|
ARHEOLOGIE ŞI
ISTORIE (I)
Descoperiri din judeţul Caraş-Severin
Autor:
Sabin Adrian Luca ISBN 973-709-067-5, Editura Economică, 2004. Prelucrare
Web: Cosmin Suciu; Powered
by: Institutul pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural
Transilvanean în Context European
(IPTCE)
Descoperiri
arheologice Ş. Şopotu Nou
(comună)
1. S-a reuşit reconstituirea traseului drumului roman între Şopotu Nou şi Sasca.[1] Şopotu Vechi (comuna
Dalboşeţ)
1. La 300 paşi spre vest de punctul Dragomireana, la suprafaţa solului, se găsesc fragmente ceramice şi tegulare romane.[2] 2. Punctul Sâul lui Bădescu. La 800 m est de punctul Dragomireana, apar fragmente ceramice şi tegulare romane.[3] 3. Punctul Mârvilă sau Mârvila. În acest punct s-au cercetat 47 morminte medievale timpurii, datate între secolele XII-XIII d.Chr., şi o fortificaţie din prima epocă a fierului. În necropola medievală de aici s-au descoperit şi monede.[4] 4. Punctul Sălişte. Aici s-au descoperit fragmente ceramice de secolele II-III d.Chr. şi din secolele XIII-XIV d.Chr.[5] 5. Punctul Sâul lui Bădescu. În acest punct s-au descoperit fragmente ceramice hallstattiene.[6] 6. În anul 1878, pe coasta unui deal mâncat de ploi, s-a descoperit un tezaur monetar preroman.[7] Şoşdea (comuna Măureni)
1. Punctul La Hodaie sau Odăi. De pe raza localităţii provin artefacte eneolitice (cultura Tiszapolgár), dar şi de secolul IV d.Chr. De aici provine un topor din cupru de tip Pločnik şi un altul de formă nedefinită.[8] 2. Punctul Munteanu. La est de localitate, pe valea râului Bârzava, s-au descoperit resturi de activitate siderurgică alături de fragmente ceramice databile în secolul IV d.Chr. În articolul lui E. Iaroslavschi mai sunt amintite şi alte puncte în care apare zgură, nedatate arheologic: Între Râuri, În Islaz şi La Par.[9] 3. Punctul Giuri
Can. Punctul se
află în partea de SE a satului şi a fost sondat în anul 1962. Aici
sunt trei movile aplatizate din care localnicii iau zgură pentru
amenajarea curţilor. Cuptoarele
descoperite cu prilejul săpăturilor sistematice se datează în
secolul IV d.Chr.[10] 4. Punctele Zgurile Mari şi Zgurile Mici. Pe terasa înaltă a Bârzavei, spre hotarul cu Ghertenişul, se află o vatră de sat medieval (secolul XIV d.Chr.).[11] 5. Spre SE de sat s-a cercetat o fortificaţie din lemn şi două complexe arheologice de secolele XII-XIII d.Chr.[12] Şuşca (comuna
Pojejena) 1. Pe o pantă la 100 m sud de şosea, în dreptul km 11, la est de sat, este o aşezare Starčevo-Criş.[13] 2. Între Şuşca şi Pojejena se află un grup mic de movile funerare care datează din Hallstattul mijlociu şi târziu. Fără alte precizări, se semnalează pe teritoriul localităţii un mormânt de incineraţie, poate din acelaşi punct ca mai sus.[14] 3. În hotarul localităţii este pomenită o necropolă medievală de secol XI d.Chr.[15] |
