|
ARHEOLOGIE ŞI
ISTORIE (I)
Descoperiri din judeţul Caraş-Severin
Autor:
Sabin Adrian Luca ISBN 973-709-067-5, Editura Economică, 2004. Prelucrare
Web: Cosmin Suciu; Powered
by: Institutul pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural
Transilvanean în Context European
(IPTCE)
Descoperiri
arheologice M. Macovişte (comuna Ciuchici)
1. Pe malul din dreapta râului, aproape de hotarul dintre Ilidia şi Potoc, s-au descoperit urmele unor aşezări hallstattiene şi din secolele III-IV d.Chr.[1] 2. Din hotarul localităţii provine un tezaur format din obiecte de podoabă medievale cu o datare largă (secolele X-XIV d.Chr.).[2] Macovişte (comuna Cornea)
1. Punctul Zăbranul Puchii. Aici se află movila Moara Căpitanului.[3] Marga (comună)
1. În hotarul cu Voislova se află un mansio roman.[4] 2. Mina
Marga. Mina de aici a funcţionat în epoca romană. Aici se exploata aurul şi, probabil, alte metale.[5] Măceşti (oraş Moldova Nouă)
1. În anul 1967 s-a descoperit aici o aşezare neolitică aparţinând culturii Starčevo-Criş.[6] 2. Punctul Gomilă. La aproximativ 200 m sud de sat se află un grup mic de movile funerare hallstattiene.[7] 3. În hotarul localităţii, între Pojejena şi cimitirul satului, într-o plantaţie de vie, este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr.[8] 4. Din această localitate provin 23 de monede de bronz datate în secolul IV d.Chr.[9] 5. De pe raza localităţii provine un tezaur monetar format din 3000 monede de bronz.[10] Măru (comuna Zăvoi)
1. Punctul Pripoane. La 500 m SSE de marginea satului, a ieşit la iveală un apeduct roman.[11] Măureni (comună)
1. Lângă gara din localitate se află o aşezare neolitică. Tot aici este semnalată o aşezare daco-romană
de secolele III-IV d.Chr.[12] Mâtnicu Mare (comuna Constantin Daicoviciu)
1. Pe terasa a doua a Timişului, la circa 1 km est de biserica din localitate, s-a descoperit o aşezare preistorică cu materiale arheologice neolitice, hallstattiene şi zgură de fier.[13] Mehadia (comună)
1. Punctul Podul Tăinii. Pe circa 1-2 ha, la aproximativ 200 m vest de pod, se află o aşezare eneolitică aparţinând culturii Sălcuţa cu importuri Tiszapolgár.[14] 2. Punctul Ulici. În anul 1844 s-a descoperit un obiect realizat prin împletirea a patru sârme de aur. Aici s-a cercetat sistematic o biserică-sală din secolul al XIV-lea d.Chr. Pe latura de nord a acesteia s-a ridicat, ulterior, o sacristie. De jur-împrejurul bisericii se află o necropolă. Aici este şi vatra satului medieval de secolele XII-XIII d.Chr.[15] 3. În 1874 a intrat, în colecţiile MNM, un celt de bronz, ornamentat cu trei nervuri, care provine de aici.[16] 4. Punctul Dealul Şoşdea. Acesta este situat în partea de SV a localităţii, în dreapta râului Bela Reca, a căii ferate şi podului CFR, având o înălţime de aproximativ 80-100 m. De aici provin fragmente ceramice preistorice.[17] 5. Punctul La Zidine sau Zidina. Ruinele castrului roman (Praetorium) se află la aproximativ 3 km spre nord de localitatea Mehadia, pe locul numit de localnici La Zidine, la distanţă aproape egală de localitatea Plugova. Acesta a fost confundat de mulţi cu staţiunea balneară Băile Herculane, aflată la 13 km spre SE pe şosea şi pe Valea Cernei. Baia castrului a fost cercetată în anul 1946. De aici provin 8 inscripţii şi un fragment de diplomă militară. Lângă castru se află şi o aşezare civilă.[18] 6. Din împrejurimi provin mai multe monede republicane şi imperiale.[19] 7.
Punctul La Vii. De aici
provin 12 piese de argint romane.[20] 8. Punctul Grad sau Dealul Urzeasca. În anul 1395 este atestată documentar cetatea castrum Chaak. La poalele dealului pe care a fost ridicat donjonul medieval se găseşte ceramică aparţinând culturii Coţofeni. Urmele fortificării dealului se observă cu uşurinţă.[21] 9. Punctul Şanţul Mic. Fortificaţia se află
la poalele Dealului Grad şi se datează în secolele XV-XVI
d.Chr.[22]
10. Pe valea râului Belareca, la circa 2 km nord de Mehadia, sunt încă
vizibile ruinele unei biserici-sală.[23] Mehadica (comună)
1. Punctul Cioaca Mică sau Slătinic. Dealul cu acelaşi nume se ridică la mijlocul Văii Slătinic, la aproximativ 4-5 km vest de sat. Acesta are formă de con şi se leagă de Cioaca Mare. De aici provin fragmente ceramice Coţofeni (MBR).[24] 2. În muzeul din localitate există un topor de bronz de tip Veselinovo, datat la mijlocul epocii bronzului.[25] 3. Punctul Moara lui Lupu. La sud de sat, în lunca Pârâului Mehadica, a fost
identificată ceramică hallstattiană şi din secolul al
XIII-lea d.Chr.[26] 3. Cariera Mehadica. Aceasta a fost exploatată în epoca medievală şi cea modernă.[27] Mercina (comuna Mehadica)
1. În hotarul localităţii sunt amintite materiale ceramice hallstattiene.[28] 2. Tot în hotarul localităţii, la SE de aceasta, spre Vărădia, pe terasele luncii, în stânga drumului spre Greoni, este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr.[29] 3. Aici s-a descoperit un denar imperial roman.[30] Milcoveni (comuna Berlişte)
1. Punctul Vână. Aici s-a descoperit o aşezare neolitică aparţinând culturii Vinča şi ceramică Basarabi.[31] 2. Punctul Prâsleaua sau Moara din Vale. Din acest punct s-au recoltat artefacte de perioada culturii Basarabi, epocă daco-romană (secolele III-IV d.Chr.) şi de secolele VIII-IX d.Chr.[32] 3. Punctul Grădinile din Deal. În grădinile de pe dealul ce mărgineşte satul s-au descoperit fragmente ceramice de secolele III-IV şi VIII-IX d.Chr.[33] 4. Punctele Drumul Mare, Prislana
şi Moara din Vale. La
ieşirea spre Iam se află fragmente ceramice de secolele III-IV
d.Chr.[34] 5. Într-un loc neprecizat din hotarul satului s-a descoperit o monedă de tip Dyrrhachium.[35] Moceriş (comuna Lăpuşnicu Mare)
1. Peştera Vălee. Peştera se află în carstul din Bazinul Miniş, lângă Izvorul Vălău, sub abruptul calcaros. Materialele arheologice recoltate sunt preistorice.[36] 2. Punctul Gruni sau Dealul Gruni. Punctul este situat pe rama vestică a satului. Locuirea se datează în cultura Coţofeni. Aici a fost căutată prin săpături arheologice o curte cnezială din secolul XV d.Chr. S-a descoperit ceramică de epoca bronzului şi o necropolă medievală (?).[37] 3. Punctul Blidaru. Punctul este situat în Lunca Nerei. Locuirea se datează în cultura Coţofeni.[38] 4. Punctul Ţârcoviţa. Locul se află într-o poiană, străbătută de râul cu acelaşi nume. Materialele arheologice descoperite aici aparţin epocii medievale. De pe deal se vede foarte bine Cetatea Ilidiei.[39] 5. Cariera Moceriş. Aceasta a fost exploatată în epoca medievală şi modernă.[40] Moldova Nouă (oraş)
1. Punctul Selişte sau Sălişte. Către Dunăre, la ieşirea din Moldova Nouă, pe drumul spre Măceşti, s-au descoperit fragmente ceramice preistorice. Tot de aici provine şi un vas din lut nedeterminat ca epocă. În acest punct din hotar este o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr. În bibliografia mai veche se aminteşte şi un castru (statio ?). O. Bozu a cercetat aici morminte romane.[41] 2. Punctul În Vii. Aici s-a
descoperit o aşezare de secolele III-IV d.Chr.[42] 3. Într-o peşteră din hotarul cu localitatea Gârnic s-au descoperit materiale ceramice neolitice.[43] 4. Punctul Cariera de Banatite. Materiale ceramice şi din bronz aparţinând Ha A. Acestea provin dintr-o necropolă (?).[44] 5. Punctul Valea Tisa Potoc. Locul descoperirii tezaurului este situat la nord-vest de exploatarea minieră Suvarov, la circa 1,5 km în amonte de valea Pârâului Tisa-Potoc. Tezaurul conţine 740 de monede şi se adaugă altor 6 descoperite în ultimii 40 de ani. Tezaurul se încadrează în secolul IV d.Chr.[45] 6. Punctul Flotaţii. Tezaur monetar format din 4121 monede care se adaugă altuia de 22 piese.[46] 7. În hotarul cu Sasca Montană se află o fortificaţie patrulateră, din piatră, în interiorul căreia se află construcţii romane.[47] 8. Aici, în localitate, s-au descoperit monede preromane şi romane izolate.[48] 9.
Inscripţii romane.[49] 10. Se aminteşte o vatră medievală de secolele VIII-IX d.Chr.[50] 11. Mina de aur, argint, cupru, plumb
şi fier Moldova Nouă. Punctul Ogaşul Băieşului
şi Cânepişte. Minereurile de aici au fost exploatate în perioada dacică, romană, medievală, modernă şi contemporană. S-au descoperit şi galerii romane şi medievale funcţionale. Una dintre mine se află în punctul Cânepişte sub stânca Baron.[51] 11. Mănăstirea ortodoxă, de lângă localitate, poartă hramul Sfinţii Arhangheli. După atestarea din secolul XVI d.Chr. dispare din documente.[52] Moldova Veche (oraş Moldova Nouă) 1. Punctul Rât. Punctul se află, în mare parte, sub hotelul nou de pe malul Dunării, în faţa terasei Valurile Dunării, la 150 m nord de km 102 al şoselei Orşova – Baziaş. Aşezarea neolitică aparţine culturii Starčevo-Criş, fazele III-IV. S-au descoperit şi urme materiale Ha D, precum şi bordeie medievale timpurii de secol XII-XIII d.Chr. Aici se află şi un cimitir medieval timpuriu, contemporan cu aşezarea. Săpăturile s-au efectuat în anii 1961, 1970, 1975-1976, 1978 şi 1981.[53] 2.
Punctul Ogaşul cu spini. Urme de secolele XII-XIII d.Chr. se află la aproximativ 2 km în aval de punctul Rât. Aici s-a descoperit un fragment de cruce engolpion.[54] 3. Punctul Văiş. La 1,5 km NV de localitate, în amonte, pe Dunăre, s-au descoperit trei obiecte realizate din piatră şlefuită.[55] 4. La SE de localitate, la gura Văii Văiş, pe panta opusă farului, s-au descoperit silexuri neolitice. Tot de pe această terasă provine şi un celt din bronz.[56] 5. Punctul Insula Ostrovul Mare sau Decebal. a. Punctul Ostrov, Humca
sau Hunca. Pe o dună de nisip s-au descoperit unelte microlitice şi urme neolitice Starčevo-Criş. Tot aici s-au cercetat niveluri de locuire aparţinând culturilor Sălcuţa IV, Coţofeni (trei subniveluri), Vučedol şi Gârla Mare. În anul 1900 s-a descoperit aici un topor plat de bronz cu aripioare şi un fragment de urnă funerară de la începutul epocii fierului. În partea de nord a înălţimii există un şanţ dintr-o epocă neprecizată (MTS, IAR, MBR).[57] b. Punctul Kalinovăţ. Aici s-a descoperit un tumul funerar datat în vremea culturii Coţofeni.[58] c. Într-un loc de pe insulă, situat pe malul Dunării, au fost descoperite o aşezare şi o necropolă Gârla Mare.[59] f. Punctul Spitz. Acesta se află în partea de vest a insulei. Aici s-a descoperit o necropolă de incineraţie cu urne de tipul celor din cultura Vatina. Aceştia au descoperit aici o aşezare Verbicioara distrusă în mare parte de apele Dunării, dar şi una Vučedol.[60] g. Din locuri neprecizate de pe întinsul insulei provin mai multe loturi de materiale arheologice din epoci diferite. Un prim lot de materiale arheologice a fost recoltat între anii 1925-1934. Un altul a ajuns la MV. Undeva pe insulă s-a descoperit un depozit de bronzuri care este atribuit seriei Bâlvăneşti-Vinţ (Ha C) (Moldova Veche II) (ML).[61] h. Punctul Groblia sau Groble. Aici s-au descoperit morminte tumulare cu inventar caracteristic perioadei hallstattiene.[62] g. Punctul Canalul Morii. Dincolo de râul care se scurge în Dunăre s-a identificat o necropolă cu urne funerare de tip Vatina.[63] h. Monede preromane descoperite în împrejurări diferite.[64] 6. În apropierea Dunării, într-un loc necunoscut, s-a descoperit un
topor de cupru cu braţele în cruce de tip Jászladány, varianta
Petreşti.[65] 7. Punctul Grădina Constantinovici Emilian. În acest punct s-a descoperit un complex arheologic aparţinând culturii Baden.[66] 8. Punctul Casa Finanţelor. În spatele punctului, pe malul Dunării, s-a descoperit fragmente de vase de epoca bronzului, cultura Vatina.[67] 9. Punctul Complexul Şcolar Industrial. Aici s-au descoperit două semibordeie cu colţurile rotunjite. Materialul ceramic recoltat aparţine culturii Coţofeni.[68] 10. În apropiere de port s-au descoperit, în urma unor sondaje, morminte de incineraţie aparţinând epocii bronzului. Poate că punctul este acelaşi cu 7. Tot în zonă s-au descoperit în secolul XIX urme medievale.[69] 11. Punctul Sat. În acest punct s-au descoperit materiale ceramice neolitice târzii şi din epoca bronzului. Tot în vatra satului sunt amintite descoperiri de secol IV d.Chr.[70] 12. La aproximativ 3 km de comună, aproape de Dunăre, au fost cercetaţi trei tumuli de dimensiuni reduse (morminte de incineraţie hallstattiene).[71] 13. Punct Valea Boşneagului. La vest de această vale, aflată între Moldova Veche şi Pescari, se găseşte un mare grup de morminte funerare (aproximativ 50). Acesta se încadrează cronologic în Hallstattul mijlociu şi târziu.[72] 14. Un alt grup de tumuli funerari se află între Moldova Veche şi Măceşti.[73] 15. În hotarul localităţii s-a descoperit, în anul 1924, un depozit de bronzuri din seria Cincu-Suseni (Ha A1-2) (Moldova Veche I) (MV).[74] 16. Punctul La Răscruce sau Răscruce. Materiale ceramice din epoca bronzului, cultura Gârla Mare.[75] 17. Un lanţ cu şapte verigi din seria Cincu-Suseni (Ha A1-2) (Moldova Veche III) (ML).[76] 18. Moldova Veche IV este un alt lanţ cu urne în miniatură, un berbec din bronz stilizat şi un pandantiv inelar. Obiectele au fost descoperite în anul 1930 (obiectele pot proveni de la Coronini, punctul Varniţi) (MNR) şi se încadrează în seria Cincu-Suseni (Ha A1-2).[77] 19. Punctul Izvorul Suvarov. Aici s-a descoperit un depozit de bronzuri care poate fi încadrat în Ha A1.[78] 20. Punctul În Hotar. De aici provine un topor cu marginile ridicate.[79] 21. De pe teritoriul localităţii provine un tezaur din care s-au recuperat 5 monede de bronz din secolul IV d.Chr. (patru de la Constantius II şi una de la Iulianus). Poate că din acelaşi lot provine şi tezaurul format din 114 monede emise de Constantius I şi urmaşii săi descoperite în punctul Vinograda.[80] 22. Punctul Vinograda sau Vlaşkicrai. În zona cu acest nume s-a descoperit o aşezare romană. 80% din aşezare este submersă în urma creşterii nivelului Dunării. Partea păstrată a sitului are o lăţime de aproximativ 50 m. S-au cercetat mai multe locuinţe şi alte complexe cu caracter edilitar-gospodăresc. Aici au apărut monede romane între care un denar Marc Aurelius pentru Antoninus Pius şi două monede de bronz foarte prost conservate. Localnicii au mai descoperit alte 6 monede de secol IV d.Chr. în acelaşi punct. Seria monetară descoperită în acest loc s-a mărit în fiecare an.[81] 23. Punctul
José. De aici provine o drahmă.[82] 24. Monede
ce provin dintr-o donaţie.[83] 25. În anul 1881 s-a descoperit un tezaur preroman, risipit.[84] 26. În anul 1961 s-a descoperit un tezaur
monetar roman format din 963 de piese.[85] 27. Punctul
Valea Văradului. Acesta se află la hotarul de est al Coroniniului. În punctul La Mănăstire se afla o mănăstire medievală cu hramul Sfinţii Arhangheli.[86] Moldoviţa (oraş Moldova Nouă) 1. Pe o ridicătură de pământ, într-o zonă mlăştinoasă, s-a descoperit un depozit de bronzuri depus într-un vas de lut. Acesta se încadrează în seria Jupalnic-Turia (Ha A2).[87] 2. În hotarul localităţii există o aşezare de secolele III-IV d.Chr.[88] |
