CERCETĂRI ARHEOLOGICE ÎN PEŞTERA
CAUCE
(I)
(sat Cerişor,
comuna Lelese, judeţul Hunedoara)
English Abstract: ARCHAEOLOGICAL
STUDIES IN THE CAUCE CAVE (I)
Autori:
Sabin Adrian LUCA,Cristian
ROMAN, Dragoş DIACONESCU,
ISBN 973-590-995-2
Cu contribuţii de: Eugen
ORLANDEA, Cosmin SUCIU şi
Corneliu BELDIMAN.
Prelucrare
Web: Cosmin Suciu; Powered
by: Institutul pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural
Transilvanean în Context European
(IPTCE)
D. Ceramica
Nivelul IV. Cultura
Tiszapolgár
Ceramica (foto 32) este fină
(pl. XXIV/3; XXVIII/3-4; XXXIX/1, 3; XL/1-2; XLI/2; XLII/2-3; XLIII/3;
XLIV/2-5; XLV/1, 3; XLVI/1, 3; XLVII/1, 3, 5; XLVIII/1-4; L/2), semifină
(pl. XIX/3-4; XXV/1; XXXIX/2; XL/3; XLII/4-6; XLIII/1-2; XLIV/1; XLV/2, 4;
XLVI/2, 4; XLVII/4; XLIX/2, 3; L/3, 3) sau uzuală (pl. XLIX/1;
L/1).
Degresantul folosit este nisipul fin
(pl. XIX/3; XXIV/3; XXVIII/4; XXXIX/1, 3; XL/1; XLII/1, 3; XLIV/2-4; XLVI/1,
3; XLVII/2, 5; XLVIII/2, 3; L/2), nisipul fin şi mâlul dând un aspect
făinos ceramicii (pl. XLIII/1; XLV/3), nisipul (pl. XIX/4; XXIV/3; XL/3;
XLII/4, 6; XLIII/3; XLV/4; XLVIII/4; LI/3), nisipul şi pietricele (pl.
XLII/5; XLIV/1; XLV/2; XLVI/4; XLVII/4; XLIX/1, 3; L/1, 3), nisipul şi
pleava (pl. XXV/1; XL/2; XLI/2; XLV/1; XLVI/2; XLVII/1, 3; XLVIII/1; XLIX/2),
nisipul, pleava şi pietricele (pl. XXXIX/2), nisipul fin şi mica
(pl. XXXVIII/3; XLII/2) şi pleava şi nisipul cu mică (pl.
XIX/3).
Vasele au, uneori, un slip
cenuşiu (pl. XXXIX/1-2).
Ceramica este lustruită
(pl. XIX/3; XXIV/3; XXVIII/3-4; XXXIX/1, 3; XL/1-2; XLII/1-4; XLIII/3;
XLIV/1-5; XLV/1; XLVI/1, 3; XLVII/1-2, 4; XLVIII/1-3; L/3) sau netezită
(pl. XIX/4; XXV/1; XLI/2 – urme de spatulare); XLII/5-6; XLIII/1-2; XLV/2-3;
XLV/4; XLVI/2, 4 – urme de slip cenuşiu; XLVII/3, 5; XLVIII/4; XLIX/1-3;
L/1; LI/3).
Culorile reprezentative ale
ceramicii nivelului sunt negrul (pl. XL/1, 3), cărămiziul (pl.
XXVIII/4; XXXIX/1; XLI/2; XLIII/1-2; XLVI/4; XLVII/2; XLVIII/4), brunul (pl.
XLII/1, 3-4; XLV/1), brun-cenuşiul (pl. XIX/3; XLIV/4 cu flecuri),
brun-roşcatul (pl. XIX/4 exterior – cenuşiu la interior XLVI/2;
XLIX/1; L/3), gălbuiul (pl. XLV/3; XLVII/1, 3, 5; XLIX/3; L/2),
cenuşiul (pl. XXV/1; XXXVIII/3; XXXIX/2, 3 – flecuri; XL/2; XLII/2, 5-6;
XLIII/3; XLIV/1 – flecuri, 3, 5; XLV/2, 4; XLVI/1, 3-4; XLVII/4; XLVIII/1-3;
XLIX/2; L/1), cenuşiu-gălbuiul (pl. XXIV/3; XL/3) sau
cenuşiu-roşcatul (pl. LI/3).
Arderea ceramicii este foarte
bună (pl. XIX/3; XXIV/3; XXXVIII/3; XL/1-2; XLII/1-3, 6; XLIV/3, 5;
XLVI/3; XLVII/2; XLVIII/1-3; L/2-3) sau bună (pl. XIX/4; XXV/1;
XXVIII/4; XXXIX/1-3; XL/3; XLI/2; XLII/4-5; XLIII/1-2; XLIV/1-2, 4; XLV/1 –
miez cenuşiu -4; XLVI/1-2, 4; XLVII/1, 3; XLVII/4-5; XLVIII/4; XLIX/1-3;
L/1; LI/3).
Formele
Formele speciei fine
sunt extrem de variate.
Vasele ceramice pot avea
forme rotunjite (pl. XXVIII/4), amforetele având gâtul cilindric, uşor
evazat (pl. XL/2; XLV/1). Alte vase globulare au buza profilată (pl.
XLVIII/2).
O categorie aparte o
reprezintă vasele globulare cu buza puternic profilată (pl.
XLII/1-3; XLIV/2, 5). Majoritatea dintre acestea pot fi catalogate drept
castroane. Unele dintre aceste vase au buza scurtă, perpendiculară
pe corpul vasului (pl. XLIV/3).
Din categoria castroanelor
face parte vasul de la XL/1. Castronul poate avea pereţii puternic
profilaţi sub forma literei S (pl. XLVI/1), uneori cu buza scurtă,
extrem de evazată (pl. L/2).
Constatăm
existenţa străchinilor înalte cu pereţii oblici şi buza
evazată (pl. XXIV/3; XLVII/1) sau cu pereţii uşor arcuiţi
(XXXVIII/3; XXXIX/3 – cu buza profilată; XL/2; XLV/1 – variantă
scundă; XLVIII/1; XLVIII/3 – buza profilată). Mai putem vedea
şi străchini simple cu pereţii oblici (pl. XLVIII/4).
Străchinile pot fi
şi plate, cu buza profilată (pl. XXXIX/1; XLIII/3). Între
străchini se distinge şi cea cu pereţii arcuiţi în forma
literei „S” (pl. XLIV/4; XLVI/3) sau cea semicalotă (pl. XLVII/5).
Specifice culturii
Tiszapolgár sunt picioarele de vas cilindrice, înalte şi perforate, cu
ferestre rotunde (pl. XLVII/2).
Şi la categoria
semifină formele sunt variate ca tipologie. Vedem forme globulare cu
buza uşor profilată (pl. pl. XIX/4; XL/3; XLV/2 – cu buza
îngroşată) sau cu gâtul cilindric (pl. XLV/4; LI/3). Există
şi amfore cu gâtul cilindric şi buza profilată, evazată
(pl. XLII/5).
Alte forme sunt castroanele
semicalotă cu buza profilată (pl. XLIV/1; XLIX/3) sau castroanele
evazate (pl. L/3).
Între străchini
observăm pe cele extrem de deschise, bitronconice, farfurii (pl. pl.
XIX/3), cele semicalotă (pl. XXV/1; XLVII/4) sau cele cu pereţii în
forma literei „S” (pl. XXXIX/2) – uneori extrem de profilate (pl. XLVI/4) –,
unele amintind de vasele tip „coif suedez” din cultura Cucuteni (pl. XLVI/2),
în acest caz fiind capace. Alte străchini sunt simple, cu buza
profilată (pl. XLIII/1).
În categoria formelor speciale
amintim capacul (fig. XLIII/2).
La categoria uzuală formele sunt mai slab reprezentate. Cele mai frecvente sunt
vasele mari, de provizii, globulare (pl. XLIX/1; L/1).
Ornamentele
Pe un fragment ceramic
s-au observat urme de pictură cu culoare neagră (pl. XLVIII/3).
Unele vase au gâtul
despărţit de umăr printr-o incizie, lippenrand (pl.
XLIII/3; XLIV/2, 5). Rar apar şi ornamente incizate (pl. XXVIII/4)
şi împunsăturile oblice sub buza vasului (pl. XLIV/1; L/2-3).
Amintim şi
impresiunile circulare (pl. XLV/1), perforaţia (pl. XL/2), butonii
aplatizaţi (pl. XLIX/2) şi butonii perforaţi (pl. XLII/3;
XLIII/2; LI/3).
Ceramica este
ornamentată şi cu brâu crestat oblic (pl. XLII/4) sau vertical (pl.
XLVII/5).
A. Uneltele
B. Plastica
C. Podoabele
D. Ceramica:
Cultura Starčevo-Criş; Cultura
Turdaş; Cultura
Petreşti; Cultura
Tiszapolgár; Cultura
Bodrogkeresztúr III.
|
