|
ARHEOLOGIE ŞI
ISTORIE (I)
Descoperiri din judeţul Caraş-Severin
Autor:
Sabin Adrian Luca ISBN 973-709-067-5, Editura Economică, 2004. Prelucrare
Web: Cosmin Suciu; Powered
by: Institutul pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural
Transilvanean în Context European
(IPTCE)
Descoperiri
arheologice P. Padina Matei (comuna Gârnic) 1. Peştera Gaura Haiducească (Gaura Turcească). Peştera se află în carstul Valea Boşneagului – Valea Mare. Materialele arheologice sunt neolitice.[1] Păltiniş
(comună) 1. Punctul Topliţa sau La Topliţă. Lângă calea ferată Caransebeş – Reşiţa (km 7,5), în stânga acesteia, la locul în care este tăiată de un drum de ţară, s-a descoperit o aşezare aparţinând neoliticului, o alta aparţinând grupului cultural Balta Sărată precum şi artefacte hallstattiene. Tot aici, în anul 1958, s-a descoperit un depozit de bronzuri aparţinând seriei Uriu-Domăneşti (Bz D). De aici provine şi un tipar de celt de tip transilvănean.[2] 2. La 100 m SV de aşezarea pomenită mai sus pare a fi necropola contemporană cu locuirea hallstattiană.[3] Pătaş (comuna
Prigor) 1. Punctul Cucu. Pe dealul cu acest nume s-a descoperit un topor de piatră.[4] 2. Punctul Dealul Leu. Într-o colecţie particulară sunt câteva monede preromane şi romane (poate provenind dintr-un tezaur). Uneori, dealul amintit este confundat cu cel de mai sus.[5] 3. Printre substrucţii de ziduri romane
s-au descoperit, în anul 1889, şi cărămizi cu
ştampilă.[6] 4. O. Bozu aminteşte aici o aşezare dacică.[7] 5. Punctul Trei Movile. Spre răsărit, pe linia hotarului cadastral, peste Obârşia Peneschii, se află punctul semnalat.[8] Pârneaura (comuna Socol) 1. La 700 m spre Socol au fost localizate urme arheologice din epoca bronzului şi din secolele III-IV d.Chr.[9] Pecinişca
(oraşul Băile Herculane) 1. Peştera Gaura Ungurului. Aceasta se află la 2 km sud de sat pe partea vestică a Văii Săliştea de pe Muntele Domogled, versantul vestic. Primele cercetări au fost efectuate în anul 1954. Materialele arheologice descoperite se încadrează în eneolitic (cultura Sălcuţa), cultura Coţofeni, epoca bronzului, cultura Basarabi şi secolele XV-XVI d.Chr.[10] 2. Peştera Mare din Şoronişte (Tatarczi) sau Peştera din Domogled. Peştera se află pe peretele vestic al Muntelui Domogled. Materialele arheologice descoperite aici provin din eneoliticul târziu şi perioada medievală.[11] 3. Peştera Victoria din Peretele
Şoimilor. Aici se afla un atelier de falsificat monedă în secolul XVIII d.Chr.[12] 4. În zona cuprinsă între stadion şi Fabrica de var au fost descoperite fragmente ceramice aparţinând probabil culturii Coţofeni.[13] Petnic (comuna
Iablaniţa) 1. În hotar este amintită o aşezare
aparţinând grupului cultural Balta Sărată.[14] 2. Punctul Var. În spatele cimitirului actual au fost descoperite inscripţii.[15] 3. Punctul La Selişte. Aici s-au descoperit cărămizi romane şi ceramică. În apropiere se află urmele drumului roman.[16] 4. Cariera
Petnic. Aceasta a fost exploatată în epoca romană.[17] Petrilova (comuna
Ciuchici) 1. În vatra localităţii este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr.[18] 2. Punctul Iazul Mic. În lunca joasă a Nerei se află vatra veche a localităţii.[19] 3. Punctul Stămiţă. Pe Valea Căprişoane, care coboară dinspre sat, spre Nera, se află o fortificaţie de 80 / 100 m din care s-a scos piatra pentru construcţie. Descoperitorul o încadrează între secolele XIV-XV d.Chr.[20] Petroşniţa
(comuna Bucoşniţa) 1. În dreapta şoselei Caransebeş – Herculane este un tumul delimitat la est şi vest de drumuri. În jurul acestuia este o aşezare de epoca bronzului.[21] 2. În colecţia L. Groza se află un depozit de bronzuri care provine din localitate. Materialele fac parte din seria Cincu-Suseni (Ha A1-2).[22] 3. Locul în care se află urmele de construcţie romană este în dreptul bornei care indică km 10, pe şoseaua Caransebeş – Orşova, la circa 200 m de aceasta. Construcţia, un turn, a fost înălţată la mijlocul secolului al II-lea d.Chr.[23] 4. Lângă halta CFR, în stânga şi de-a lungul şoselei naţionale Caransebeş – Orşova, se văd 4-5 movile, cea de lângă haltă fiind cel mai mare. Trei brăţări de bronz par a proveni dintr-unul din tumuli.[24] Poiana
Mărului (comuna Zăvoi) 1. Punctul Poiana Prisăcii. La 3 km NNE de staţiunea Poiana
Mărului, s-a găsit o spadă medievală de fier.[25]
Pojejena (comună) 1. Punctul Nucet sau Nuceţ(i). La SE de sat, la vreo 400 m NE de ruinele feudale de pe malul Dunării (cetatea din punctul Zidina), se află o aşezare neolitică (două niveluri aparţinând culturii Starčevo-Criş), gropi hallstattiene, o necropolă (secolele XII-XIV d.Chr.) şi o cetate medievală. Cetatea medievală este menţionată într-un document din anul 1437 şi, mai apoi, în anul 1478 sub numele de Castrum Cisdanubianum sau Castra Inferiora Cisdanubiana Posseyn, Posasy.[26] 2. Punctul Şiţarniţa sau Via
Bogdanovici. Castrul roman este aşezat pe o platformă înaltă, situată deasupra Dunării, cam la 1 km depărtare de malul fluviului. Urmele castrului se disting la suprafaţă pe laturile de est şi vest care sunt marcate de movile. Pe latura de nord latura poate fi urmărită, de asemenea, în arătură. Colţul de SE a fost distrus. Zidul de incintă a fost scos în întregime de localnici. Baza construcţiilor din interiorul castrului s-au păstrat mult mai bine. Castrul a funcţionat cu siguranţă din prima jumătate a secolului II d.Chr. până în secolul III d.Chr. şi are dimensiunile de 185 / 148 m. S-au semnalat şi urme de locuire romană târzie. În aşezarea civilă a acestuia, care se întindea la nordul, estul şi sudul castrului, a funcţionat şi un mithraeum. Într-o pivniţă de casă s-a descoperit un relief din
marmură reprezentând Cavalerul trac. Din zona castrului provin mai multe monede.[27] 3. La 8-9 km de localitate, în arătură, s-a descoperit un depozit de bronzuri. Acesta se încadrează în Ha A1-2 (seria Cincu-Suseni).[28] 4. În vatra localităţii, pe malul
Dunării, s-a descoperit ceramică romană târzie.[29] 5. Descoperiri monetare. De pe teritoriul localităţii provin monede antice şi bizantine.[30] Potoc (comuna Sasca
Montană) 1. Monede greceşti, romane şi
dacice. a. În anul 1840 s-a descoperit un tezaur format din denari romani republicani. Mai târziu au mai apărut şi alte monede din aceeaşi epocă.[31] b. Un mic tezaur dacic a fost descoperit în anul 1862.[32] c. În anul 1842 s-a descoperit un tezaur preroman format din 171 de monede.[33] d. În anul 1875 s-a descoperit un aureus de la Titus, izolat.[34] 2. La confluenţa dintre Văile Râtul Mare şi Vicinic, aproape de Macovişte, se află o aşezare de secolele III-IV d.Chr.[35] 3. În mijlocul satului, pe un mamelon de deal, sunt semnalate ruinele unei biserici.[36] 4. Pe Dealul Coruma se află o cetate regală de piatră.[37] Prigor (comună) 1. Punctul Cozacica. Pe Dealul Scoc s-au descoperit fragmente ceramice preistorice, din epoca bronzului.[38] 2. Punctul Dealul Grădeţ. Acesta este situat în partea de SE a localităţii. Amenajarea înălţimii se datează în perioada culturii Coţofeni.[39] 3. Punctul Odăi. Pe malul din stânga Văii Prigorului, la circa 1 km NV de vatra actuală a localităţii, s-au descoperit materiale arheologice neolitice şi o inscripţie romană.[40] 4. În hotarul localităţii este semnalată o monedă de secolul IV d.Chr.[41] 5. Punctele
Ruieni, Barovişte şi Ţârova. În aceste puncte din hotarul localităţii ar fi existat fortificaţii.[42] Prisian
(comuna Buchin) 1. Punctul Cucuiul lui Ostâvă. Pe dealul cu acest nume, situat la 2-3 km vest de sat şi la 300-400 m faţă de firul apei s-au descoperit materiale ceramice aparţin culturii Coţofeni II (MC). Vârful dealului este netezit sub forma unei platforme de 30-40 m.[43] |
