|
ARHEOLOGIE ŞI
ISTORIE (I)
Descoperiri din judeţul Caraş-Severin
Autor:
Sabin Adrian Luca ISBN 973-709-067-5, Editura Economică, 2004. Prelucrare
Web: Cosmin Suciu; Powered
by: Institutul pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural
Transilvanean în Context European
(IPTCE)
Descoperiri arheologice B.
Baziaş
(comuna Socol)
1. În hotarul localităţii este amintit un punct neolitic timpuriu.[1] 2. În 1878 a fost descoperită, pe malul Dunării, în dreptul portului Baziaş, o spadă de bronz (Bz D-Ha A). Ea a ajuns (1891) la MNM.[2] 3.
Descoperiri monetare. a. În anul 1912 s-a descoperit, pe Dealul Iovka, un tezaur format din monede preromane (52 piese).[3] b. În hotarul localităţii este semnalată descoperirea unei monede preromane.[4] c. Alte monede preromane (10 plus 3 bucăţi).[5] d. 38 denari romani republicani.[6] e. Un aureus emis de Tiberius.[7] 4. Dintr-un loc necunoscut provin fragmente
ceramice de secolul IV d.Chr.[8] 5. Punctul Mănăstire. Mănăstirea se află pe culmea stâncoasă a Dealului Locva. Cercetările efectuate la Mănăstire arată că aceasta are două faze de construcţie (secolele XIV-XV d.Chr.). Biserica este de plan triconc. În jurul bisericii mănăstirii s-a descoperit o necropolă de secolele XIII-XIV d.Chr.. Aici se află şi o aşezare a culturii Basarabi.[9] Băile Herculane (oraş)
1. Pe o parte şi cealaltă a râului Cerna s-a dezvoltat o staţiune balneară romană (pe o lungime de 5 km). Numele posibil al acesteia este Aquae sau Ad Mediam. În parcul central al staţiunii s-au descoperit importante urme romane. Descoperiri romane s-au efectuat încă din secolul XVII. Între cele mai interesante descoperiri amintim inscripţiile. De pe întinsul oraşului s-au recoltat monede dacice şi romane, dar şi cărămizi cu ştampilă, olane de conducte şi alte resturi caracteristice construcţiilor civile. Pentru o mai uşoară cercetare a vestigiilor de epocă romană, D. Benea propune împărţirea porţiunii folosite în epocă în mai multe sectoare (I-IV).[10] 2. Peştera
Diana sau Izvorul Dianei. Peştera se localizează în carstul din Valea Cernei, în aval de primul pod peste râu. Locuirea din aceasta se datorează romanilor şi purtătorilor culturii materiale a epocii moderne.[11] 3. Peştera
Hoţilor sau Gaura Tâlharilor. Peştera este situată la circa 500 m nord de staţiunea balneoclimaterică Băile Herculane, pe dreapta râului Cerna, la o altitudine absolută de 257 m şi 50 m faţă de firul apei. Peştera este orientată către sud şi sud-est, nu este umedă şi are o temperatură aproape constantă. Urmele descoperite aparţin musterianului, paleoliticului superior, epipaleoliticului şi neoliticului (?), eneoliticului (10 depuneri în trei etape: eneolitic, Herculane I-III şi Coţofeni), Hallstattului, epocii daco-romane şi celei medievale (ML, MBR, IAB, MTS).[12] 4. Peştera
Piatra Băniţii.
Peştera se află pe
versantul din dreapta Văii Cernei, între Valea Bidini
şi Valea Slătinic.
În cavernă s-au descoperit
fragmente ceramice din epoca neolitică.[13]
5. Peştera Hercules I sau Hygeea. Peştera se află în carstul din Valea
Cernei, pe malul din dreapta râului, în aval de Băile Romane. Locuirea de aici se datează în epoca
romană şi cea modernă.[14] 6. Peştera
lui Iorgovan. Peştera se află pe versantul din stânga Văii Cernei, între Văile Jauna şi Bidini. În peşteră s-a efectuat un sondaj în anul 1917. Fragmentele ceramice descoperite cu acest prilej au fost încadrate în neolitic şi erau incizate şi încrustate cu alb.[15] 7. Peştera cu Aburi. Peştera este situată pe versantul din dreapta Cernei, în zona de influenţă a faliei Hercules, având altitudinea absolută de 400 m şi altitudinea relativă de 240 m. Materialul arheologic aparţine culturii Coţofeni şi perioadei romane (MC).[16] 8. Peştera Nr. 1 din stânga
hidrocentralei (km 9). Peştera este situată pe versantul din stânga Văii Cernei, la baza unui perete stâncos de circa 150-170 m. Fragmentele ceramice recoltate aparţin culturii Coţofeni (şi – probabil – Baden) (MC) şi epocii moderne.[17] 9. Peştera Nr. 3 din stânga
hidrocentralei (km 9). Peştera se află la 35-45 m spre dreapta şi mai jos de Peştera Nr. 1. S-a descoperit un fragment ceramic Coţofeni (MC).[18] 10. Peştera Cumont sau Traian. Peştera se află pe versantul din stânga râului Cerna, lângă Ogaşul lui Ruşeţu. Peştera nu a fost identificată în teren. Aici s-a descoperit un relief mithraic de epocă romană, în secolul XIX d.Chr. Relieful nu a mai fost identificat în secolul XX d.Chr.[19] 11. Peştera de sub Şoim
(Şoimului Barlang). Peştera se află la altitudinea absolută de 550 m, pe versantul din stânga râului Cerna, lângă Ogaşul lui Ruşeţu. Cercetarea arheologică a peşterii nu a fost încheiată. Locuirea datează din epoci preistorice şi moderne.[20] 12. Peştera Gaura lui Lasconi sau Lăsconi. Peştera se află pe versantul din stânga râului Cerna, lângă Ogaşul lui Ruşeţu. Fragmentele ceramice descoperite sunt atipice.[21] 13. Peştera Hoţilor (Gaura cu
Apă sau Gaura Hoţilor de
sub Gogâltan). Peştera se află în dreptul km 15, în Cheile Cernei. Ea are trei intrări, la altitudinea relativă de 300 m. Materialele arheologice descoperite aparţin culturii Coţofeni, dar şi epocii moderne.[22] 14. Peştera Mică din Valea
Drăstănicului (Peştera Nr. 2 din Valea
Drăstănicului). Peştera se află pe versantul din stânga Văii Cernei, între Văile Jauna şi Bidini, în Valea Drăstănicului, către Cabana de la km 14. Locuirea peşterii se datează în cultura Coţofeni.[23] 15. Peştera Nr. 5 de pe
Drăstănic. Peştera este marcată topografic din secolul XIX.[24] 16. Peşterile Nr. 1-4 de la
Şălitrari. Din aceste peşteri se extrăgea materia primă pentru praful de puşcă.[25] 17. Peştera Oilor. Peştera se află pe versantul din stânga Văii Cernei, între Văile Jauna şi Bidini, Valea Drăstănicului, Cabana de la km 14. Materialele arheologice se încadrează în neolitic, eneolitic (Cultura vaselor cu toarte pastilate, Coţofeni) şi epoca bronzului.[26] 18. Peştera
Gaura lui Cărăfil. Descoperirile de aici aparţin neoliticului, eneoliticului, epocii bronzului, epocii romane şi medievale.[27] 19. Peştera
Nr. 24 de la Prisaca de la Şchiopu. În
mijlocul sălii centrale sunt resturi de vetre şi fragmente ceramice
de epocă modernă.[28] 20. Peştera
Nr. 24 de la Prisaca de la Şchiopu. Într-un
sondaj arheologic s-au descoperit materiale arheologice databile o dată
cu secolul XVIII d.Chr.[29] 21. Peştera
Nr. 24 de la Prisaca de la Şchiopu. Într-un
sondaj arheologic s-au descoperit materiale arheologice databile o dată
cu secolul XVII d.Chr.[30] 22. Cu ocazia lucrărilor de canalizare
efectuate între anii 1961-1962 s-a descoperit un topor de aramă cu
braţele în cruce.[31] 23. Cariera
de şist argilos Râpa. Aceasta a fost exploatată în epoca medievală şi modernă.[32] Bănia
(comună)
1. Punctul Cioaca cu Bani. La 4 km SV de sat se află dealul Cracu Otara (Ota). În 1878 s-a semnalat o aşezare preistorică pe piscul dealului. Materialul ceramic a ajuns la MNM. În 1972 s-a efectuat o periegheză şi s-a constatat că aşezarea aparţine culturii Coţofeni. Ceramica se află la MBR.[33] 2. Cracul Otor. Aici s-a semnalat o aşezare Coţofeni.[34] 3. Punctele Arie şi Comorâşniţa. Cele două puncte sunt situate pe Valea Mare, la aproximativ 2 km de sat. Aici s-au semnalat urme de ziduri şi ceramică romană. De aici ar proveni un tezaur de 250 monede romane. Pe teritoriul satului au apărut şi monede de la Constantin cel Mare.[35] 4. Punctul Sebeşanu. Aici, pe Dealul Ţânţora, ar fi fost un castel medieval.[36] Bărbosu (comuna
Bănia)
1. În hotarul localităţii este semnalată o aşezare daco-romană de secolele II-IV d.Chr.[37] Băuţar
(comună)
1. De pe teritoriul comunei, fără alte precizări, provine un tezaur monetar format din dinari republicani romani.[38] Belobreşca
(comuna Pojejena)
1. Pe malul râului Potoc s-a descoperit ceramică smălţuită romană şi un fragment ceramic de epoca bronzului.[39] 2. Punctul Ţiganska Reca. Lângă un pod de piatră s-au semnalat urmele unei biserici de piatră.[40] Berlişte
(comună)
1. Punctul Picăţele, Picături sau Valea Morii. Săpăturile arheologice de aici au scos la iveală fragmente ceramice hallstattiene şi medievale. În hotarul localităţii este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr.[41] 2. Punctul Spărdoviţa. Aici s-au descoperit urme romane.[42] 3. În lunca râului s-au descoperit fragmente ceramice de secolul XIV d.Chr. şi urme ale unor cuptoare de redus minereul.[43] 4. Punctul Sălişte. Aici s-au semnalat urme de locuire din perioada medievală timpurie.[44] Berzasca (comună) 1. Punctul
Cracul cu Toacă. a. Aici s-au descoperit materiale arheologice din epoca bronzului sau Hallstatt (un topor de bronz, trei brăţări şi un vârf de lance). Acestea au ajuns la MBT (1930). b. Pe la 1900 s-au descoperit aici fragmentele unei urne funerare cu oase calcinate provenind dintr-o necropolă. Acestea au ajuns la MO.[45] 2. În 1883 s-a descoperit sub o placă de piatră aflată pe un deal, în direcţia Liubcovei (poate pe Stenca Liubcovei), un depozit de bronzuri (50 de piese, 9 kg) (MV). Unele piese se află într-o colecţie particulară la Moldova Nouă, iar altele la MViena (?).[46] 3. Punctul Staţia de pompare – I.F.E.T. În imediata apropiere estică a comunei s-au descoperit urme culturii Basarabi şi dacice (MG). Aici, la vest de aşezare, se află o necropolă tumulară aparţinând culturii Basarabi.[47] 4. Punctul Şpiţ I sau Ogaşul
Odului. În acest punct s-a descoperit o mare cantitate de ceramică Basarabi.[48] 5. Punctul Ogaşul Neamţului sau Şpiţ III. În apropierea km fluvial 1020, lângă un pod, în punctul numit Ogaşul Neamţului sau Zăscoc s-au descoperit mai multe bordeie. Acestea se încadrează cronologic în secolele XII-XIII d.Chr.[49] 6. Aici se amintesc urme Starčevo-Criş.[50] 7.
Descoperiri monetare. Din localitate provin monede antice.[51] Berzovia (comună)
1. Aici s-a descoperit un coif din bronz de tip greco-illir.[52] 2. Castrul Bersobis. Acesta se află în vatra satului. Construcţia militară a fost o vreme garnizoana legiunii IIII Flavia Felix. Castrul, realizat din pământ, are două faze de construcţie şi dimensiunile de 490 / 410 m. El se află pe malul din stânga Bârzavei, în intravilanul localităţii, fapt ce nu avantajează cercetările de aici. Săpăturile anului 1962 au dus şi la descoperirea de materiale ceramice aparţinând culturii Starčevo-Criş (MBR). Pe latura de nord a castrului s-au descoperit materiale ceramice Tiszapolgár. Din anul 1998 s-au început săpăturile pentru cercetarea clădirii comandantului (principia). Lângă castru s-a dezvoltat o aşezare civilă.[53] 3. Punctul Gruniul Cetăţii. În hotarul localităţii este semnalată o aşezare şi monede dacice şi romane (punctul poate fi acelaşi cu cel din hotarul oraşului Bocşa).[54] 4. Punctul Pătruieni sau Pătruene. Ruina bisericii cercetate se află la liziera Pădurii Ciclău, aflată la aproximativ 2 km nord de Berzovia, în apropierea drumului care leagă Berzovia de satele Iersig şi Vermeş. Biserica este de tip sală, cu altarul patrulater. În jurul ei se află o mică necropolă. Datarea monumentului este în secolele XIV-XV (curtea şi satul medieval Remetea). Aici s-a descoperit o monedă medievală. În acest punct s-a descoperit şi o fortificaţie de pământ cu şanţ şi val având 150 / 100 m. Urmele arheologice descoperite sunt din prima epocă a fierului, secolele III-IV d.Chr., XII-XIII d.Chr. şi XIV-XV d.Chr.[55] Biniş (comuna Doclin)
1. Movilele de hotar ale satului sunt atestate documentar în anul 1597.[56] Bocşa (oraş)
1. Punctul Valea Vornicului. Aici s-au descoperit materiale ceramice aparţinând culturii Coţofeni.[57] 2. În hotarul localităţii este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr.[58] 3. Descoperiri monetare Dintr-un loc necunoscut din arealul localităţii provine o tetradrahmă thasiană.[59] 4. Punctul Cetatea
Cuieşti. La 1349 este atestat districti castri Kuesd, mai apoi castrum Kvest (1395), cetatea Bârzavei (1379, 1400) şi castrum Bokcha (1597). Cetatea Bocşei este amintită sub numele castri et oppidi Bockza.[60] 5. Punctul Cracul de aur. Mina Bocşa, aflată în munţii Dognecea, ar fi furnizat aur. După opinia unor cercetători aceasta ar fi funcţionat pentru exploatarea fierului în epoca romană, cea medievală şi modernă.[61] Bocşa Montană
(oraş Bocşa) 1. Într-un punct neprecizat de pe teritoriul localităţii s-au descoperit materiale ceramice aparţinând culturii Starčevo-Criş.[62] 2. Punctul Dealul Colţan. Dealul Colţan este situat la SE de Bocşa Montană, lângă gara cu acelaşi nume. Calea ferată Reşiţa – Timişoara îl înconjoară. Pe deal au funcţionat aşezări în mai multe epoci preistorice: a. Fragmente ceramice Baden. b. Pe platoul dealului se află o aşezare Coţofeni. Materialul arheologic se află la MBT, MNM. c. Pe versantul de est a dealului a fost localizată în anul 1948 (D. Berciu) o întinsă aşezare prezentând un singur strat de cultură aparţinând culturii Coţofeni. d. În partea de nord a dealului s-au descoperit trei peşteri cu materiale arheologice Coţofeni. În zonă s-a descoperit şi un sceptru de piatră. În peşteri se semnalează şi materiale arheologice eneolitice.[63] e. În timpul unor periegheze din anul 1961-1963, în partea nordică a dealului, s-a descoperit o aşezare de la începutul epocii bronzului.[64] f. La poalele dealului, în zona unor cuptoare de var, s-a descoperit, în anul 1886, un depozit de bronzuri (MNM). Acesta se datează la sfârşitul epocii bronzului, în seria Cincu-Suseni (Ha A1).[65] g. Dintr-un punct neprecizat al dealului provine un vas de lut şi o spirală din sârmă de aur în patru muchii, datând din epoca bronzului.[66] h. Lângă gara Colţan s-a descoperit o monedă romană imperială.[67] 3. Punctul Smida (Şmida) Veche sau Gruniul Cetăţii. La Smida Veche, în punctul Gruniul Cetăţii, au fost efectuate sondaje în anii 1960-1962. S-au descoperit materiale ceramice Coţofeni şi mai târzii (MBR). Aici se observă urme de exploatări aurifere şi de fier.[68] 4. La nord de Bocşa Vasiovei (Muntele Areniş, lângă izvoarele Smidei) se află o ridicătură de pământ cu şanţ dublu. Materialele ceramice recoltate aparţin epocii bronzului.[69] 5. La 1 km sud de Dealul Colţan s-a descoperit un celt.[70] 6. În spatele caselor muncitoreşti (cele 5 case) pe Dealul Pietrii s-a descoperit, în anul 1961, o aşezare hallstattiană.[71] 7. Punctul Vărzărie. Pe locul numit astfel s-a descoperit, în anul 1962, zgură.[72] 8. Punctul Ogaşul Sârbului. În acest loc, situat în hotarul localităţii, s-a descoperit în anul 1960-1961, zgură şi chirpici (MBR).[73] 9. Punctul Grădina Popii. În locul numit Grădina Popii s-au descoperit fragmente ceramice lucrate cu mâna, asociate cu zgură (1962 – MBR). Datarea materialului arheologic se face în Hallstatt.[74] 10. Se aminteşte o movilă aplatizată, la marginea localităţii.[75] Bocşa Română
(oraş Bocşa) 1. Punctul Cetăţuia sau Gruniul Cetăţuica. În Valea Vernicului au fost descoperite, în anii 1960-1961, materiale ceramice Coţofeni. Aici a existat o fortificaţie medievală timpurie datată încă din secolele IX-X d.Chr.[76] 2. Punctul Ibrilonţ. În acest loc s-au descoperit materiale ceramice neolitice şi silexuri (1960-1961).[77] 3. Între Bocşa Română şi Ramna s-a descoperit, în anul 1851, un cuţit de silex.[78] 4. În 1901 s-a descoperit, în hotarul Bocşei, un depozit de bronzuri într-un vas de lut (MV). Din depozit mai face parte şi o piesă din MNIT.[79] 5. Punctul Dealul Mare. Pe deal, în dreapta drumului ce duce spre Ramna, s-a descoperit o necropolă hallstattiană de incineraţie, formată din 8 morminte. Aici sunt şi resturile unei fortificaţii cu val şi şanţ (Cleanţu lui Variu). S-au executat săpături în anii 1961-1962. În hotar, pe Dealul Mare, este semnalat un depozit de bronzuri din Ha A2-B1.[80] 6. Punctul Via lui Vântu. În hotarul cu Dealul Mare s-au descoperit materiale ceramice hallstattiene (MBR).[81] 7. Aşezarea romană se află în
partea de nord a localităţii actuale.[82] 8. Din hotarul localităţii provine un tezaur format din 119 monede imperiale romane.[83] 9. Punctul Valea Moraviţei. Fără alte precizări, se amintesc movile de pământ. Acestea par a fi aceleaşi cu cele amintite de Iaroslavschi şi Lazarovici, puse în legătură cu reducerea minereului de fier în secolul IV d.Chr.[84] Bocşa Vasiovei
(oraş Bocşa) 1. Aici este menţionată o aşezare aparţinând culturii Starčevo-Criş.[85] Bogâltin (comuna
Cornereva) 1. Punctul Vârful Gogâltan. Pe culmea muntelui se află o aşezare Coţofeni, faza a treia.[86] 2. Peştera
Gogâltan. În
peşteră s-ar afla schelete umane.[87] Bogodinţ (comuna
Sasca Montană) 1. Punctul Sălişte. La sfârşitul secolului XIX s-a descoperit aici un mare tezaur monetar medieval.[88] Bolvaşniţa
(comună) 1. În hotarul localităţii autorii au cercetat o aşezare aparţinând culturii Coţofeni.[89] 2. Pe terenul lui Petru Ghiula (nr. de casă 48). Pe acest loc se află un tumul (?), cu diametrul de 200 m şi înălţimea de 7-8 m (vezi punctul 1).[90] 3. În hotarul localităţii, la ieşirea din satul Vârciorova, este semnalată o aşezare rurală de secolele II-III d.Chr.[91] 4. Mina de aur Bolvaşniţa. Mina se află la 5 km amonte de castrul
Mehadia, pe afluentul Bolvaşniţa. Ea ar fi fost exploatată în
epoca romană. Tot aici se află şi o aşezare rurală
romană.[92] Borlova (comuna
Turnu-Ruieni) 1. În hotarul localităţii este semnalat un tezaur format din câteva sute de monede din bronz şi argint din secolele III-IV d.Chr.[93] 2. Mina de
aur Borlova. Aceasta se află pe afluentul Sebeş al Timişului. Această mină ar fi funcţionat în epoca romană. În acelaşi punct din hotar s-ar afla şi o aşezare rurală de secolele II-IV d.Chr.[94] Borlovenii Noi (comuna
Prigor) 1. În nordul localităţii se pot vedea urmele drumului roman.[95] 2. Punctul Iblăciua. Aici s-a descoperit, în anul 1926, s-a descoperit o inscripţie romană.[96] Borlovenii Vechi (comuna
Prigor) 1. Punctul Leu sau Vârful Leului. La 2 km de sat, spre nord, pe platoul unui deal, au fost descoperite fragmente ceramice din epoca mijlocie a bronzului. Aşezarea este fortificată în epoca dacică. La poalele dealului, în punctul Sălişte, s-a descoperit aşezarea contemporană cu fortificaţia de pe deal.[97] 2. Punctul Bălţii Negre. Aici se află urmele unei aşezări antice de secolele III-IV d.Chr. la locul numit La Mănăstire.[98] 3. Punctul Morii Vechi. Pe terasa râului Nera, la ieşirea din sat, în amonte, este semnalată o movilă de pământ.[99] 4. De aici provine o monedă de la Tiberiu.[100] Bozovici (comună) 1. Punctul Vărsături. Pe malul din dreapta Nerei s-a descoperit o aşezare preistorică, la circa 300 m de Valea Agrişului.[101] 2. Punctul Tăria. Aşezare medievală dispărută.[102] 3. O. Bozu aminteşte, în hotarul localităţii, o fortificaţie dacică.[103] 4. Punctul Cimitirul Catolic. Punctul este situat la marginea sud-estică a Bozoviciului, pe panta Dealului Beclean. Aici s-au descoperit artefacte de secolele III-IV d.Chr.[104] 5. În anul 1875 s-a descoperit, în hotarul localităţii, un tezaur de denari romani republicani.[105] 6. Punctul Târgovişte. În hotar se află vatra unei aşezări medievale de secol XIV d.Chr.[106] Brădişorul de Jos (oraş Oraviţa) 1. Într-un loc neprecizat a fost găsit un fragment de la un topor perforat din piatră şlefuită şi un vas cenuşiu, bitronconic (MBT).[107] 2. Pe teritoriul localităţii s-a descoperit un depozit de bronzuri, într-un vas de lut.[108] 3. La MBT se află un mic vas bitronconic găsit în hotarul localităţii.[109] 4. O. Bozu aminteşte pe teritoriul localităţii o aşezare dacică.[110] 5. Punctele
Cetate şi Ogaşul Liubii. În hotarul localităţii, în apropierea staţiei CFR, este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr.[111] 6. Punctul Ogaşu Bogdanului. Înainte de anul 1895 s-a descoperit în acest punct, între dealurile Bogdanu Mare şi Bogdanu Mic, în islaz, un tezaur monetar.[112] 7. În anul 1890 s-a descoperit un alt tezaur la săparea fundaţiilor unei case.[113] 8. Se aminteşte, în hotarul
localităţii, o vatră de locuire de secolele VIII-IX d.Chr.[114] 9. Sunt semnalate, fără alte precizări, movile de pământ.[115] 10. Mina de
aur Maidan. În epoca romană şi medievală se exploata aici aur şi, probabil, alte metale.[116] Brebu (comună) 1. În anul 1963, pe un deal situat în partea dreaptă a şoselei ce duce la Caransebeş, la circa 2 km SE de comună, s-a descoperit un mormânt de incineraţie din secolul V î.Chr. Tot aici s-au descoperit materiale ceramice din Hallstattul târziu.[117] 2. Punctul Câmpia Laiului. Arme şi unelte de fier s-au descoperit în acest punct.[118] 3. Punctul Cărpiniş. Zgură de fier s-a descoperit în acest punct.[119] 4. Punctul Gura Văii. La 3 km NE de comuna Brebu, într-un punct situat la baza Dealului Cozlarul, la 40 m de drumul judeţean Reşiţa – Caransebeş, s-a descoperit o construcţie romană. Aceasta avea laturile de 19 / 20 m şi reprezintă resturile unor thermae ţinând de un mansio. Drumul roman trece la o distanţă de aproximativ 100 m. Datarea construcţiei este în secolele II-III d.Chr. De aici provin mai multe monede.[120] 5. Pe coama Dealului Cerăgău,
în apropierea drumului roman, se află o aşezare daco-romană.[121] 6. Punctele
Cozlar şi La Brazi. În cele două puncte din hotar sunt amintite movile (medievale ?).[122] 7. Punctul Pustiniş. La intrarea dinspre Caransebeş, pe partea din dreapta drumului, se întinde o terasă unde s-au descoperit fragmente ceramice de secolele VIII-X d.Chr.[123] Broşteni (oraş
Oraviţa) 1. Punctul Micleni. În punctul Micleni sunt atestate locuiri din epoca bronzului şi epoca fierului (cultura Basarabi). Materialele arheologice se află la MBR.[124] 2. Punctul Rovină. În hotarul localităţii, lângă Pepiniera silvică, este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr.[125] 3.
Punctul Ogaşul Mic sau La Fântână. În jurul fântânii din acest punct apar materiale ceramice din secolul IV d.Chr.[126] 4. Punctul Coastă. Urme din epoca bronzului, hallstattiene, medievale timpurii (secolele VIII-IX d.Chr.), în lunca Oraviţei, la NV de sat, spre hotarul cu Greoniul.[127] Buchin (comună) 1. 1890 este anul în care s-au văzut piese de bronz, între care şi un celt, într-o colecţie particulară.[128] 2. Punctul Sat Bătrân. Materialele arheologice aparţinând eneoliticului, grupului cultural Balta Sărată, culturii Basarabi şi perioadei medievale. Ele au fost descoperite pe o terasă a Timişului, în dreptul izvorului Carpen, la 1,5-2 km NE de sat, pe malul din stânga acestuia (MC). Aici s-a descoperit şi o unealtă paleolitică.[129] Bucoşniţa
(comună)
1. Punctul Şes. Terenul cu descoperiri este situat la aproximativ 1 km SE de gara Vălişoara şi la 1,5-2 km sud de aşezarea romană de la Pârâul Copaciului. Aici se află construcţii romane de mari dimensiuni.[130] Bucova
(comuna Băuţar)
1. Dealurile care mărginesc Valea Bistrei sunt fortificate într-un sistem unitar în perioada dacică şi, mai apoi, medievală (secolele XV-XVI d.Chr.).[131] 2. Cariera
Bucova, punctul La Perete. Marmura de aici (aflată lângă Dealul Prigor) a fost exploatată în epoca romană.[132] 3. La varniţa satului s-a descoperit o fibulă. Din vatra satului provin şi resturi de construcţii şi artă sculpturală romană.[133] 4. Punctul Şanţuri. Din acest punct provine, dintr-o descoperire întâmplătoare, o spadă medievală.[134] 5. Schitul ortodox de aici este atestat din secolul XIV d.Chr. El era situat la 4,5 km nord de sat, între izvoarele Văii Fierului şi ale Văii Floruşului. În jurul schitului s-a născut localitatea Rimetea.[135]
|
