severin
Autor:
Sabin Adrian Luca ISBN 973-709-067-5, Editura Economică, 2004. Prelucrare
Web: Cosmin Suciu; Powered
by: Institutul pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural
Transilvanean în Context European
(IPTCE)
Descoperiri
arheologice G.
Gârbovăţ (comuna Bănia)
1. Punctul Dealul Anghel. La poalele sudice ale dealului s-au descoperit fragmente ceramice atribuite neoliticului.[1] 2. Punctul Sălişte. Locul este în apropierea saivanului CAP apar fragmente ceramice şi oase umane.[2] 3. Punctele Arşiţă, Gai şi Pustă. Din aceste puncte provin fragmente de râşniţă, ceramică de secolele III-IV d.Chr. şi zgură.[3] Gârlişte (comuna Goruia)
1. Peştera
Gaura lui Ecob sau Galaţ. Peştera se află în carstul din Valea Gârliştei, Pârâul Aninei, versantul din dreapta, Dealul Gornia. În peşteră s-au descoperit mai multe fragmente ceramice eneolitice (cultura vaselor cu toarte pastilate), cultura Coţofeni, hallstattiene timpurii şi dacice.[4] 2. Peştera cu Apă din Cheile Gârliştei. Peştera se află în carstul din Valea Gârliştei, versantul din dreapta, Dealul Gornica, la 2,5 km de Izvorul Petriş. Materialele arheologice descoperit aparţin culturii
Coţofeni.[5] 3. Peştera
Grădinca. Materialul arheologic descoperit aici este amintit la S.M. Petrescu.[6] 4. Punctul Dric. Aici s-a descoperit o aşezare de secolele III-IV d.Chr.[7] Gherteniş (comuna Berzovia) 1. Punctul Dealul Viilor. Acesta închide spre nord Valea Bârzavei. Urmele de locuire sunt din prima vârstă a fierului. Altele constau din fier şi zgură de secolele III-IV d.Chr. şi ceramică din secolul XIV d.Chr.[8] 2. Punctele Făitălanu (Mare), Glăgeşăt sau Glegesaţ, Rovină. În aceste puncte apar numeroase urme de secolele III-IV d.Chr. şi resturi ale activităţii metalurgice.[9] 3. Punctul Goru. În acest punct, care delimitează câmpul care închide spre sud Lunca Bârzavei, apar numeroase urme de secolele III-IV d.Chr., resturi ale activităţii metalurgice şi materiale ceramice de secolele XIV-XV d.Chr.[10] 4. Punctele Zăton, Ogaşul
Haiducilor. În acest punct apar numeroase urme de secolele III-IV d.Chr. şi resturi ale activităţii metalurgice.[11] Giurgiova (comuna Goruia)
1. În 1957 s-a descoperit într-un versant al Ogaşului Râmneşti un depozit de bronzuri (MBR) (MBR). Acesta se datează Ha A2-B1.[12] 2. Punctul Valea Caraşului. În anul 1966 s-a găsit, la 1 km de locul descoperirii depozitului, o aşezare hallstattiană.[13] 3. Punctul La Cruce. În acest punct din hotar s-a descoperit ceramică hallstattiană.[14] 4. Punctul Dric. Aici s-a descoperit o aşezare de secolele III-IV d.Chr.[15] Globu Craiovei (comuna Iablaniţa) 1. Punctul Cheia Globului. Aici s-a descoperit în anul 1890, la 1 km de gară, un depozit de bronzuri (MViena, MV, ML) (Iablaniţa II) (Ha A1-2). Tot în acelaşi punct s-a mai descoperit un depozit de bronzuri (Ha B-D).[16] Goleţ (comuna Bucoşniţa) 1. În anul 1840 s-a descoperit un tezaur monetar ascuns într-o ladă. Acesta conţinea monede romane republicane şi imperiale.[17] Gornea (comuna Sicheviţa) 1. Punctul Căuniţa de Jos sau Cetate. Aceasta
este denumirea dată terasei mijlocii şi inferioare a Dunării. În locul numit Cetate au fost dezvelite urmele unei fortificaţii patrulatere, cu turnuri masive la colţuri, romane târzii (Castellum, secolele IV-V d.Chr.). Fortificaţia a fost cercetată prin săpături sistematice în anii 1968-1973. Dimensiunile acesteia sunt de 41 / 41 m. În zonă s-au descoperit şi alte vestigii romane târzii, dar şi Basarabi. Situl amintit se află la vărsarea Pârâului Căuniţei în Dunăre (MBR; MG).[18] 2. Punctul Căuniţa de Sus. Aceasta este denumirea terasei dintre Ogaşul Căuniţei şi Valea Cameniţei. Terasa este extrem de bine locuită. Aici se află o aşezare multistratificată cu urme arheologice din vremea neoliticului (culturile Starčevo-Criş IIB, Vinča A1-3 şi Starčevo IV), epocii bronzului, fierului (Gornea-Kalakača, Basarabi), romană şi evului mediu timpuriu (secolele VIII-IX şi XI-XII d.Chr.). Aşezarea neolitică este înconjurată cu un şanţ. De aici provine o monedă de bronz emisă de Severus Alexander la Niceea. Din perioada romană datează o villa rustica şi cuptoare de ars ceramica (MBR). În clădire s-a descoperit un donarium, o cărămidă cu scriere cursivă latină şi un opaiţ paleocreştin. Cimitirul medieval-timpuriu se datează în secolele XI-XII d.Chr. şi are aproape 100 de morminte cercetate. Săpăturile au durat, cu intermitenţe, mai bine de 20 de ani.[19] 3. Punctul Dealul Căuniţei. Acesta se află pe malul din dreapta al Pârâului Cameniţei şi coboară în trepte către Căuniţa de Sus. Săpături restrânse s-au efectuat în anii 1969 şi 1970.
Aşezarea aparţine din punct de vedere tipologic musterianului tipic
cu debitaj Levallois.[20] 4. Punctul Dealul Păzărişte. Dealul se află pe malul din stânga al Pârâului Cameniţei şi coboară în trepte, în ultima parte abrupte, către podul Gornea. Săpături restrânse s-au efectuat în anii 1969 şi 1970. Materialul arheologic este mai sărac decât cel de pe Dealul Căuniţei şi aparţine tipologic paleoliticului final. Săpăturile durează, cu intermitenţe, de 30 de ani. Pe acest deal apar urmele unei fortificaţii din epoca bronzului (Vatina) şi două galerii de mină. Din acest punct provine un depozit de bronzuri (poate că din vechea carieră ce se află aici – Sicheviţa II) şi un cimitir medieval-timpuriu. Depozitul de bronzuri se datează Ha A1-2 şi face parte din seria Cincu-Suseni.[21] 5. Peştera Păzărişte. Peştera se află în partea de nord a dealului cu acelaşi nume. Materialele arheologice recoltate aparţin paleoliticului, epocii bronzului şi perioadei medievale.[22] 6. Punctul Locurile Lungi. Terasa inferioară a Dunării între Valea Cameniţei şi hotarul satului Liubcova se numeşte astfel. Aici există materiale ceramice neolitice (Starčevo-Criş II) şi Coţofeni (MBR). În punctul Cărămidărie s-a descoperit bordeie, gropi şi un morminte aparţinând culturii Starčevo-Criş. I. Dragomir a descoperit şi resturile unei necropole romane de secolele II-III d.Chr.[23] 7. Punctul Ogaşul Padina cu Spini. Punctul este situat la circa 1500 m vest de Căuniţa de Jos şi la nord de şoseaua spre Moldova Nouă. Materialele arheologice descoperite aici aparţin perioadei dacice. Tot aici sunt şi galerii de mină dintr-o epocă istorică neprecizată.[24] 8. Punctul Pod Păzărişte. Terasa de la poalele Dealului Păzărişte poartă acest nume. Aici s-au descoperit urme de locuire din epoca bronzului, cultura Basarabi şi cuptoare din secolul IX-X d.Chr. Tot aici s-a descoperit şi un cimitir medieval (MBR; MG).[25] 9. Punctul Dealul Stenca sau Ogaşul lui Megheleş. La poalele acestuia se află, între Valea Cruşoviţa şi Padina cu spini, două turnuri de observaţie. La 100 m de ruinele fostului pichet s-au descoperit două
morminte.[26] 10. Punctul Ţărmuri. Aceasta este terasa mijlocie a Dunării între fluviu şi Podul Păzărişte. Urmele de locuire reprezintă epoca neolitică (neolitic timpuriu, neolitic târziu), epoca bronzului şi Hallstattul târziu (Basarabi – două niveluri). Tot aici s-au dezvelit 8 locuinţe de sec. X-XI d.Chr. şi cuptoare de ars ceramica. Sunt amintite ca provenind din acest punct şi morminte medievale.[27] 11. Dintr-un loc necunoscut provine un celt de mici dimensiuni. O altă descoperire întâmplătoare este un fragment dintr-o brăţară din bronz.[28] 12. Punctul Cotul Tomii. Aşezare medievală timpurie.[29] 13. Punctul Ţârchevişte. Pe un promontoriu înalt de 3-4 m ce se înalţă la vestul luncii Văii Cameniţa se află fragmente ceramice medievale. Săpăturile din anii 1969 şi 1973 au dus la descoperirea unei necropole medievale încadrate în secolele XII-XV d.Chr. Săpăturile au mai continuat mai bine de 10 ani, cu intermitenţe. Tot de aici provin şi câteva aşchii de silex atipice.[30] 14. Peştera
Ţârchevişte. Peştera este amintită ca fiind locuită în paleolitic.[31] 15. Punctul Zomoniţe sau Zomoniţă. De aici provin morminte medievale timpurii. Tot aici se semnalează trei niveluri medievale timpurii de secolele VIII-IX (în care s-a descoperit, într-un bordei, o monedă romană şi o statuetă de bronz reprezentând un Eros), IX-X şi XI-XIII d.Chr. S-a cercetat şi un atelier metalurgic de secol XII d.Chr.[32] 16. Punctul Vodneac. Punctul se află la nord de şosea, lângă hotarul cu satul Liubcova, la vest de Ogaşul Ierii. Aici s-au descoperit urme paleolitice, fragmente ceramice neolitice timpurii şi de epoca bronzului (cultura Verbicioara).[33] 17. Punctul Bişteg. Biştegul este un deal ascuţit care îngustează Valea Cameniţei la capătul nordic al satului Gornea. Acesta este terasat. Materialele arheologice descoperite aici aparţin culturii Coţofeni. Un sondaj arheologic a fost efectuat în anul 1970. Chiar pe vârf s-a descoperit un fragment din secolul IX-X d.Chr. (MBR; MG).[34] 18. Punctul Sub Bişteg. La moară, lângă o
salcie, s-au descoperit fragmente ceramice aparţinând culturii Basarabi.[35]
19. Punctul Pe Vale. La 50 m de Moara cu Ţiglă, la marginea gropii unde s-a scos lut pentru cărămizi, au fost descoperite urmele unor locuinţe de suprafaţă nedatate.[36] 20. Punctul Greda Înaltă. Este un deal situat la vest de capătul de sud al satului Gornea. În jurul vârfului se văd urmele unui val de pământ semicircular.[37] 21. Punctul Grădina lui Fener Moser. Locul este situat în spatele ultimei case din Gornea, către Dunăre. Aici s-au descoperit urme hallstattiene şi medievale (MBR).[38] 22. Punctul Juburovăţ. Locul se află la vest de punctul Cruce, la circa 200 m sud de capătul satului Gornea, pe stânga drumului. Ceramica este considerată dacică.[39] 23. Punctul Ogaşul lui Udrescu. Acesta se află la jumătatea drumului între şosea şi sat, pe partea de est a şoselei. Aici s-a semnalat un cimitir feudal.[40] 24. Punctul Ogaşul lui Senti. Ogaşul se află la circa 150 m nord de Ogaşul lui Udrescu. Aici s-au descoperit bolovani de „silex”. În locul La Brânzei se vorbeşte despre existenţa unui cimitir.[41] 25. Punctul Ogaşul lui Sau. Fragmentele medievale timpurii descoperite aici sunt asemănătoare cu cele descoperite în punctul Ţărmure.[42] 26. Punctul Sălaşul lui Ion Sârbu. De aici provin fragmente ceramice aparţinând din perioada mijlocie a epocii bronzului (MG).[43] 27. Punctul Drăghina. Pe partea din stânga Ogaşului Căuniţei, sub fostul Sălaş D. Belodedici, s-a descoperit ceramică romană şi medieval-timpurie. Punctul poate fi legat de Căuniţa de Jos-Cetate.[44] 28. Punctul Bulfecea. Descoperirile arheologice s-au efectuat pe un deal plat aflat între Odăi, Străineac, Martinovăţ şi Frăsiniş. Mormintele de aici sunt tumulare şi aparţin, după toate probabilităţile, culturii Coţofeni.[45] 29. Punctul Gavrina. Acesta este situat la poalele dealului între Ogaşul Gavrinei şi Ogaşul lui Marina. În acest punct s-au descoperit fragmente ceramice din epoca bronzului şi din perioada medievală. Aici ar fi existat un cimitir şi o biserică veche.[46] 30. Punctul Şumiţa. Pe malul Dunării, pe locul lui Enuică Mihai, a fost descoperită ceramică din perioada mijlocie a epocii bronzului. De aici ar proveni şi trei monede romane.[47] 31. Punctul Ogaşul Ierii. La circa 150 m de Sălaşul lui Cuzmanovici Sava, în sus, s-a descoperit un fragment ceramic dacic.[48] 32. În hotar s-a descoperit un topor de cupru cu braţele în cruce.[49] 33. Descoperiri monetare. Dintr-un punct necunoscut aflat în hotarul comunei provine un tezaur format din 11 monede de bronz păstrate la MG (şase de la Constantius II, trei de la Constantius Gallus, una de la Iulianus şi o alta de la Valentinianus).[50] 34. Traseul
drumului roman. Atunci când lacul de acumulare Porţile de Fier este foarte scăzut se poate urmări pe km întregi ductul drumului roman de pe fostul mai al Dunării între Gornea şi Liubcova.[51] Grădinari
(comună) 1. Punctul Sălişte sau Selişte. În hotarul localităţii, în lunca joasă a râului Caraş, este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr. Aici au fost cercetate mai multe locuinţe, cuptoare şi alte complexe gospodăreşti romane. Aici s-au descoperit şi numeroase monede.[52] 2. Punctul Hârboace sau Hârboace. Se află pe latura de sud a punctului Sălişte, la poalele Dealului Albului, în hotarul cu satul Greoni (secolele III-IV d.Chr.).[53] Greoni (comuna
Grădinari) 1. Punctul Obroace sau Dealul Albului. Pe o terasă deasupra punctului cu acest nume se află o aşezare hallstattiană aparţinând culturii Basarabi.[54] 2. Punctul Valea
Budoviţa sau Duboviţa. În hotarul localităţii este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr. şi monede de secol IV d.Chr.[55] 3. Pe Valea Budoviţa, un afluent al Pârâului Lişava, la circa 2 km vest de haltă, se observă un grup de 5-6 tumuli aplatizaţi, cu manta din bolovani de râu. Tot aici s-a descoperit şi ceramică hallstattiană.[56] 4. Urme
medievale s-au semnalat pe teritoriul localităţii.[57] |
