CUPRINS

Descoperiri arheologice        

A, B, C, D, E, F, G, I, J, L, M, N, O, P, R, S, Ş, T, V, Z

 

HOME INSTITUT

ARHEOLOGIE ŞI ISTORIE (I)

Descoperiri din judeţul Caraş-Severin

 

 

Autor: Sabin Adrian Luca

ISBN 973-709-067-5, Editura Economică, 2004.

Prelucrare Web: Cosmin Suciu; Powered by: Institutul pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural Transilvanean în Context European (IPTCE)

 

 

 

Descoperiri arheologice

 

D.

 

Dalboşeţ (comună)

1. La poalele Dealului Grădişte din apropierea satului se găsesc fragmente ceramice din epoca neolitică (MBT).

Sondajele făcute aici au dus la descoperirea unor fragmente ceramice dacice.[1]

2. Punctul Dealul Blidaru.

a. Pe platoul dealului se află o aşezare Coţofeni.

b. Pe acelaşi platou, în punctul Cetate, se află o aşezare din epoca bronzului.[2]

3. Punctul Gura Văii.

Sondajele efectuate aici au dus la descoperirea unor materiale ceramice dacice.[3]

4. Punctul Dragomireana.

Punctul este situat la 1,5 km nord de sat, pe malul din stânga râului Nera, în imediata apropiere a şoselei ce duce de la Dalboşeţ la Iablaniţa.

Villa rustica de aici are dimensiuni foarte mari şi 40 de încăperi.[4]

5. Punctul Moara Pitulată.

Prin anii 1927-1928 a fost descoperit un tezaur monetar, de secolul IV d.Chr. la 7 km SE de sat, pe Valea Bârzului.[5]

 

Dalci (comuna Turnu-Ruieni)

1. Într-un loc neprecizat, în anul 1856 s-au găsit două inele din sârmă spiralată de aur.[6]

 

Dezeşti (comuna Păltiniş)

1. Pe drumul de ţară paralel cu calea ferată, la jumătatea drumului spre Dezeşti, se află o întinsă aşezare hallstattiană.[7]

2. Punctul Valea Curţii.

Pe teritoriul satului există o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr. Aici s-a descoperit şi zgură de fier.[8]

3. Pe malul din dreapta râului Pogăniş, la NV de sat, spre Fârliug, s-au descoperit urmele unor cuptoare de redus minereul de secolele III-IV d.Chr.[9]

 

Divici (comuna Pojejena)

1. Punctul Grad.

Vestigiile fortificaţiei dacice de la Divici se află, între km fluviali 1065-1066, pe un promontoriu stâncos de formă triunghiulară, cu axa lungă orientată SSE-NNV, având vârful din SSE orientat spre Dunăre.

Pe întinsul cetăţii s-au cercetat terase locuite, turnuri-locuinţă, o cisternă şi alte elemente de arhitectură militară.

Cercetările sistematice în cetate au fost începute în anul 1985, an în care a şi fost descoperită. Au fost definite arheologic două niveluri de locuire / folosire.

Datarea cetăţii este I î.Chr.-I d.Chr.

Aici s-au descoperit podoabe din argint sau bronz, unelte şi arme, monede şi o cantitate impresionantă de ceramică.

Pe malul Dunării se ală o întinsă aşezare civilă, necercetată sistematic.[10]

2. La NE de cetatea dacică de aici se află movile de pământ.[11]

3. Punctul Ribiş.

După cetatea dacică  din punctul Grad, către Baziaş, se află o aşezare aparţinând culturii Gârla Mare pe malul Dunării şi pe coasta dealului din apropierea fluviului.

Aici se află şi schelete, posibil medievale.[12]

4. Punctul Bela Reka.

În hotarul localităţii este semnalată, pe ambele maluri ale pârâului cu acelaşi nume, o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr.[13]

5. Punctul Poreca.

Locul este situat la 1 km vest de Divici, spre Baziaş, pe malul Pârâului Velika Reka.

Urmele sunt aparţin unei locuiri neolitice (Starčevo-Criş), epocii bronzului (?) şi medievale.[14]

6. Punctul Cusatac.

Toponimul delimitează o zonă a teraselor Dunării situată pe 500-600 m vest de marginea centrală a satului Divici.

Aici s-a descoperit ceramică hallstattiană şi zgură.[15]

7. Punctul Potoc.

Locul este situat la est de sat, spre Belobreşca.

La sud de şosea şi către Dunăre s-a descoperit ceramică de epoca bronzului şi din prima epocă a fierului.[16]

8. Punctul Magiarske Groble.

Vatră de locuire medievală (secolele VIII-IX d.Chr.).[17]

9. Punctul Stari Divici.

Vatră de locuire medievală.[18]

 

Doclin (comună)

1. De aici provine o monedă preromană.[19]

 

Dognecea (comună)

1. Mina de aur, argint, cupru, plumb şi fier Dognecea, zona minelor Iuda şi Simon.

Minele de aici au funcţionat încă din perioada romană. Exploatările au continuat în epoca medievală, modernă şi contemporană.[20]

2. Punctul Izvorul Alb

În hotarul localităţii, nu departe de drumul ce străbate muntele spre Reşiţa, s-au descoperit, în anul 1978, trei cuptoare de redus minereul şi ceramică de secolul IV d.Chr. este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr.[21]

 

Doman (municipiul Reşiţa)

1. Peştera Stârnic (Gaura Puşcată).

Peştera se află în Munţii Domanului, la est de localitate.

Cavitatea a fost locuită ocazional în preistorie.[22]

2. Peştera cu Oase.

Peştera se află vizavi de Peştera Stârnic. S-au descoperit resturi de faună preistorică.[23]

 

Domaşnea (comună)

1. Punctul Dealul Dosu.

Din hotarul localităţii provin fragmente ceramice neolitice (Vinča) şi eneolitice (Sălcuţa) (MTS).[24]

2. Peştera Vârful Înalt (Peştera Cernavârfu).

În apropiere de gară se află o peşteră.

Materialele arheologice descoperite aparţin culturii Coţofeni.[25]

3. Punctul Piatra Ilişovii.

Acesta este situat pe Muntele Cerna-Vârf sau Cerna Vâr (?).

Se amintesc descoperiri Vinča şi Sălcuţa.

Pe munte se află o aşezare Coţofeni, precum şi materiale ceramice aparţinând culturii câmpurilor de urne (?) (zona se află între comunele Domaşnea şi Cornereva).

Locuirea Coţofeni urcă până pe vârful muntelui (1200 m), unde s-au efectuat şi săpături arheologice sistematice (autorii susţin că zona cercetată se află pe teritoriul comunei Cornea).[26]

4. Punctul Terasa Calului sau Terasa cu cal.

Aşezare preistorică (la 700 m) aparţinând culturii Coţofeni.[27]

5. Punctul Căzănia lui Şoban.

La sud-est de sat s-a descoperit o monedă de argint, probabil o imitaţie dacică după tetradrahmele lui Filip al II-lea.

Tot aici s-a descoperit un inel de bronz medieval (secolele XII-XIV d.Chr.).[28]

6. Punctul Pivniţa lui Românu Nicolae.

În acest punct s-au descoperit piese de paviment romane. Descoperirile fac parte dintr-o aşezare rurală de secolele II-III d.Chr.

În punctul Coveiul lui Ioşca se află ruine romane.[29]

7. În hotarul localităţii se află urmele drumului roman şi castrul Ad Pannonios.[30]

8. Din hotar provine o diplomă militară romană.[31]

9. Punctul Mala Lungă.

În vatra satului, spre nord, s-a descoperit un denar roman de la Antoninus Pius.[32]

 

Drencova (comuna Berzasca)

1. MBT a achiziţionat, în anul 1876, materiale ceramice din arealul localităţii.[33]

2. Punctul Dumbrăviţa sau Cetăţuie.

În apropierea localităţii se află fortificaţia numită Cetăţuie datând din a doua parte a epocii fierului:

a. În 1890, lângă Cetăţuie, s-a descoperit un depozit de bronzuri adăpostit într-un vas din lut ars (Drencova I). Acesta a fost datat în Ha A1-B2.[34]

b. În 1895 s-a descoperit în fortificaţie o brăţară din bronz.[35]

3. Punctul Muntiana.

În partea de vest a satului a fost descoperit, în anul 1971, un depozit format din obiecte de bronz datat în Ha D (MBR) (Drencova II).[36]

4. Punctul Valea Mosnicului.

La confluenţa Văii Mosnic cu Sirinia s-a identificat o aşezare din prima vârstă a fierului.[37]

5. Tot aici se aminteşte şi despre existenţa unei tabere romane.[38]

6. În anul 1882 s-a descoperit un tezaur format din stateri de aur depozitaţi într-un vas de lut.[39]

7. Cercetările sistematice efectuate pe teritoriul localităţii au dus la descoperirea unei necropole medievale timpurii de secolele XII-XIII d.Chr.[40]

8. Punctul Turnul lui Dranko.

O ruină de cetate, în apropierea localităţii, a fost identificată cu Castrum Dranko, pomenit documentar în anii 1451 şi 1452.

O altă cetate, Castra inferiora Cisdanubiana Halmas, nu a fost identificată în teren Aceasta a fost atestată documentar în anul 1437.[41]

 

Duleu (comuna Fârliug)

1. Punctul Codru sau Otcosu.

Punctul se află pe un deal parţial împădurit, situat la 4 km sud de sat.

De aici provin un topor din piatră şlefuit şi perforat şi un „phallus” din piatră.

Aici s-au descoperit morminte, sugerând prezenţa unei necropole greu de atribuit cronologic şi cultural.[42]

2. Punctul Dâmpul din Sat.

În intravilanul localităţii este semnalată o aşezare de epoca bronzului.

O. Bozu aminteşte aici o aşezare dacică.[43]

3. Punctul Otcosu.

Dealul ce desparte comuna Vermeş de satul Duleu poartă acest nume.

Aici s-a descoperit un topoare din piatră şlefuită şi perforată, precum şi zgură de fier.[44]

4. Punctul Ariniş.

Dealul este situat pe partea din stânga râului Pogăniş, la aproximativ 2 km SV de sat. Pe Coasta Coşului se vede un şanţ şi un val de pământ. Localnicii îi mai spun dealului şi Cetatea Ariniş.[45]

5. Punctul Ogaşul Moşului.

Acesta se află la poalele Dealului Ariniş. La suprafaţa solului apar urme de arsură.[46]

6. Punctul Ponoave.

Mai jos de Viile de la Codru apar fragmente ceramice neolitice.[47]

7. Punctul Ripigiune.

Punctul se află la aproximativ 1 km SV de sat şi se prezintă sub forma unei terase cu suprafaţa aproximativă de 3 ha.

Aşezarea se încadrează în secolele III-IV d.Chr.[48]

8. Punctul Coturi.

La ieşirea din Duleu, pe ambele maluri ale Pogănişului, s-au descoperit artefacte hallstattiene.

În acest loc ar fi şi urme de ziduri de biserică.[49]

9. Punctul Cucuiova

Tradiţia locală plasează aici o biserică şi necropolă.[50]

10. Punctul Ţărni

Tradiţia locală plasează aici o necropolă şi biserică.[51]

11. Punctul Dâmp sau Dâmpul din Vale.

Punctul se află la ieşirea din sat, spre fostele saivane.

Materialele ceramice recoltate aici aparţin culturii Basarabi.[52]

12. Punctul Dealul Foale.

La poalele dealului, după Izvorul lui Traian, a fost localizată o aşezare rurală romană de secolele III-IV d.Chr.[53]

13. Punctul Sălişte.

Acesta este terenul arabil din stânga drumului ce duce de la Izvorul lui Traian la Izvorul lui Ţuşlic.

Aşezarea de aici aparţine secolelor III-IV d.Chr.[54]

14. Punctul Curcanu sau Corcan.

În acest punct, situat la 4 km NE de sat, pe drumul ce duce spre Vişag, în locul numit Gruniul Porcului, s-a descoperit o lamă de silex care poate fi atribuită paleoliticului, dar şi fragmente ceramice neolitice.[55]

15. Punctul Grădina lui Vasi Gheorghe sau Vatra Satului.

Materialele ceramice de aici aparţin culturii Basarabi.[56]

16. Punctul Cornet.

Pe deal, care se află pe malul din dreapta râului Pogăniş, se află punctul Cetate. Aici se pot observa cu uşurinţă urmele unui castru de pământ.

Tot în acest loc sunt şi tumuli de pământ.[57]

17. Punctul Izvorul lui Traian.

Locul se află la circa 500 m de ieşirea din Duleu spre Valea Mare.

Pe circa 1 ha s-au descoperit urme arheologice de secolele III-IV d.Chr. şi un segment bine păstrat al drumului roman.[58]

18. Punctul La Morminţi.

Pe Dealul Cornet, într-o poiană, se află o movilă.[59]

19. Punctul Pământul lui Ion Mihai.

La E de Dealul Cornet se află o movilă pe terenul lui Ion Mihai.[60]

20. Punctul Luncă.

În acest punct se află un grup de trei movile.[61]

21. Punctul Ogaşul Perilor.

În acest punct se află un grup de movile.[62]

22. Punctul Gai.

În acest punct se află movile.[63]

23. De aici provine o monedă romană de aur (Nero).[64]

 

 

 

 

 



[1] Petrovszky 1975, p. 371; Bozu şi Săcărin 1979, p. 555; Lazarovici 1979b, p. 194.

[2] Petrovszky 1975, p. 372; Ciugudean 2000, p. 70.

[3] Bozu şi Săcărin 1979, p. 555; Bozu 2000, p. 154.

[4] Popescu D. 1970, p. 506-507; 1970a, p. 446; Babeş 1971, p. 370; Wollmann 1971, p. 439; Morintz 1972, p. 336; 1973, p. 373; Protase 1975a; Protase et alii 2001, p. 77-78; 2002, p. 118-119; Iaroslavschi 1975, p. 358; Benea et alii 2004; Benea et Bejan 1987-1988, p.  250; 1989-1993, p. 131; Crânguş et alii 2003, p. 114-115; IDR, III, 1, p. 60-61.

[5] Bozu şi Săcărin 1979, p. 555, 557; *** 1996, p. 25; Benea 1996b, p. 245.

[6] Petrovszky 1975, p. 372; Gumă 1993, p. 244, 288.

[7] Gumă 1993, p. 288. Periegheză Luca S.A.

[8] Iaroslavschi şi Lazarovici 1978, p. 257; Bozu şi El Susi 1987, fig. I/B; Benea şi Bejan 1989-1993, p. 132; Benea 1996b, p. 247.

[9] Benea 1996b, p. 247.

[10] Gumă et alii 1987; 1995; 1996; 1997; Bălănescu 1990, p. 188; 1993, p. 322; Bordea şi Mitrea 1991, p. 221; Rustoiu 1993, p. 182; Bozu 2000, p. 154, 155; Medeleţ 1994, p. 202; 1994a, p. 294; 2000a; Fâc 1998.

[11] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 126.

[12] Săcărin 1993, p. 76; 1996; Gumă 1997, p. 15; Oţa 2000, p. 161.

[13] Bozu şi El Susi 1987, fig. I/B; Benea 1996b, p. 249.

[14] Ţeicu 2003, p. 340-341.

[15] Ţeicu 2003, p. 341.

[16] Ţeicu 2003, p. 341.

[17] Bejan 1985-1986, p. 233; Ţeicu 2003, p. 341.

[18] Ţeicu 2003, p. 341.

[19] Winkler 1968, p. 39; Medeleţ 1994a, p. 260.

[20] Benea şi Bejan 1989-1993, p. 132; Benea 1996b, p. 248-249; Wollmann 1996, p. 152; Boroneanţ 2000, p. 121.

[21] Bozu şi El Susi 1987, fig. I/B; Benea 1996b, p. 248-249.

[22] Jungbert 1985-1986, p. 287; Rogozea 1987, p. 360; Boroneanţ 2000, p. 25; Păunescu 2001, p. 148.

[23] Păunescu 2001, p. 148.

[24] Petrovszky 1975, p. 372; *** 1982, p. 324; Radu 2002, p. 28.

[25] Petrovszky 1975, p. 372; Rogozea 1987, p. 360; Boroneanţ 2000, p. 28.

[26] Petrovszky 1975, p. 372; Lazarovici 1979b, p. 195; Kalmar 1985-1986, p. 402; Kalmar-Maxim 1993; Kalmar et alii 1987; Maxim 1993; Ciugudean 2000, p. 69; 2002; Radu 2002, p. 16.

[27] Kalmar et alii 1987, p. 67; 1987-1988, p. 467; Ciugudean 2000, p. 69.

[28] *** 1982, p. 324; Medeleţ 1994a, p. 260.

[29] *** 1982, p. 324; Bozu şi El Susi 1987, fig. I/B; Benea şi Bejan 1989-1993, p. 132; Drăgoescu 1995, p. 327; IDR, III, 1, p. 136-137.

[30] Drăgoescu 1995, p. 327.

[31] IDR, I, 1975, XVII, p. 121-126.

[32] *** 1982, p. 324.

[33] Petrovszky 1975, p. 372.

[34] Petrovszky 1975, p. 372-373; Săcărin 1979a, p. 114; Gumă 1993, p. 252, 288; Drăgoescu 1995, p. 327, 360; Szentmiklosi 1995, p. 85; Ţeicu 2003, p. 347.

[35] Petrovszky 1975, p. 373; Drăgoescu 1995, p. 327; Ţeicu 2003, p. 348.

[36] Iaroslavschi 1973; Petrovszky 1975, p. 373; Petrescu-Dîmboviţa 1977, p. 165; Săcărin 1977, p. 115; Gumă 1993, p. 253, 288; Szentmiklosi 1995, p.  85; *** 1996, p. 78.

[37] Ţeicu 2003, p. 348.

[38] Drăgoescu 1995, p. 327.

[39] Medeleţ 1994a, p. 260; *** 1996, p. 78.

[40] Ţeicu 1993, p. 235.

[41] Babeş 1971, p. 381; Matei 1979, p. 259; Ţeicu 1998, p. 213.

[42] Petrovszky 1975, p. 373; Lazarovici 1979b, p. 195; Lazarovici et alii 1991, p. 59; Draşovean 1996, p. 109-110; Bozu 2003, p. 379.

[43] Bozu 2000, p. 154; 2003, p. 378-379.

[44] Petrovszky 1975, p. 373; Lazarovici 1979b, p. 195; Bozu 2003, p. 380.

[45] Bozu 2003, p. 379.

[46] Bozu 2003, p. 379.

[47] Bozu 2003, p. 380.

[48] Bozu şi El Susi 1987, fig. I/B; Benea şi Bejan 1989-1993, p. 132; Bozu 2003, p. 380-381.

[49] Gumă 1993, p. 288; Bozu 2003, p. 381.

[50] Bozu 2003, p. 381.

[51] Bozu 2003, p. 381.

[52] Gumă 1993, p. 288; Bozu 2003, p. 381-382.

[53] Benea 1996b, p. 252; Bozu 2003, p. 382.

[54] Benea 1996b, p. 252; Bozu 2003, p. 382.

[55] Petrovszky 1975, p. 373; Lazarovici 1979b, p. 196; Bozu 2003, p. 382.

[56] Gumă 1983, p. 68; 1993, p. 213, 288.

[57] Benea şi Bejan 1989-1993, p. 132; Benea 1996b, p. 252; Bozu 2003, p. 383.

[58] Benea 1996b, p. 252; Bozu 2003, p. 383.

[59] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 128-129.

[60] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 129.

[61] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 129; Bozu 2003, p. 382.

[62] Bozu 2003, p. 382.

[63] Bozu 2003, p. 382.

[64] Medeleţ 1994a, p. 261; Drăgoescu 1995, p. 361.