CUPRINS

Descoperiri arheologice        

A, B, C, D, E, F, G, I, J, L, M, N, O, P, R, S, Ş, T, V, Z

 

HOME INSTITUT

ARHEOLOGIE ŞI ISTORIE (I)

Descoperiri din judeţul Caraş-Severin

 

 

Autor: Sabin Adrian Luca

ISBN 973-709-067-5, Editura Economică, 2004.

Prelucrare Web: Cosmin Suciu; Powered by: Institutul pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural Transilvanean în Context European (IPTCE)

 

 

 

Descoperiri arheologice

 

O.

 

Obreja (comună)

1. Pe terasa I de pe malul din dreapta râului Bistra, între Obreja şi Glimboca, la sud de saivan, există o aşezare de epoca bronzului. Tot aici s-a descoperit o mărgea de secolele III-IV d.Chr.[1]

2. În hotar, la 1 km nord de râul Bistra, lângă Pârâul Vârciorova, în faţa primei terase a Bistrei, la circa 250-300 m SV de cele două pescării, există o movilă de pământ cu diametrul de 15-20 m înaltă de circa 2,5 m.[2]

3. Punctul Sat Bătrân.

Pe malul din dreapta Văii Bistrei se află urme medievale. S-a cercetat o necropolă şi un lăcaş de cult (secolele XIV-XV d.Chr.).[3]

 

Ocna de Fier (comună)

1. Punctul Iuliana.

În cariera din acest loc s-a descoperit, în anul 1890, un depozit de bronzuri (MNM).

Acesta se încadrează în seria Cincu-Suseni (Ha A1-2).[4]

2. În hotarul localităţii este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr. Legate de aceasta pot fi şi urmele de exploatarea fierului din hotarul localităţii.[5]

 

Ohaba-Mâtnic (comuna Copăcele)

1. Punctul Dealul Vacii sau Dealul cu Păpuşi.

Aşezarea neolitică (Vinča B1) de aici are un nivel de locuire şi se află pe o terasă situată la 2 km SV de sat, în stânga drumului de ţară Ohaba Mâtnic – Zorlencior.

În anul 1963 s-a efectuat un sondaj de verificare.

Tot aici ar fi şi surse de silex.[6]

 

Oraviţa (oraş)

1. În pădurea oraşului s-a descoperit un obiect din piatră şlefuită.[7]

2. În MNM se află un topor de cupru preistoric (MNM).[8]

3. Punctul Serele din Oraviţa.

Aici se află urmele unei aşezări hallstattiene şi medievale timpurii de secolele VIII-IX d.Chr.[9]

4. În hotar este semnalat microtoponimul Dealul Mormânţiului.[10]

5. În hotar, pe drumul Grădinariului, se află movile.[11]

6. În oraş s-a descoperit un tezaur (?) monetar preroman.[12]

 

Oţelu Roşu (oraş)

1. În marginea oraşului s-a descoperit un gratoar de „silex” databil în paleoliticul superior.[13]

2. Mina Ohaba Bistra.

Din această mină, situată pe Bistra, se exploata minereu de fier pentru centrul siderurgic Oţelu Roşu.

Exploatările sunt datate în epoca medievală şi modernă.[14]

3. De aici provine o imitaţie după o drahmă de tip Dyrrhachium.[15]

 

 

 

 

 



[1] *** 1979, p. 432-433.

[2] *** 1979, p. 433; Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 153; Gumă 1993, p. 293.

[3] Ţeicu 1998, p. 94; Ţeicu şi Rancu 1997; Ţeicu et alii 2002.

[4] Roska 1942, p. 298, nr. 28; Petrescu-Dîmboviţa 1977, p. 100; Petrovszky 1977, p. 446; Săcărin 1979a, p. 114; Gumă 1993, p. 255, 293.

[5] Wollmann 1996, p. 235; Bozu şi El Susi 1987, fig. I/B; Benea 1996b, p. 273.

[6] Dumitraşcu 1969, p. 517-518; Comşa 1971, p. 17; Lazarovici 1971, p. 24, 26; 1973, p. 30, 39-40; 1975, p. 7-8; 1979b, p. 202; Lazarovici et alii 1991, p. 29-31; Groza 1976, p. 1-3; Petrovszky 1977, p. 446-447.

[7] Roska 1942, p. 214, nr. 54; Petrovszky 1977, p. 447; Lazarovici 1979b, p. 204; Ţeicu 1987, p. 343.

[8] Roska 1942, p. 213, nr. 53; Lazarovici 1975a, p. 29; Petrovszky 1977, p. 447; Săcărin 1979a, p. 112; Ţeicu 1987, p. 343; Gogâltan 1999, p. 97.

[9] Uzum 1981a, p. 216, fig. 1; Bejan 1985-1986, p. 234; Ţeicu 1987, p. 320, 344; Gumă 1993, p. 293.

[10] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 153.

[11] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 153.

[12] Winkler 1968, p. 39; Medeleţ 1994a, p. 271.

[13] Petrovszky 1977, p. 447.

[14] Boroneanţ 2000, p. 121.

[15] Bordea 1996-1998, p. 434.