|
AŞEZĂRI
NEOLITICE PE VALEA MUREŞULUI (II)
Noi
cercetări la Turdaş – Luncă
I.
Campaniile anilor 1992-1995
English Title: NEOLITHIC SETTLEMENTS IN THE VALLEY OF THE MUREŞ (II) NEW ARCHAEOLOGICAL
RESEARSCH AT TURDAŞ–LUNCĂ, I. THE 1992–1995 CAMPAINGS. Autor: Sabin Adrian LUCA, BIBLIOTHECA MVSEI APVLENSIS XVII, ISBN 973-590-514,
Editura Economică, 2001 © copyright: Sabin Adrian
Luca Coperta 1 / Coperta 2 / Cuprins (Content)Capitolul IV. Descrierea materialelor arheologice l. Activitatea metalurgică. În perioada culturii Turdaş şi Petreşti, dar mai ales în vremea celei din urmă, activitatea metalurgică (prelucrarea cuprului) este substanţial redusă, atât în comparaţie cu perioada eneolitică clasică (Kupferzeit), cât şi cu cea mai nouă a culturii Coţofeni. Acum – în vremea culturii Coţofeni – au fost descoperite sule, dăltiţe, dăltiţe duble, seceri plate, lame late, undiţe, cuţite, pumnale, vârfuri de săgeată, brăţări şi inele (ROMAN 1976, 16-17). În campania anului 1994 colegul M. Ciută a descoperit în timp ce cerceta locuinţa L2/1994–1995 o verigă de cupru (Fig. 3/4). Nu este de mirare să se descopere cupru într-un nivel petreştean, deoarece se cunosc şi alte descoperiri în niveluri aparţinând culturii Petreşti la Noşlac (VLASSA 1967, 420-421, Fig. 14/1-2; 1969, 534, Fig. 14/1-2; 1976, 138-139, Fig. 14/1-2), Caţa (ROSKA 1942, 116, nr. 2, Fig. 142; 1943, 67, nr. 21 şi 71, Fig. 20; VLASSA 1962, 25, nota 7; 1963, 488, nota 7; 1964, 351-367; 1967, 67, nota 54) şi Ghirbom (ALDEA 1979, 25-29). De altfel, metalurgia prelucrării cuprului ia un oarecare avânt în epocă (VULPE 1973), aşa cum ne sugerează apariţia unor depozite de obiecte de cupru, cum ar fi cel de la Ariuşd (ROSKA 1943, 64-66, Abb. 13-16) sau Herpály (KALICZ–RACZKY 1984, 128, 131, Fig. 45/8-10; 1987, 124, Fig. 41). Dacă este să comparăm ultimele două descoperiri, constatăm că brăţările din sârmă de cupru sunt foarte asemănătoare şi că tehnologia obţinerii obiectelor pare a fi cea a baterii la cald, metodă de prelucrare a cuprului răspândită în Balcani şi în Transilvania în epoca eneolitică (JOVANOVIĆ 1971, 104-108; 1982; COMŞA 1974, 73-84; ČERNYCH 1978, 203-217; 1982; 1988; ÉCSÉDY 1990; STRAHM 1988; 1990). De asemenea, observăm asocierea acestor artefacte cu mărgelele de scoică în coliere, asociate şi cu mărgele de cupru, aidoma celor de la Tiszapolgár–Basatannya (BOGNÁR-KUTZIÁN 1963, 330-331, pl. XXXII/1) sau Ujtikos–Ujtelep (BOGNÁR-KUTZIÁN 1972, 138, pl. XXXIII/11). Astfel explicăm apariţia unor mărgele de cupru la Ghirbom (Aldea 1979, 26, Fig. 1/3) sau la Turdaş–Luncă (Fig. 3/4), ca părţi ale unor coliere complexe. Mărgica descoperită în locuinţa L2 este realizată din sârmă de cupru bătută la cald, puţin lăţită şi îndoită, nerealizându-se un cerc perfect. Piesa are patină bună, verzuie. Între descoperirile vechi de la Turdaş–Luncă se remarcă şi topoare de cupru de diferite forme (ROSKA 1941, Taf. CXLV/1-6) care acoperă, din punct de vedere cronologic – dar şi tipologic – o mare întindere în timp (VULPE 1975). Şi structura acestui tip de descoperiri arată cât de eterogenă este structura colecţiei şi faptul că nu provin, aproape sigur, din unul şi acelaşi sit arheologic. Pe aceeaşi planşă se mai arată şi tipare, celturi, coliere, brăţări etc. (ROSKA 1941, Taf. CXLV/7-20). Nu am insista asupra acestui fapt dacă nu am avea şi noi informaţii despre astfel de apariţii din hotarul comunei Turdaş. Pe malul Mureşului, perpendicular pe proximitatea de E a staţiei de cale ferată, se află o mare râpă care se constituie, în opinia noastră, în graniţa extrem–vestică a câmpului cu vestigii arheologice numit Luncă. În această râpă, sau mai la vest, s-au descoperit celturi şi seceri din bronz în anii '80 (informaţia o avem de la fostul şef de post al comunei din acea perioadă). Din păcate materialele arheologice nu au fost recuperate, dar dacă le judecăm în contextul mai sus amintit am putea emite opinia că aceste piese fac parte dintr-unul şi acelaşi depozit de bronzuri care iese la iveală, încetul cu încetul, de-a lungul timpului. Oricum, structura materialului arheologic nu ne permite decât să încadrăm această descoperire, în mare, în Br.D–Ha.A. Perieghezele efectuate în zonă nu au arătat existenţa unor materiale arheologice ceramice încadrabile în această perioadă de timp. De aceea credem că descoperirea se înscrie în seria de depozite izolate, de meşter.
În nivelul III, zona de vest, s-a descoperit un fragment de lingură de lut (Fig. 46/18).
Capitolul IV. Descrierea materialelor arheologice b. Industria
prelucrării osului şi cornului c. Torsul,
ţesutul şi pescuitul. f. Ceramica
culturii Coţofeni. g. Plastica h. Vase
cu semnificaţii speciale. i. Alte
materiale arheologice cu semnificaţie specială. j. Plastica
culturii Petreşti. k. Plastica
culturii Coţofeni.
|
