|
ARHEOLOGIE ŞI
ISTORIE (I)
Descoperiri din judeţul Caraş-Severin
Autor:
Sabin Adrian Luca ISBN 973-709-067-5, Editura Economică, 2004. Prelucrare
Web: Cosmin Suciu; Powered
by: Institutul pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural
Transilvanean în Context European
(IPTCE)
Descoperiri
arheologice R. Radimna (comuna Pojejena) 1. La circa 2 km NV de sat, pe
malul din dreapta Pârâului Radimna, este cartată movila Strejeriţa.[1]
2. În hotarul localităţii este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr.[2] 3. În stânga şoselei naţionale, în dreptul staţiei de
autobuze, s-a descoperit un tezaur monetar format din 3500 de monede romane.[3] 4. La gura văii Pârâului Radimna, pe o ridicătură aflată pe terasa joasă a Dunării, existau ruinele unei biserici medievale.[4] Ramna (comună) 1. Peştera Pădurea Sicleni. Într-o peşteră aflată în pădurea din acest punct, în carstul Valea Vornic, s-a descoperit ceramică neolitică.[5] 2. Punctul Valea Vernicului sau La Arini. Punctul este situat la aproximativ 1 km vest de sat, în stânga pârâului. Aşezarea de aici este hallstattiană. De asemenea, aici s-au semnalat şi urme din secolele III-IV d.Chr.[6] 3. Punctul Garişte. Este situat la SV de sat. Ceramica descoperită în asociere cu zgură de fier este de secolele III-IV d.Chr.[7] 4. Punctul Odu Verde. În punctul numit, aflat în hotarul localităţii este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr. Atelierele de olărie din epoca romană au fost de mari dimensiuni.[8] 5. Punctul Ibor. Materialele arheologic de secolele III-IV d.Chr. sunt asociate cu zgură de fier.[9] 6. Punctul Văiegoasa. La
marginea pădurii cu acest nume s-a descoperit material ceramic de secol
IV d.Chr.[10] 7. Punctul Beran. Moga M. a cercetat în acest punct din hotar o villa rustica.[11] 8. În anul 1896 s-a descoperit un important tezaur monetar preroman (102 sau 144 monede).[12] Răcăşdia
(comună) 1. La MTS se află două brăţări din Spondylus provenite de aici (cultura Vinča ?).[13] 2. La hotarul cu Ilidia s-a descoperit chirpici şi ceramică preistorică.[14] 3. În hotarul localităţii, în Lunca Vraniului Mare, sub Dealul Obana, este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr. Alte aşezări de aceeaşi vreme sunt semnalate în punctele Latova, Rovină, Dumbrava şi răscrucea drumului Ilidia – Macovişte. În anul 1963 şi 1980 s-au descoperit, succesiv, mai multe tezaure monetare din secolul IV d.Chr. din care s-au recuperat mii de monede (punctul Dumbrava). Numărul total al tezaurelor descoperite aici este de trei.[15] 4. În centrul satului s-a descoperit ceramică medievală de secolele XII-XIV d.Chr. şi morminte.[16] Remetea-Pogănici (comuna Fârliug)
1. Punctul Dealul Păscoani, Păscoani sau Cetate. Dealul cu acest nume se află la NE de sat. El are trei laturi abrupte şi una sub forma unei şei tăiată cu un şanţ dublu. Aşezarea hallstattiană (Basarabi şi post-Basarabi) de aici este înconjurată cu un val de pământ. Fortificaţia a fost sondată de I. Stratan şi Al. Vulpe (ML).[17] 2. Peştera Urieşilor (Butoaia Urieşilor). Peştera se află în Bazinul Pogăniş, Ogaşul Butorii, versantul din stânga, la 500 m de localitatea Bărbosu.. Materialele arheologice descoperite sunt eneolitice.[18] Reşiţa
(municipiu reşedinţă de judeţ) 1. Punctul Stavila. Pe înălţimea cu acelaşi nume s-a găsit, în anul 1893, un topor de piatră şlefuită.[19] 2. Punctul Izvorul Rece. Între Reşiţa şi Bocşa Vasiovei, cu ocazia lucrărilor la un drum, pe Valea Bârzoviţa, la Izvorul Rece, s-a descoperit o aşezare neolitică (eneolitică, Coţofeni ?).[20] 3. Pe culmea dealului de deasupra curbei din dreptul Triajului s-a descoperit materiale vinciene târzii şi o aşezare aparţinând culturii Coţofeni. În anul 1963 sau 1964 s-a descoperit aici un celt din bronz (Ha B).[21] 4. Pe teritoriul localităţii s-a descoperit ceramică Glina III şi Vatina.[22] 5. În hotarul localităţii sunt semnalate o monedă şi urme romane.[23] 6. Punctul Ogăşele sau Moroasa. În anul 1970 s-a descoperit în acest punct o biserică-sală de dimensiuni modeste (secol XIV d.Chr.). Altarul este de formă pătrată. De jur-împrejurul bisericii s-au descoperit morminte (secolele XIV-XV d.Chr.) cu un inventar funerar destul de bogat.[24] 7. Punctul Dealul Cioara. Aici s-au descoperit, într-o curte, mai multe cuptoare de redus minereu dintr-o perioadă istorică neprecizată.[25] 8. Pe strada Rodnei, în Micro IV, cartierul Govândari, s-au descoperit câteva monede de secolul IV d.Chr.[26] Rugi (comuna Păltiniş) 1. O monedă preromană provine din arealul localităţii.[27] Ruginosu (comuna Copăcele) 1. Punctul Gruniul cu Cremene sau Gruniul Cremenii. Staţiunea neolitică se află la NV de sat şi de aici are două niveluri de locuire (Vinča B2 şi B2/C) (MBR; MC; MNIT). Aici ar fi şi surse de silex.[28] Rusca (comuna Teregova)
1. În 1969 s-a descoperit un topor din piatră şlefuită cu gaură pentru fixarea mânerului, datat în epoca bronzului.[29] Rusca Montană (comună)
1. Cariera Rusca Montană. Aceasta a fost exploatată în epoca medievală şi modernă.[30] Ruschiţa (comuna Rusca Montană)
1. Mina
de fier şi plumb Ruschiţa.
Mina a fost
exploatată în epoca medievală şi modernă.[31] 2. Carierele Ruschiţa. Aceasta a fost exploatată în epoca romană, medievală şi modernă după V. Boroneanţ. V. Wollmann crede că exploatarea marmurei de aici începe doar în anul 1884.[32] Rusova Nouă (comuna Berlişte)
1. Punctul Dealul Morii. În hotarul localităţii, pe malul din stânga Pârâului Vicinic, este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr.[33] 2. Punctul La Zăcătoare. În apropierea punctului Dealul Morii se găsesc morminte.[34]3. La celălalt capăt al satului, faţă de punctul anterior, se află o aşezare de secolele III-IV d.Chr. şi o alta de secol XII d.Chr.[35] Rusova Veche (comuna Berlişte)
1. Pe teritoriul localităţii, în apropierea grajdurilor CAP, sunt urme de activitate metalurgică databilă între secolele III-IV d.Chr. La răscrucea dintre drumul spre Vrani şi Berlişte s-au descoperit silexuri.[36] |
