AŞEZĂRI
NEOLITICE PE VALEA MUREŞULUI (II)
Noi
cercetări la Turdaş – Luncă
I.
Campaniile anilor 1992-1995
English Title: NEOLITHIC
SETTLEMENTS IN THE VALLEY OF THE MUREŞ (II)
NEW ARCHAEOLOGICAL
RESEARSCH AT TURDAŞ–LUNCĂ, I. THE 1992–1995 CAMPAINGS.
Autor: Sabin Adrian LUCA, BIBLIOTHECA MVSEI APVLENSIS XVII,ISBN 973-590-514, Editura
Economică, 2001 © copyright: Sabin Adrian
Luca;
Prelucrare Web: Cosmin
Suciu; Powered by: Institutul pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural
Transilvanean în Context European (IPTCE)
Capitolul IV. Descrierea materialelor arheologice
e. Ceramica culturii Petreşti (PAUL 1992, 56-65).
Ceramica
culturii Petreşti cu cele trei categorii principale: grosieră,
intermediară şi fină are ca forme principale în faza A:
străchinile şi castroanele de mărimi mici şi mijlocii,
cărora li se adaugă oalele cu gât cilindric mai îngust sau mai
larg, cupele de forme şi dimensiuni variate, inclusiv cu tub de
scurgere, vasele de provizii, capacele şi paharele.
Castroanele
carenate, ca formă tipică pentru cultura Petreşti se
dezvoltă într-o serie de variante, comune unele atât ceramicii
nepictate, cât şi celei pictate.
În fazele A–B
şi B continuă unele forme ale fazei anterioare şi apar altele
noi: noi tipuri de străchini, castroanele joase, suporturile de
formă tronconică goale în interior sau cu corp relativ cilindric,
tot gol în interior, fructierele, cupele – pocal, farfuriile, oalele borcan,
oalele piriforme cu corpul bombat, din care se dezvoltă în cursul fazei
B vasele de tip amforă.
Ceramica
pictată dezvoltată de-a lungul evoluţiei culturii
Petreşti, a fost grupată în trei mari categorii: I – ceramică
monocromă; II – ceramică bicromă; III – ceramică
policromă (PAUL 1992, 67).
În
confecţionarea ceramicii pictate comunităţile culturii
Petreşti au folosit tehnica superioară a picturii înainte de
arderea vaselor (PAUL 1992, 67-69).
Dintre
formele de vase pe care se aplică pictura specifice sunt ceştile,
oalele cu buza dreaptă, castroanele, străchinile cu umărul
carenat, vasele de tip fructieră şi suporturile relativ cilindrice.
Pasta
ceramicii pictate este pură şi densă. Arderea oxidantă a
dat în general o pastă portocalie sau cărămizie,
rezonantă şi de foarte bună calitate.
Suprafaţa
vaselor pictate a fost acoperită, de regulă, cu un nivel compact de
culoare gălbui–portocalie, în faza veche, alb–gălbuie, uneori cu
nuanţe verzui, în faza mijlocie, şi cărămizie de diferite
nuanţe, în faza finală. Angoba sau slipul care formează fondul
decorului pictat a fost aplicat uniform şi apoi lustruit. Pe acest fond
se aşternea apoi decorul pictat (foarte rar pe fondul negru, puternic
lustruit, al vasului). Cu excepţia picturii monocrome, roşii,
întreaga ornamentică a ceramicii Petreşti este de esenţă
geometrică, abstractă.
În
ornamentarea ceramicii Petreşti, îndeosebi în prima fază, se
constată un „horror vacui”. Întreaga suprafaţă a vasului, de
la buză până la linia bazei este, de obicei, decorată, şi
atunci când forma vasului o permite, decorul se continuă şi pe
fundul vasului. Uneori, în fazele târzii, suprafaţa interioară este
pictată cu motive similare sau complementare la fel ca şi bazele
recipientelor.
Motivele
ornamentale predominante în prima fază (A) sunt benzile de linii
paralele, înguste, de culoare roşie, roşie–sângerie,
roşie–maronie, vişinie, mărginite sau alternând uneori cu
benzi mai late din aceeaşi culoare, pe fondul portocaliu, crem sau
alb–gălbui al vasului. Frecvente sunt şi registre de romburi pline
încadrate cu romburi concentrice, alternând cu triunghiuri pline,
mărginite de benzi unghiulare, precum şi serii de benzi liniare în
zig-zag.
Motivul
spiralei şi pandantul său unghiular, meandrul, vor constitui
elementele ornamentale de bază în cadrul motivisticii din faza mijlocie
(A–B) şi târzie (B) a culturii Petreşti. Meandrele sunt pictate
atât în maniera benzilor late, pline, de culoare maroniu–roşcată,
vişinie, maronie sau, mai rar, albe, mărginite cu linii de
bordură de culoare închisă–negre, ciocolatii, maron realizându-se
astfel o ceramică policromă, cât şi în aceea a benzilor
liniare, compuse din mai multe linii paralele, de grosimi egale, cu sau
fără linii de bordură mai groase, din aceeaşi culoare.
Într-o
grupă stilistică aparte se situează ceramica ornamentată
cu motive meandrice, spiralice sau unghiulare, formate din benzi late, sau
dungi groase de culoare roşie, maron sau chiar vişinii
aşternute pe fondul portocaliu, crem sau alb–gălbui în faza A–B
şi mai ales cărămizii în faza B. Această categorie de
ceramică pictată apare în cursul fazei A, menţinându-se, iar
apoi diversificându-se de-a lungul întregii evoluţii a culturii
Petreşti.
S-a presupus
(PAUL 1992, 93) că în faza
mijlocie şi finală a culturii Petreşti pictura se aplică
cu precădere pe vasele cu caracter ritual.
În
evoluţia culturii Petreşti s-a putut constata procesul clasic al
apariţiei, dezvoltării maxime şi apoi al decăderii în
forme manieristice a unui fenomen
artistic exprimat prin ceramică pictată (PAUL 1992, 94): faza A se caracterizează printr-o bună
execuţie tehnică a pastei şi o exprimare artistică
puţin variată ca motivistică, dar îngrijită; faza A–B
apare ca o perioadă de frământări, atât în ce priveşte
tehnica de execuţie a pastei, cât şi în combinarea ornamentelor în
exprimarea artistică; faza B, deşi se caracterizează printr-o
execuţie tehnică şi o exprimare artistică
superioară, nu aduce nici un element nou, creator, operând cu forme,
motive şi registre cunoscute. Faptul s-ar putea interpreta ca o
detaşare de simbol, de înţelesul şi semnificaţia
iniţială a motivelor pictate. Se pare că putem surprinde aici,
procesul de transformare al picturii pe ceramică dintr-o îmbinare
artistică de simboluri într-o artă cu caracter decorativ. Acest
fenomen ar putea fi considerat şi ca rezultat al unui proces de
cristalizare treptată a acelor forme şi motive ornamentale, care
puteau exprima acele idei, sentimente sau – poate – mesaje, care erau
necesare pentru oamenii vremii (PAUL
1992, 94-95).
e.1. Factura ceramicii petreştene de
la Turdaş–Luncă.
Ceramica culturii Petreşti descoperită
în nivelul III poate fi împărţită în trei categorii: fină
semifină şi uzuală / grosieră.
Ceramica
fină este foarte bine prelucrată, fiind degresată cu nisip
fin. Ea este arsă foarte bine şi lustruită. Culorile ceramicii
fine sunt – de cele mai multe ori – deschise. Uneori, ceramica fină este
pictată (vom publica fragmente ceramice pictate în volumul II).
Cantitativ, ceramica fină este în scădere numerică
faţă de nivelurile turdăşene.
Ceramica
fină este mai numeroasă şi are caracteristici
asemănătoare cu cea fină, doar că vasele sunt de
dimensiuni mai mari. Apare şi ceramica făinoasă, având drept
degresant mâlul. Poate că aceasta există datorită unei
tehnologii deficitare de prindere a slipului pe vase.
Ceramica
uzuală / grosieră este degresată cu nisip având şi
pietricele. Arderea este foarte bună, culorile deschise şi
capacitatea vaselor este foarte mare, de cele mai multe ori.
Cele mai
multe complexe de locuire au fost cercetate în campaniile anilor 1996–1998
aşa că vor fi analizate în volumul II al monografiei dedicate
aşezării de la Turdaş–Luncă.
e.2. Formele ceramicii culturii
Petreşti la Turdaş–Luncă.
A.1. În locuinţa L3/1992
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 38/9). Şi în zona
de vest, nivelul II, s-a descoperit un vas cu această formă (Fig.
42/1).
A.1.a. În locuinţa L3/1992
s-au descoperit fragmente de vase cu această formă (Fig. 36/12;
38/4-5, 7; 39/12).
A.1.f. Resturi de strecurătoare,
de formă rotunjită, sunt cele de la Fig. 5/3-4. Acestea sunt
cărămizii la culoare, foarte bine arse şi au fost descoperite
în stratul ce ţine de nivelul III. După toate
probabilităţile acestea reprezintă, mai degrabă,
resturile unor afumători.
A.4. În locuinţa L2/1994–1995
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 44/5).
A.5. În locuinţa L3/1992
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 39/15).
A.6. În locuinţa L3/1992
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 40/6).
A.6.a. În zona de vest, nivelul II,
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 42/9).
A.7. În locuinţa L2/1994–1995
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 44/3).
A.8. În nivelul II din partea de vest
s-au descoperit două vase cu această formă (Fig. 34/14; 42/6).
Şi în locuinţa L3/1992 s-a descoperit un vas cu
această formă (Fig. 41/9).
A.9. În zona de vest, nivelul II, s-a
descoperit un vas cu această formă (Fig. 42/11). Şi în
locuinţa L2/1994–1995 s-a descoperit un vas cu această
formă (Fig. 43/2).
B.1. În locuinţa L3/1992
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 39/13).
B.2. În locuinţa L3/1992
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 41/8).
B.3. În nivelul II din partea de vest
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 34/18).
B.4. În locuinţa L3/1992
s-au descoperit trei vase cu această formă (Fig. 38/2; 40/3; 41/6).
B.4.a. În locuinţa L3/1992
s-au descoperit două vase cu această formă (Fig. 36/2; 41/2).
C.2. În nivelul II din partea de vest
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 29/1).
D.1. În locuinţa L2/1994–1995
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 44/2).
D.4. În locuinţa L3/1992
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 41/5).
D.8. În locuinţa L2/1994–1995
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 43/1).
D.9. În nivelul II din partea de vest
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 34/11).
E.2. În locuinţa L2/1994–1995
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 44/1).
F.1.a. În locuinţa L2/1994–1995
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 44/4).
F.2. În locuinţa L3/1992
s-au descoperit fragmente ceramice din două vase cu această
formă (Fig. 36/3-4. 6-7, 10;
38/1, 22).
F.3. În locuinţa L2/1994–1995
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 44/6).
G.3. În locuinţa L3/1992
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 40/7).
I.2. În locuinţa L3/1992
s-a descoperit un picior plin de vas cu această formă (Fig. 41/3).
I.6. În nivelul II din partea de vest
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 34/16).
J.1. În locuinţa L2/1994–1995
s-a descoperit un altar cu această formă (Fig. 3/13).
Un buton
provenind de la un capac de vas se află redat grafic la Fig. 41/10
(locuinţa L3/1992).
¤
e.3. Ornamentele ceramicii culturii
Petreşti la Turdaş–Luncă.
e.3.1. Ornamente incizate.
Ornamentele
aproape tipic turdăşene (benzi incizate umplute cu tăieturi
scurte) s-au descoperit în locuinţa L3/1992, nivel III. Se
poate constata îndepărtarea meşterului neolitic de rigoarea
manifestată în realizarea acestui ornament în nivelurile
turdăşene (Fig. 36/12; 37/2, 8, 11; 38/4-5, 7-8, 10-14, 16, 20, 21;
39/2, 3 – inciziile scurte sunt înlocuite cu puncte realizate prin
impresiune, 4-6, 9-11). Alte ornamente de sorginte turdăşeană
s-au descoperit în zona de vest, nivelul II (Fig. 42/5).
Din ideea de
ornament tipic turdăşean se naşte cel de la Fig. 29/15. Sub
buza vasului se află un şir de tăieturi scurte, duble şi
paralele. Din ele pornesc, spre fundul vasului, triunghiuri incizate
realizate din câte două – trei linii paralele (locuinţa L3/1992,
nivel III).
Un ornament
punctat – incizat realizat în manieră petreşteană este cel de
la Fig. 36/1 (locuinţa L3/1992, nivel III) într-o
manieră asemănătoare cu cea de la Fig. 38/10, din aceeaşi
locuinţă. Atragem atenţia încă o dată asupra
relativei dezordini a ornamentului. În aceeaşi locuinţă s-au
descoperit şi fragmente ornamentate cu incizii dese, paralele (Fig.
37/10) sau cu incizii adânci, dispuse în unghi de 90o dublate cu
un şir de impresiuni cu trestia realizate sub buza recipientului (Fig.
37/9). Incizii dese, paralele, se pot studia şi la Fig. 38/15 sau 38/6.
Acestea pot fi scurte şi organizate „în snopi” (Fig. 30/6) sau într-un
şir de incizii scurte, paralele, perpendiculare pe buza recipientului
(Fig. 41/7).
Inciziile
realizate în benzi sub diferite forme de organizare încep să fie tot mai
caracteristice în zona centrală (Fig. 39/1, 7, 8, 13; 41/4 –
locuinţa L3/1992, nivel III) sau în zona de vest, nivelul II
(Fig. 42/7).
În
locuinţa L3/1992, nivelul III, s-a descoperit un vas
ornamentat cu incizie fină, într-o motivistică aparent
haotică, greu de explicat. Starea s-a fragmentară nu ne permite
nici un fel de altă interpretare (Fig. 38/23).
Prin incizii
scurte s-a realizat ornamentul – mai degrabă un semn – de la Fig. 34/18
(nivelul II – partea de vest).
Un ornament
incizat extrem de tipic la Turdaş, în nivelurile petreştene, este
cel realizat din 2–3 incizii dispuse în arcade, pe partea proeminentă a
vaselor cu carenă (nivelul II din partea de vest; Fig. 34/11).
Tipic pentru
cultura Petreşti este şi ornamentul incizat de la Fig. 42/2 (zona
de vest, nivelul II). Inciziile dese realizează triunghiuri „îmbucate”,
la fel ca şi în pictura petreşteană.
Pe o
amforă descoperită în locuinţa L3/1992 s-a realizat
un ornament sub forma de „schelet de peşte” (Nivel III; Fig. 36/6-7,
10).
e.3.1a. „Semne” incizate pe fundul
vasului.
La Fig.
39/16 (locuinţa L3/1992,
nivelul III) avem exemplificat un simbol realizat pe un fund de vas din trei
incizii paralele.
Semnul de la
Fig. 42/3 (zona de vest, nivelul II) este aproape identic cu tipul Ab
descoperit la Orăştie–Dealul
Pemilor, punct X2 (LUCA
1997b, Tabel sinoptic).
e.3.2. Brâuri.
Pe vasul de
la Fig. 40/4 se poate observa cu uşurinţă existenţa a
două brâuri paralele, dispuse în zig-zag şi „ornamentate” cu
tăieturi (locuinţa L3/1992, nivel III). Cu
puţină imaginaţie ne-am putea închipui doi şerpi. Trei
brâuri de acelaşi fel sunt reprezentate pe umărul vasului ceramic
de la Fig. 43/2 (locuinţa L2/1994–1995, nivel III).
e.3.3. Ornamente realizate prin
impresiune.
Prin
impresiunea cu un obiect ascuţit s-a realizat ornamentul sub buza
vasului de la Fig. 40/5 (locuinţa L3/1992, nivel III). Tot pe
buza vasului, pe un fragment ceramic din aceeaşi locuinţă,
s-au realizat impresiuni cu degetul (Fig. 41/1).
Vasul ceramic
de la Fig. 40/3 (locuinţa L3/1992, nivel III) este ornamentat
– pe lângă ornamente realizate prin incizare şi pictare – cu
impresiuni cu trestia.
La Fig. 40/7
avem exemplificat ornamentul realizat prin imprimarea pe buza vasului cu
unghia sau alt obiect tăios (locuinţa L3/1992, nivel
III), ori la Fig. 43/2 (locuinţa L2/1994–1995, nivel III).
Prin
impresiune cu unghia organizată în diferite registre s-au realizat
ornamente pe vase în locuinţa L2/1994–1995, nivel III (Fig.
44/1-2).
e.3.4. Ornamente canelate.
În
locuinţa L3/1992, nivelul III, s-a descoperit o toartă
lată ornamentată cu caneluri paralele şi perpendiculare pe
buza acestuia (Fig. 38/19). În aceeaşi locuinţă s-a descoperit
şi o toartă de amforă ornamentată cu o singură
canelură pe axul său central (Fig. 40/1).
d.3.5. Blacktoped.
Ornamente de
acest tip – foarte rare şi degenerate în funcţie de cele vinciene
poate că într-un grad mai mare decât în nivelurile turdăşene –
s-au descoperit în locuinţa L3/1992 (Fig. 38/9; 41/2, 6).
e.3.6. Pictura.
Vasul de la
Fig. 40/3 (locuinţa L3/1992, nivel III) este ornamentat cu
pictură în tehnică crusted,
după ardere, cu culoare roşie, într-o tehnică
străină culturii Petreşti. Dispunerea câmpurilor pictate cu
roşu ne duce cu gândul la pictura de acelaşi fel din nivelurile
turdăşene de la Turdaş–Luncă.
Se poate ca fragmentul ceramic să fi fost antrenat în nivelul
petreştean prin lucrările de amenajare specifice acestui orizont
cronologic şi cultural, în care locuinţele de suprafaţă
sunt principalul element de arhitectură a aşezării.
e.3.7.
Toartele, apucătorile şi butonii.
Toartele perforate se află de cele mai
multe ori pe vase ale categoriei semifine şi uzual / grosiere. Ele pot
fi perforate orizontal (Fig. 29/1; 37/8; 38/9, 18, 22; 40/1; 41/8) sau, mai
rar, vertical (Fig. 38/20).
Apucătorile se află de cele mai multe
ori pe vase ale speciei semifine şi uzual / grosiere care pot fi simple
(Fig. 40/6; 41/6; 42/1) sau duble (Fig. 45/4).
Butonii
ornamentează vasele categoriei fine şi semifine. Ei pot să fie
simpli, uneori rotunzi şi plaţi (Fig. 40/7) sau bombaţi (Fig.
36/11; 41/9; 42/11) şi arareori dubli (Fig. 41/2). Există şi
butoni profilaţi ce se ataşau la capace de vase (Fig. 42/10).
Capitolul IV.
Descrierea materialelor arheologice
a. Industria litică
b. Industria
prelucrării osului şi cornului
c. Torsul,
ţesutul şi pescuitul.
d. Ceramica
culturii Turdaş.
e. Ceramica
culturii Petreşti
f. Ceramica
culturii Coţofeni.
g. Plastica
g.1. Plastica
culturii Turdaş
h. Vase
cu semnificaţii speciale.
i. Alte
materiale arheologice cu semnificaţie specială.
j. Plastica
culturii Petreşti.
k. Plastica
culturii Coţofeni.
l. Activitatea
metalurgică.
|
