|
ARHEOLOGIE ŞI
ISTORIE (I)
Descoperiri din judeţul Caraş-Severin
Autor:
Sabin Adrian Luca ISBN 973-709-067-5, Editura Economică, 2004. Prelucrare
Web: Cosmin Suciu; Powered
by: Institutul pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural
Transilvanean în Context European
(IPTCE)
Descoperiri
arheologice F.
Fârliug
(comună)
1. Punctul Gruniul cu Cremene
sau Cremenea. Dealul este situat la vest de sat. Aici s-au
descoperit şi materiale ceramice (Hallstatt) (MBR).[1] 2. În hotarul
localităţii este semnalată o aşezare daco-romană de
secolele III-IV d.Chr. Se amintesc urmele drumului roman şi ale unui castru (Aizis). Tot aici s-a descoperit şi un aureus.[2] Feneş
(comuna Armeniş)
1. Peştera Nr. 1
(Peştera Mare din Dealul Socaia). Peştera se află în carstul râului Alb, Valea Deavova. Materialele arheologice datează din vremea culturii
Coţofeni şi din perioada medievală.[3] Fizeş
(comuna Berzovia)
1. Într-un loc situat la 7
km de sat s-a descoperit o râşniţă şi fragmente ceramice.[4] 2. Punctul Gorgane. În acest punct se află o aşezare
Basarabi (MBR) şi tumuli aplatizaţi. Aici s-au descoperit şi cuptoare de redus minereul
de fier.[5] 3. Punctul Ogaşul
Poieţi. Locul descoperiri depozitului de bronzuri se află pe Dealul
Căprioara, la aproximativ 8 km SV de sat, în zona de dealuri care
marchează hotarul dintre Fizeş şi Ferendia (jud. Timiş). Depozitul se
încadrează în seria Cincu-Suseni (Ha A1-2).[6] 4. Punctul Dâmbul Mare şi Dâmbul Izvor. În hotarul localităţii este semnalată o aşezare
daco-romană de secolele III-IV d.Chr., cu cuptoare de redus minereul de
fier.[7] 5. Punctul Drumul Mare. Aici s-au descoperit cuptoare de redus minereul de fier, dar şi
materiale ceramice din secolul IV d.Chr.[8] 6. Punctul Piştoni. Aici s-au descoperit
cuptoare de redus minereul de fier.[9] Forotic
(comună)
1. În zona vărsării
Ogaşului Merii, în digul micului lac de acumulare din Valea
Nărăştia, s-a descoperit o aşezare neolitică
şi eneolitică.[10] 2. Punctul La Nărăştie. Pe versantul de NV al Dealului Broştina, la circa 200 m
de ultimele case din sat, pe versantul din stânga Văii
Nărăştia, în apropiere de Ogaşul Merii, s-au
descoperit fragmente ceramice preistorice.[11] 3. În hotarul
localităţii este semnalată o aşezare daco-romană de
secolele III-IV d.Chr.[12] Frăsiniş
(comuna Sicheviţa)
1.
Punctul Frăsiniş. Locul se află aproape de cumpăna apelor spre Almăj, la
izvoarele mai multor văi, în zona cătunului Frăsiniş. Materialele arheologice aparţin epocii mijlocii a bronzului
şi – probabil – epocii hallstattiene.[13] |
