AŞEZĂRI
NEOLITICE PE VALEA MUREŞULUI (II)
Noi
cercetări la Turdaş – Luncă
I.
Campaniile anilor 1992-1995
English Title: NEOLITHIC
SETTLEMENTS IN THE VALLEY OF THE MUREŞ (II)
NEW ARCHAEOLOGICAL
RESEARSCH AT TURDAŞ–LUNCĂ, I. THE 1992–1995 CAMPAINGS.
Autor: Sabin Adrian LUCA, BIBLIOTHECA MVSEI APVLENSIS XVII,ISBN 973-590-514, Editura
Economică, 2001 © copyright: Sabin Adrian
Luca;
Prelucrare Web: Cosmin
Suciu; Powered by: Institutul pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural
Transilvanean în Context European (IPTCE)
Capitolul IV. Descrierea materialelor arheologice
d. Ceramica culturii Turdaş.
Ceramica
culturii Turdaş este de trei categorii în ceea ce priveşte pasta:
grosieră, semifină (intermediară) şi fină.
Principalele
forme de vase ale culturii Turdaş sunt: străchini simple plate;
străchini adânci; oale profilate; oale globulare; oale înalte cu burta
bombată; amfore; tăviţe
de peşte; farfurii; picioare de vas; altare; vase miniaturale,
fiecare dintre acestea având mai multe variante şi subvariante, de menţionat
fiind cele patrulatere, în cazul primelor trei categorii de forme (LUCA 1997b, 56-60).
Principalele
categorii de ornamente, caracteristice culturii Turdaş sunt inciziile,
impresiunile şi – mai rar – cele realizate prin pictare sau prin
lustruire.
Cele mai
caracteristice ornamente sunt cele realizate prin incizare. De multe ori,
incizia turdăşeană este adâncă, ornamentele fiind
ordonate pe întreg corpul vasului. Semnele realizate prin incizarea peretelui
sau fundului vasului par a fi cele mai caracteristice ornamente ale culturii
Turdaş, apărând într-un număr mare de cazuri şi se
repetă, ca motive, foarte rar. Între semnele repetabile amintim crucea,
care apare în diverse variante pe funduri de vase, la baza vasului sau sub toartele–apucători;
antene, cu o variantă mai des
întâlnită: inciziile snop grupate pe o latură a inciziei
ax–central; snopurile de incizii care pot fi paralele sau intersectate, în
diverse variante. Alte incizii scurte reprezintă – prin modul lor de
grupare – semne, dintre care se remarcă cele antropomorfe.
Ornamentele
care individualizează cultura Turdaş apar pe străchini sau
vase patrulatere. Acest ornament se bazează pe existenţa unei benzi
incizate formate din două linii paralele în interiorul căreia se
află tăieturi scurte, sub buză sau la baza vasului, câte
două de cele mai multe ori din care pornesc benzi triunghiulare sau
rombice ornamentate în aceeaşi manieră. Uneori această
bandă de pornire poate fi înlocuită cu o incizie simplă. Uneori
inciziile de pe corpul vasului pot fi meandrice, rombice, sau spaţii
geometrice, umplute cu tăieturi scurte sau impresiuni alungite. Mai rar,
aceste spaţii pot fi umplute cu impresiuni rotunde, sau realizate cu
trestia. Tot rare sunt inciziile paralele, tăieturile perpendiculare pe
buza vasului, inciziile izolate şi inciziile foarte adânci.
Alte
ornamente se înscriu în categoria celor realizate prin impresiune pe gâtul
vasului, pe buză, sub buză sau în spatele buzei vasului. Uneori
aceste impresiuni–tăieturi sunt organizate în mănunchiuri pe buză
sau sub buză.
O altă
categorie de ornamente, întâlnită mai rar, este cea a canelurilor
şi a pliseurilor. Mai rar întâlnite sunt şi ornamentele realizate
prin lustruire.
Buza vasului
poate fi despărţită de burta acestuia prin lippenrand sau poate fi îngroşată,
cu bordură. Prin arderea
dirijată se obţine efectul numit blacktoped; de cele mai multe ori, partea superioară a
vasului este neagră şi partea inferioară este roşie,
brună sau gălbuie.
Ornamentarea
suprafeţei vasului prin pictare este destul de bine reprezentată,
realizându-se prin procedeul numit crusted
(după ardere). Pictura cu pastă roşie se face prin
umplerea cu substanţă a spaţiului dintre benzile incizat –
punctate, fiind o caracteristică a culturii Turdaş. Pictura cu
culoare neagră se realizează pe vasele neornamentate cu incizii (LUCA 1997b, 60-61).
Unele dintre
vasele amintite au afinităţi formale, în ornamentică, cu
cultura Vinča.
Unele ornamente au afinităţi cu cultura Tisa sau cu grupul cultural
Iclod (LUCA 1997b, 62).
d.1. Caracteristicile ceramicii culturii
Turdaş în aşezarea de la Turdaş–Luncă.
Factura. La Turdaş regăsim
aceleaşi categorii ceramice ca şi la Orăştie–Dealul Pemilor, punct X2.
Se constată o oarecare superioritate numerică a apariţiei
speciilor ceramice fină şi semifină în detrimentul celei
uzuală / grosieră la Turdaş. Această observaţie
ne-ar sugera că din punct de vedere tehnologic aşezarea de la
Turdaş ar fi mai importantă. Dacă ţinem seama, însă,
de existenţa unui sol foarte acid la Orăştie, atunci putem
afirma că această observaţie poate să nu fie
valabilă, slipul ceramicii de aici fiind intens corodat.
La
Turdaş–Luncă materialele
ceramice ale categoriei fine sunt atent lustruite şi arse, predominând
culorile deschise (cărămiziu, gălbui, roşu), dar existând
şi materiale de culori închise (brun, cenuşiu sau negru).
Constatăm apariţia ceramicii blacktoped
şi a celei cu flecuri, efecte
cromatice obţinute prin ardere intenţionată (în primul caz)
sau neintenţionată (în al doilea caz. Ceramica este foarte bine
arsă şi degresată de cele mai multe ori cu nisip. Spun „de
cele mai multe ori” deoarece există cazuri de degresare a ceramicii cu
resturi de plante fin tocate, acest lucru fiind valabil şi la specia
semifină.
Categoria
semifină este bine reprezentată, din nou predominând culorile
deschise şi arderea foarte bună. Dintre efectele de ardere amintim
pe cel al flecurilor. Rar, la
această specie apar fragmente de vase ceramice făinoase sau săpunoase
reprezentând, mai mult ca sigur importuri culturale. De cele mai multe ori
degresantul folosit este nisipul cu bobul bine ales.
Categoria
uzuală / grosieră este prezentă într-un procent egal sau mai
mic decât cele două anterioare. Culorile predominante sunt
cărămiziul, gălbuiul, brunul, cenuşiul şi negrul.
Arderea este foarte bună sau bună, neexistând vase doar „coapte”.
Degresantul folosit este nisipul, nu foarte bine ales şi amestecat –
uneori – cu substanţă organică.
Datele
statistice şi analiza pe complexe a numărului şi
calităţii ceramicii descoperite aici, va fi publicată unitar în
al doilea volum al acestei monografii.
Meşteşugul de finisare a
ceramicii. Piesa de la Fig. 8/3 a–c reprezintă unul dintre
puţinele argumente clare pe care le găsim pentru a demonstra modul
în care se netezea şi lustruia ceramica. Obiectul este realizat din lut
fin foarte bine ars şi are culoare maronie. Sigur că acest obiect
era folosit pentru lustruirea ceramicii după spatulare sau şi
după ardere. Piesa s-a descoperit în locuinţa L1/1992
şi aparţine nivelului II – superior.
¤
Formele.
Pentru a
realiza o clasificare a formelor – şi, în general, a tuturor
artefactelor – culturii Turdaş am hotărât ca să luăm
drept referinţă Tabelul sinoptic al evoluţiei formelor din
aşezarea de la Orăştie–Dealul
Pemilor, punct X2 (LUCA
1997b, 56-60), la care se adaugă unele elemente noi, specifice
nivelurilor cu descoperiri de la Turdaş–Luncă. Le vom înşirui în continuare împreună cu
codul acordat fiecăreia:
A. Străchinile simple, plate, cu
variantele:
1. Cu pereţii aflaţi
într-un unghi de 45o având, uneori, toarte–apucători;
1.a. Patrulateră;
1.b. Cu patru protome alveolate pe
buză;
1.c. Cu ţeavă de scurgere;
1.d. Cu o toartă dublă sub
buză;
1.e. Strecurătoare
(afumătoare ?).
2. Simplă cu pereţii
evazaţi într-un unghi mai mare de 45o;
2.a. Patrulateră;
2.b. Cu protome pe buza vasului.
3. Simplă cu buza
profilată.
4. Simplă cu pereţii
evazaţi şi arcuiţi spre exterior, având, uneori,
toarte–apucători;
4.a. Cu protome;
4.b. Plată;
4.c. Plată, cu corpul şi
buza puternic profilată.
5. Simplă cu pereţii
arcuiţi spre interior;
5.a. Cu ţeavă de scurgere
(uneori phalus).
6. Strachina–castron,
bitronconică, cu umărul drept;
6.a. Cu umărul uşor evazat;
6.b. Plată.
7. Strachina–castron,
bitronconică, cu umărul tras spre interior şi
toarte–apucători;
7.a. Cu buza profilată.
8. Strachina–castron cu umărul
arcuit şi uşor evazat.
9. Strachina–castron plată, cu
gâtul cilindric şi buza profilată.
B. Strachina adâncă cu
variantele:
1. Cu pereţii oblici,
drepţi, putând să aibă şi toarte–apucători.
2. Cu pereţii uşor
arcuiţi.
3. Cu pereţii arcuiţi;
3a. Patrulateră,
asimetrică.
4. Cu pereţii arcuiţi
făcând trecerea către formele globulare;
4.a. Cu buza profilată;
4.b. Cu gâtul evazat.
5. Cu pereţii arcuiţi având
picior scobit în interior.
6. Cu picior plin cu cavitatea de la
baza acestuia uşor scobită (Tip I3) şi vasul ca o
variantă de trecere spre tipul C.
C. Oala profilată, cu
variantele:
1. Globulară, cu buza
evazată.
2. Globulară, cu buza
perpendiculară pe burta recipientului.
3. Bitronconică, cu buza
puţin evazată.
4. Bitronconică, cu buza evazată.
5. Bitronconică, cu umărul
invazat şi arcuit;
5.a. Bitronconică, cu
umărul uşor evazat.
6. Bitronconică cu umărul
înalt, arcuit puternic şi evazat.
D. Oala globulară, cu
variantele:
1. Simplă.
2. Cu buza uşor arcuită.
3. Cu buza uşor profilată,
corpul puţin alungit şi toarte–apucători.
4. Plată, cu buza recipientului
dreaptă.
5. Plată, cu gâtul recipientului
dreaptă şi mai înaltă, cu toarte–apucători;
5.a. Cu corpul bombat cu
tendinţe patrulatere.
6. Bitronconică, cu buza
perpendiculară pe arcuirea burţii şi toarte–apucători.
7. Bitronconică, cu buza
perpendiculară pe arcuirea burţii şi înaltă.
8. Bitronconică, plată, cu
carenă, gâtul cilindric şi partea dinspre fund arcuită.
9. Bitronconică, plată, cu
carenă şi gâtul mai înalt.
E. Oalele înalte cu burta
bombată, cu variantele:
1. Cu buza profilată,
„lippenrand”.
2. Cu buza evazată.
F. Amforele, cu variantele:
1. Cu pereţii prelungi şi
buza dreaptă, cilindrică;
1.a. Cu buza profilată.
2. Cu buza evazată.
3. Cu buza cilindrică şi
corpul foarte bombat.
G. „Tăvile de peşte”, cu
variantele:
1. Ovală, cu
pereţii arcuiţi, simplă.
2. Ovală, cu
pereţii arcuiţi cu tendinţă spre evazare şi cu
toarte–apucători.
3. Ovală, cu
pereţii uşor oblici şi protome.
H. Farfuriile, cu variantele:
1. Simplă, cu pereţii
uşor oblici.
2. Cu pereţii evazaţi,
arcuiţi şi fundul profilat.
3. Cu buza puternic profilată.
4. Cu buza şi fundul puternic
profilate.
I. Piciorul de vas, cu variantele:
1. Plin, cu postamentul arcuit;
1.a. Cu o incizie groasă între
fusul piciorului şi postamentul arcuit.
1.b. Cu fusul piciorului foarte
scurt.
2. Masiv, cu postamentul arcuit spre
interior.
3. Masiv, cu postamentul scobit;
3.a. Cu vasul înalt.
4. Masiv, cu postamentul scobit,
zvelt;
4.a. Cu postamentul lăţit;
4.b. Cu postamentul lăţit
şi perforat.
5. Cu postamentul inelar şi
scobitură puţin pronunţată;
5.a. Cu postamentul inelar,
scobitură pronunţată şi baza arcuită;
5.b. Cu postamentul scobit, foarte
înalt.
6. Cu postamentul cilindric, baza
şi buza puternic profilate.
J. Altăraşe, cu variantele:
1. Cu vasul sub forma unei
străchini de tip A5, cu trei sau patru picioare.
2. Cu vasul sub forma unei
străchini de tip A1b cu trei sau patru picioare.
K. Vasele miniaturale, cu variantele:
1. Paharul.
2. Strachina de tip A1.
3. Strachina de tip A2.
4. Strachina de tip A5,
foarte plată, cu toarte–apucători perforate.
¤
d.1.a. Formele nivelului I.
A.1. În bordeiul B1/1992
s-au descoperit două vase cu această formă (Fig. 15/10;
31/16).
A.1.a. În bordeiul B2/1992–1993
s-au descoperit patru vase cu această formă (Fig. 30/8-9, 12-13).
A.1.c. În bordeiul B2/1992–1993
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 16/5).
A.2. În bordeiul B1/1992
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 15/1). În bordeiul B2/1992–1993
s-au descoperit două vase cu această formă (Fig. 21/4; 30/7).
A.2.b. În bordeiul B2/1992–1993
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 21/3).
A.4. În bordeiul B1/1992
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 17/9).
A.5. În bordeiul B1/1992
s-au descoperit două vase cu această formă (Fig. 13/5; 15/3).
Aceeaşi formă s-a descoperit şi în bordeiul B2/1992–1993
(Fig. 16/3; 21/1, 6).
A.5.a. În bordeiul B2/1992–1993
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 21/7).
A.6. În bordeiul B1/1992
s-au descoperit două vase, variantă a acestei forme (Fig. 35/6,
10).
A.7. În bordeiul B1/1992
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 35/8).
B.1. În bordeiul B1/1992
s-au descoperit patru vase cu această formă (Fig. 15/4; 17/2, 7;
35/2).
B.3. În bordeiul B1/1992
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 35/5).
B.4. În bordeiul B1/1992
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 17/6).
C.1. În bordeiul B1/1992
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 17/5). Şi în
bordeiul B2/1992–1993 s-au descoperit două vase cu
această formă (Fig. 30/2, 4).
C.2. În bordeiul B1/1992
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 13/3).
C.3. În bordeiul B1/1992
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 13/2).
C.4. În bordeiul B1/1992
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 13/4).
D.1. În bordeiul B2/1992–1993
s-au descoperit două vase cu această formă (Fig. 16/1; 17/4).
D.2. În bordeiul B1/1992
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 35/3).
D.3. În bordeiul B1/1992
s-au descoperit două vase cu această formă (Fig. 12; 13/1).
D.4. În bordeiul B1/1992
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 17/3).
D.7. În bordeiul B1/1992
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 35/4).
F.1. În bordeiul B1/1992
s-au descoperit trei vase cu această formă (Fig. 15/13; 25/2, 7).
Aceeaşi formă apare şi în bordeiul B2/1992–1993
(Fig. 16/4).
F.3. În bordeiul B1/1992
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 35/1).
G.1. În bordeiul B2/1992–1993
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 21/5).
I.1. În bordeiul B1/1992
s-au descoperit două picioare de vas cu această formă (Fig.
15/2, 8).
I.2. În bordeiul B1/1992
s-au descoperit patru picioare de vas cu această formă (Fig. 17/1,
8, 10; 35/9).
¤
d.1.b. Formele nivelului II – inferior.
A.1. În bordeiul B3/1994
s-au descoperit cinci vase cu această formă (Fig. 7/5, 13; 33/3, 5;
37/7). Şi în bordeiul B4/1995 s-a descoperit un vas cu
această formă (Fig. 29/2).
A.1.a. În bordeiul B4/1995
s-au descoperit trei vase cu această formă (Fig. 27/1, 6-7).
Şi în bordeiul B3/1994 s-a descoperit un vas cu această
formă (Fig. 42/8).
A.1.f. În bordeiul B3/1994
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 34/13).
A.2. În bordeiul B3/1994
s-au descoperit cinci vase cu această formă (Fig. 7/2; 18/2, 10;
37/4; 45/1). Şi în bordeiul B4/1995 s-au descoperit două
vase cu această formă (Fig. 28/2, 7).
A.2.a. În bordeiul B4/1995
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 27/8).
A.3. În bordeiul B4/1995
s-a descoperit un vas cu această formă – cu postamentul
lăţit (Fig. 22/7).
A.4. Din stratul de cultură
provine un vas cu această formă, cu buza ornamentată cu
tăieturi (Fig. 24/7).
A.4.b. În bordeiul B4/1995
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 29/3).
A.5. În bordeiul B4/1995
s-a descoperit un vas cu această formă – ornamentat cu alveole pe
buză (Fig. 22/5). Şi în bordeiul B3/1994 s-a descoperit
un vas cu această formă (Fig. 32/1).
A.5.a. Din stratul de cultură
provine un vas de această formă având un jgheab de scurgere de un
tip special, lăţit şi cu buza vasului ornamentată cu
tăieturi scurte (Fig. 24/6). Aceasta este cea mai timpurie apariţie
a unor astfel de „jgheaburi” de scurgere la Turdaş.
A.6. În bordeiul B3/1994
s-au descoperit patru vase cu această formă (Fig. 7/1; 18/9; 33/2,
7). Şi în bordeiul B4/1995 s-a descoperit un vas cu
această formă (Fig. 36/8).
A.7. În bordeiul B3/1994
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 18/8). Şi în
bordeiul B4/1995 s-a descoperit un vas cu această formă
(Fig. 36/15).
A.7.a. În bordeiul B3/1994
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 37/3).
A.8. În bordeiul B3/1994
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 33/6).
B.1. În bordeiul B4/1995
s-au descoperit două vase cu această formă (Fig. 22/1, 8).
B.2. În bordeiul B3/1994
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 33/8).
B.3. În bordeiul B3/1994
s-au descoperit două vase cu această formă (Fig. 33/4; 37/5).
B.4. În bordeiul B4/1995
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 27/4). Şi în
bordeiul B3/1994 s-a descoperit un vas cu această formă
(Fig. 37/12).
B.6. În bordeiul B4/1995
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 29/6).
C.5. În bordeiul B3/1994
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 18/6).
C.5.a. Din stratul de cultură
provin două vase de această formă (Fig. 24/2-3).
D.1. În bordeiul B3/1994
s-au descoperit două vase cu această formă (Fig. 18/5; 45/2).
Şi în bordeiul B4/1995 s-a descoperit un vas cu această
formă (Fig. 28/5).
D.2. În bordeiul B4/1995
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 28/4).
D.3. În bordeiul B3/1994
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 45/4).
D.5. În bordeiul B3/1994
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 16/6). Şi în
bordeiul B4 / 1995 s-a descoperit un vas cu această
formă (Fig. 22/4).
D.6. Din stratul de cultură
provine un vas cu această formă (Fig. 24/9).
F.1. Din stratul de cultură
provine un vas cu această formă (Fig. 24/4). În bordeiul B3/1994
s-au descoperit două vase cu această formă (Fig. 33/1; 37/6).
F.2. Din stratul de cultură
provine un vas cu această formă (Fig. 24/1).
H.1. Din stratul de cultură
provine un vas de această formă cu fundul albiat şi
pereţii puţin mai curbaţi (Fig. 24/10). În bordeiul B4/1995
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 36/14).
H.2. În bordeiul B4/1995
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 36/13).
¤
d.1.c. Formele nivelului II – superior.
A.1. În locuinţa L4/1995
s-au descoperit şase vase cu această formă (Fig. 19/4, 6;
26/1; 28/1, 6, 10).
A.2. În locuinţa L4/1995
s-au descoperit trei vase cu această formă (Fig. 19/2; 28/3, 8).
Vasul are fundul alveolat şi un inel de fixare a echilibrului. În
aceeaşi locuinţă s-a descoperit un alt vas tipic pentru capul
de serie al formei (Fig. 19/3). În locuinţa L1/1992 s-au
descoperit două vase cu această formă (Fig. 8/5; 20/3).
Şi în stratul de cultură s-au descoperit vase cu această
formă (Fig. 23/1, 8, 10).
A.2.a.1. În locuinţa L4/1995
s-au descoperit două vase cu această formă. Subvarianta are
patru protome pe buză (Fig. 22/2).
A.2.b. În locuinţa L4/1995
s-a descoperit un alt vas cu această formă (Fig. 14/5).
A.3. În locuinţa L4/1995
s-au descoperit două vase cu această formă (Fig. 22/10).
A.4. În locuinţa L1/1992
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 8/5). Din stratul de
cultură provine un vas ceramic de aceeaşi formă (Fig. 32/11).
A.4.a. În locuinţa L4/1995
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 19/5). În
locuinţa L1/1992 s-a descoperit un vas cu această
formă (Fig. 20/5).
A.4.c. În locuinţa L4/1995
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 19/1).
A.5. În locuinţa L1/1992
s-au descoperit patru vase cu această formă (Fig. 5/7; 20/7;
26/5-6). În locuinţa L4/1995 s-au descoperit două vase
cu această formă (Fig. 14/3, 6). Şi în stratul de cultură
s-a descoperit o astfel de formă (Fig. 23/4).
A.5.a. Din stratul de cultură
provine un vas de această formă având un jgheab de scurgere de un
tip special, lăţit (Fig. 24/8).
A.6. În locuinţa L4/1995
s-a descoperit un alt vas cu această formă (Fig. 29/4).
A.6.b. În locuinţa L4/1995
s-a descoperit un alt vas cu această formă (Fig. 29/5).
B.1. În locuinţa L1/1992
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 26/4).
B.2. În locuinţa L1/1992
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 5/10).
B.3. În locuinţa L4/1995
s-a descoperit un alt vas cu această formă (Fig. 14/7). Şi în
locuinţa L1/1992 s-a descoperit un vas cu această
formă (Fig. 20/6).
B.4. În locuinţa L1/1992
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 20/4). Din stratul de
cultură provine un vas ceramic cu aceeaşi formă (Fig. 32/10).
B.5. În locuinţa L1/1992
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 5/2).
C.2. În locuinţa L1/1992
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 32/4).
C.3. În locuinţa L4/1995
s-au descoperit două vase cu această formă (Fig. 22/9).
C.4. Din stratul de cultură
provine un vas ceramic cu aceeaşi formă (Fig. 32/8).
D.1. În locuinţa L1/1992
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 20/2).
D.2. Din stratul de cultură
provine un vas ceramic cu aceeaşi formă (Fig. 32/13).
D.3. În locuinţa L1/1992
s-a descoperit un vas cu această formă (Fig. 20/1).
D.4. În locuinţa L4/1995
s-au descoperit două vase cu această formă (Fig. 14/4; 22/3).
D.5. În locuinţa L4/1995
s-au descoperit două vase cu această formă (Fig. 14/2; 22/6 –
subvariantă cu fundul profilat). Şi în stratul e cultură s-a
descoperit o astfel de formă (Fig. 23/6).
D.6. În
locuinţa L1/1992 s-a descoperit un vas cu această
formă (Fig. 26/2).
D.8. În
locuinţa L4/1995 s-a descoperit un vas cu această
formă (Fig. 18/1). Aceasta este foarte rară în acest nivel,
devenind reprezentativă în fazele clasice ale culturii Petreşti.
F.2. În
locuinţa L4/1995 s-a descoperit un vas cu această
formă (Fig. 14/1).
I.2. În stratul de cultură s-a descoperit
un picior de vas ce reprezintă această variantă (Fig. 23/2).
I.3. În stratul de cultură s-a
descoperit un picior de vas ce reprezintă această variantă
(Fig. 23/5).
I.4. În stratul de cultură s-a
descoperit un picior de vas ce reprezintă această variantă
(Fig. 23/7).
I.5.a. În stratul de cultură s-a
descoperit un picior de vas ce reprezintă această variantă
(Fig. 23/9).
¤
d.2. Ornamentele ceramicii culturii Turdaş
la Turdaş–Luncă.
d.2.1. Ornamente incizate.
În nivelul I
(bordeiul B1/1992) s-au descoperit două fragmente de amfore
ornamentate într-un mod tipic pentru cultura Turdaş. Prima (Fig. 25/2)
este ornamentată cu incizii dispuse în snopi de câte trei în meandre ce
se intersectează. Gâtul vasului este înconjurat cu o incizie. Inciziile
au fost lustruite după ardere la fel ca şi corpul vasului. Vasul
ceramic de la Fig. 25/7 este ornamentat cu benzi incizate umplute cu
tăieturi scurte. Motivele sunt romboidale sau triunghiulare. Gâtul
vasului este ornamentat cu o bandă incizată umplută cu
tăieturi scurte.
În bordeiul B3/1994
s-a descoperit un vas ornamentat cu benzi incizate umplute cu tăieturi
scurte în cea mai tipică manieră turdăşeană (Nivelul
II – inferior; Fig. 7/13). Tipice sunt şi vasele din bordeiul B4/1995
aparţinând aceluiaşi nivel (Fig. 27/6; 29/2). Acelaşi tip de
ornament, în zeci de variante, s-a descoperit în toate nivelurile
turdăşene din acest sit (Nivelul I, II – inferior, II – superior;
Nivel I din partea de vest; Fig. 15/6-7, 9, 12; 25/3, 6, 8-9; 27/5, 8 – vasul
prezintă o incizie pe fund; 28/9; 30/1, 5 – oală sau amforă
bitronconică ornamentată mai mult în stil vincian, 8-9, 12 –
constatăm asocierea ornamentului incizat cu impresiunile realizate cu
trestia, sub buza recipientului – ,13; 31/2-3, 6-10, 12; 32/2, 6-7; 34/1-3,
5, 12, 15; 37/1, 13; 42/4 – banda este umplută cu impresiuni
„înţepate”, 8).
Vasele cu
ornamente tipic turdăşene apar şi în nivelul II – superior, în
locuinţa L4/1995 (Fig. 28/1, 5). În acest din urmă caz
umplerea benzilor şi triunghiurilor incizate s-a realizat cu puncte
late, realizate prin împunsături oblice, într-o manieră
apropiată de cea vinciană. Tot în manieră vinciană este
ornamentat şi fragmentul ceramic de la Fig. 30/10 sau 34/6 (bordeiul B3/1994
– nivelul II – inferior).
Ornamentele
pot fi realizate şi cu incizii şi tăieturi scurte extrem de
groase. Astfel că, în bordeiul B4/1995 din nivelul II –
inferior s-a descoperit un vas ornamentat în manieră tipic
turdăşeană (Fig. 27/1), benzile incizate umplute cu
tăieturi realizate în aceeaşi manieră fiind perpendiculare pe
alte tăieturi paralele cu buza recipientului. Tot cu incizii groase, dar
dispuse în motive triunghiulare, este ornamentat vasul de la Fig. 27/7 din
acelaşi nivel şi complex. Inciziile groase apar o dată cu
nivelul I (Fig. 31/18 – bordeiul B1/1992, nivel I).
În bordeiul B4/1995,
nivelul II – inferior, s-a descoperit un vas ornamentat cu benzi incizate
perpendiculare pe gura acestuia umplute cu puncte fine realizate prin
impresiune cu un obiect de mici dimensiuni la vârf (Fig. 27/4). Sub buza vasului
se află o incizie „în val”. Benzile incizate sunt umplute cu puncte
imprimate, ca în alte cazuri (Fig. 31/1, 17; bordeiul B1/1992,
nivel I).
Un alt vas
ornamentat cu motive mai rar întâlnite este cel de la Fig. 28/6 (nivelul II –
superior, locuinţa L4/1995). Acest vas ceramic este
ornamentat cu benzi realizate din incizii de dimensiuni medii, paralele
şi dispuse perpendicular pe buza recipientului.
Dispunerea
inciziilor şi tăieturilor scurte este tot mai haotică o
dată cu nivelurile superioare, astfel încât apar ornamente de genul
celui de la Fig. 26/1 în locuinţa L1/1992, nivelul II –
superior.
Incizii
simple dispuse în benzi paralele umplute cu altele, oblice s-au descoperit în
bordeiul B1/1992 – nivelul I (Fig. 25/5). În acest caz interesant
este faptul că inciziile par a fi întrerupte din loc în loc de
nişte impresiuni aidoma celora specifice culturii liniare cu capete de
note muzicale cu care pare a fi contemporan nivelul.
O altă
manieră de aranjate a inciziilor se află pe vase din acelaşi
bordei (B3/1994), motivul fiind greu de descris datorită
stării fragmentare a vasului (Nivelul II – inferior; Fig. 7/5), la fel
ca şi altul din locuinţa L1/1992, nivelul II – superior
(Fig. 26/3). Remarcăm – în acest din urmă caz – faptul că
fundul vasului a fost ornamentat cu o incizie.
Incizii
paralele au fost descoperite pe vase din nivelul I, în bordeiul B1/1992,
Fig. 35/7. În acelaşi complex s-a descoperit şi un postament de vas
ornamentat cu o incizie paralelă partea inferioară a acestuia (Fig.
35/9).
Motive rombice
incizate s-au descoperit şi în strat, în nivelul II (Fig. 30/6).
În
locuinţa L1/1992, nivelul II – superior s-a descoperit un
vas, ilustrat la Fig. 32/4, ornamentat cu o motive curioase pentru cultura
Turdaş. Unicitatea sa constă nu atât în tectonica ornamentului, cât în tipul acestuia. Romburile incizate împărţite în
două de o altă incizie şi coborând ca o scară dinspre
buza spre fundul vasului nu mai
sunt întâlnite pe vasele ceramice ale culturii. Vasul în sine dă o
impresie tisoidă în sensul
apartenenţei la un areal cultural geografic. Apropiat de acest ornament
este şi cel de la Fig. 35/5 (bordeiul B1/1992, nivel I).
În bordeiul B3/1994,
nivelul II – inferior, s-au descoperit vase ornamentate cu motive incizate
dispuse în benzi formate din „valuri” unghiulare paralele, poate meandrice
(Fig. 7/3-4; 30/11). Acelaşi tip de incizie apare şi în bordeiul B1/1992
(Nivel I; Fig. 15/11; 25/4; 31/4-5, 11, 13; 35/2 – valul realizat din
triunghiuri reprezintă partea semnificativă a ornamentului realizat
sub buza vasului), în bordeiul B3/1994 (Nivel II – inferior; Fig.
34/7, 9-10, 17) sau în stratul de cultură al aceluiaşi nivel II –
inferior (Fig. 24/5).
În bordeiul B4/1995,
nivelul II – inferior, s-a descoperit un vas cu ornamentul incizat dispus
într-un val mai complicat, „grecesc” (Fig. 28/2).
Un vas unicat
este cel de la Fig. 29/5 (bordeiul B4/1995, nivelul II – inferior)
ornamentat pe interior cu o spirală incizată.
Ornamentele
incizate suferă variaţii în funcţie de nivelurile
stratigrafice. În nivelul I se constată existenţa în mai mare
măsură a inciziilor în snopi, banda incizată umplută cu
tăieturi scurte, specific turdăşeană fiind mult mai
prezentă în subnivelurile nivelului II. O dată cu nivelul II –
superior se constată o „haotizare” a dispunerii tăieturilor scurte,
manieră ce se va perpetua în cultura Petreşti. O dată cu cele
mai timpurii descoperiri de la Turdaş se constată – este drept,
foarte rar – apariţia unor benzi punctat – incizate
asemănătoare cu cele vinciene ca manieră de realizare.
d.2.2.1. Semne incizate pe fundul vasului
ceramic, în zona toartelor–apucători sau către fundul acestuia.
La Fig. 30/3 se constată existenţa
unei cruci incizate (tip Ak la LUCA
1997b, Tabel sinoptic) şi a trei incizii scurte paralele, către
baza vasului (tip Bf la LUCA 1997b,
Tabel sinoptic).
La Fig. 33/9 se află semne incizate pe
fundul vasului, variantă apropiată a tipului Ab (LUCA 1997b, Tabel sinoptic). Tot pe
fundul vasului există incizat un ornament realizat din incizii paralele,
vălurite (bordeiul B3/1994, nivel II – inferior; Fig. 34/8).
În zona toartei vasului există ornamente
realizate din incizii scurte dispuse în evantai (bordeiul B3/1994,
nivelul II – inferior; Fig. 34/4). În acelaşi bordei s-a constatat
existenţa unui vas ornamentat cu un motiv realizat dintr-o grupare de
trei incizii, uşor arcuite, dispuse către fundul vasului (Fig.
37/14).
d.2.2. Ornamente excizate.
În bordeiul B3/1994,
nivel II – superior, s-a descoperit un vas de tip A.6. ornamentat în cel mai
pur stil precucutenian (Fig. 33/2). Vasul este lucrat extrem de îngrijit,
„dinţii de lup” fiind aranjaţi pe un rând sub buza recipientului,
iar „tabla de şah” dispusă cu un registru mai jos, pe trei rânduri.
În bordeiul B4/1995,
nivel II – superior, s-au descoperit două vase ornamentate în aceeaşi
manieră (Fig. 36/5, 8). Cel de la Fig. 36/8 prezintă un singur rând
de „dinţi de lup” dispus sub buza recipientului, pe când cel de al
doilea (Fig. 36/5) este ornamentat cu mai multe şiruri de „dinţi de
lup” dispuşi în registre alternative.
În
locuinţa L1/1992, nivel II – superior, s-a descoperit un
fragment ceramic cenuşiu–negricios, fin, bine netezit, cu slipul
căzut, ornamentat cu „dinţi de lup” în manieră
precucuteniană (Fig. 5/11).
d.2.3. Ornamente realizate prin
impresiune.
Impresiuni cu
degetul sau un alt obiect bont pe buza vasului, într-o manieră mai
puţin tipică pentru cultura Turdaş se întâlnesc la Fig. 30/2,
4 (bordeiul B2/1992–1993, nivel I).
Ornamente
imprimate cu trestia sub buza vasului se găsesc la Fig. 30/12 (bordeiul
B2/1992–1993, nivel I) sau la Fig. 31/14 (bordeiul B1/1992,
nivel I).
Impresiuni
realizate cu unghia sub buza vasului s-au descoperit în bordeiul B3/1994,
nivel II – inferior (Fig. 37/12).
O impresiune
fină, lustruită, se află pe fragmentul ceramic descoperit în B3/1994,
nivel II – inferior (Fig. 33/6). Un asemenea mod de realizare a impresiunilor
pe specia fină se mai poate constata şi la Vinča în nivelurile
B2 şi post– B2.
Se
constată, în urma acestor observaţii, că ornamentele imprimate
sunt întâlnite în nivelul I şi II – inferior.
d.2.4. Ornamente canelate.
Pe un vas
descoperit în bordeiul B1/1992, nivel I, se află caneluri
fine, paralele, puţin oblice faţă de buza recipientului. Vasul
este foarte bine lustruit (Fig. 35/6). Maniera realizării recipientului
se apropie de cea vinciană. În acelaşi bordei s-au descoperit
fragmente ceramice ornamentate cu caneluri foarte fine dispuse pe gâtul
vasului (Fig. 35/1).
Canelurile
foarte fine ale nivelului I par a fi legate de manifestările culturale
vinciene.
În bordeiul B3/1994,
nivelul II – inferior, s-a descoperit un fragment de vas ceramic de culoare
neagră, lustruit, ornamentat cu caneluri oblice (Fig. 7/13). Vasul pare
a fi de sorginte precucuteniană. În acelaşi bordei s-a descoperit
şi un vas ornamentat cu caneluri verticale pe buza recipientului,
paralele. Nici acesta nu este specific fenomenului cultural
vinciano–turdăşean (Fig. 37/7). În acelaşi bordei s-a
descoperit un fragment ceramic (Fig. 16/1) ornamentat cu o creastă
proeminentă, oblică faţă de buza recipientului. Ornamentul
este singular la Turdaş.
Ornamentele
canelate tipice apar o dată cu nivelul II – inferior şi nu par
legate, ca origine, de cultura Vinča.
d.2.5. Blacktoped.
În nivelul I,
bordeiul B1/1992–1993, s-au descoperit vase ornamentate prin acest
procedeu de ardere (Fig. 16/3; 17/5, 7; 35/6, 8).
În nivelul II
– inferior, bordeiul B3/1994, s-au descoperit vase ornamentate
prin acest procedeu de ardere (Fig. 7/1-2; 18/5-9; 33/6, 8; 37/4, 7). Şi
în bordeiul B4/1995 s-au descoperit astfel de ornamente (Fig.
28/7; 36/15).
În nivelul II
– superior, locuinţa L4/1995, s-au descoperit vase
ornamentate prin acest procedeu de ardere (Fig. 14/6-7; 28/7; 19/4-5; 29/4).
Şi în locuinţa L1/1992 s-au descoperit astfel de
ornamente (Fig. 20/3-4, 5-6). De asemenea, fragmente ceramice ornamentate
prin blacktoped s-au descoperit
şi în stratul de cultură (Fig. 23/6, 10; 32/10).
Ornamentul
turdăşean de acest tip este deosebit de cel din Vinča A
(lustrul nu este atât de bun, culorile nu sunt tot atât de vii,
diferenţa dintre culori nu se face la proximitatea burţii vasului),
fiind mult mai asemănător – dar totuşi diferit ! – de cel
Vinča C. El se apropie mai mult de cel numit în mediul vincian „în
flecuri”, dar credem că se poate distinge – totuşi – intenţia
arderii controlate, ceea ce ne face să afirmăm că ornamentul
este un blacktoped degenerat.
d.2.6. Pictura.
În bordeiul B1/1992
– nivelul I s-a descoperit un fragment ceramic pictat înainte de ardere cu o
culoare închisă (Fig. 25/1). Motivul ornamental este realizat cu o
dungă groasă curbată în unghi de 45o. Vasul este
foarte bine lustruit şi de culoare ciocolatie.
Tot înainte
de ardere s-a realizat ornamentul de pe vasul de la Fig. 32/5 (locuinţa
L1/1992, nivelul II – superior). Celelalte caracteristici ale
fragmentului ceramic sunt identice cu cele ale fragmentului de mai sus.
Pictura cu negru bituminos se poate
realiza fie prin ornamentarea propriu-zisă a unor vase „nude”, fie prin
acoperirea cu culoare a interiorului benzii ornamentate în prealabil cu
incizii scurte.
Motive
realizate după primul procedeu sunt cele aşa-zise
Tăualaş, după staţiunea unde s-au descoperit primele vase
ornamentate astfel. La Turdaş–Luncă
acest mod de ornamentare se întâlneşte o dată cu nivelul II –
inferior (bordeiul B4/1995; Fig. 28/4-5). Se poate observa că
vasul este pictat cu o bandă neagră atât pe interiorul cât şi
pe exteriorul buzei, motivele pornind pe exteriorul recipientului sub forma
unor dungi groase perpendiculare sau oblice pe buza acestuia.
Cel de al
doilea procedeu a fost rar observat până acum, dar nu a fost publicat ca
atare. Putem exemplifica această tehnică de ornamentare prin
fragmentele ceramice descoperite în bordeiul B1/1992 din nivelul I
(Fig. 15/7, 12).
Pictura cu roşu în tehnică
crusted s-a descoperit la fragmentul ilustrat la Fig. 15/7 în asociere cu
pictura cu negru bituminos. Niciodată ea nu acoperă – însă –
spaţiile umplute în prealabil cu puncte incizate, aşa cum se
observă şi la Fig. 27/6 sau 7 (bordeiul B4/1995, nivelul
II – inferior). Tot cu roşu este acoperit şi o parte din spaţiul
dintre inciziile de pe vasul ceramic de la Fig. 28/2 (bordeiul B4/1995,
nivelul II – inferior) ca şi cel de la Fig. 28/6 (locuinţa L4/1995,
nivelul II – superior).
Pictura cu galben în tehnică crusted
s-a descoperit în bordeiul B4/1995 din nivelul II – inferior la
Fig. 27/6. Din nou constatăm că aceasta umple spaţiile dintre
benzile tăiat – incizate.
Pictura cu alb s-a realizat sub forma unor dungi subţiri
paralele, pe interiorul vasului de la Fig. 8/5 (locuinţa L1/1992,
nivel II – superior). Factura, forma şi modul de realizare a
ornamentului pictural ne sugerează că acesta a fost „importat”
dinspre arealul culturii Salca–Herpály.
Pictura
după ardere apare o dată cu nivelul II – inferior, în timp ce
pictura realizată înainte de ardere apare doar în nivelul I. Pictura
realizată înainte de ardere poate fi legată de cultura Lumea
Nouă, pe când cea după ardere, realizată cu bitum, se poate
lega – după cum vom vedea în capitolul dedicat concluziilor – culturii
Salca–Herpály. Ambele stiluri de realizare a picturii au originea în zona de
nord-vest. Diferă palierul cronologic al acestora (pictura înainte de
ardere este mai veche decât cea după ardere) şi căile de
pătrundere spre Ardeal (pictura înainte de ardere pătrunde pe culoarul
Crişului Repede şi Arieşului, spre zona Alba Iulia, iar
pictura după ardere, cu bitum, pătrunde, peste Munţii Apuseni,
direct în zona Devei sau ocolind pe la vest aceşti munţi, prin
intermediul grupului Foeni, pe Mureşul inferior, spre cel mijlociu).
d.2.7. „Ornamentele lustruite”.
Acest tip de
ornament mult mai des întâlnit în arealul culturii Vinča sau a grupului
Foeni este rar întâlnit la Turdaş, doar în nivelurile
turdăşene, dar nu sunt
realizate în maniera culturilor amintite din Banat. Un exemplu este cel
de la Fig. 15/5. Fragmentul a fost descoperit în bordeiul B1/1992,
nivelul I.
Ornamentele lustruite apar şi există
doar în nivelul I.
Foarte rar apare şi lustruirea
insistentă a spaţiului dintre benzile punctat–incizate, ca şi
în cultura Vinča.
d.2.8.
Toartele, apucătorile şi butonii.
Toartele perforate se află de cele mai
multe ori pe vase ale speciei semifine şi uzual / grosiere. Ele pot fi
perforate orizontal (Fig. 21/2; 23/3; 31/4; 32/9; 34/4; 37/3) sau, mai rar,
vertical (Fig. 27/6; 28/2; 30/12; 32/4; 34/15).
Apucătorile se află de cele mai multe
ori pe vase ale speciei semifine şi uzual / grosiere fiind simple (Fig.
13/3, 5; 14/6; 15/10; 16/5; 17/2; 19/6; 20/2; 21/1, 6; 22/1, 4, 7-8; 26/6;
31/16; 32/10) sau duble (Fig. 25/7).
Butonii ornamentează vasele speciei fine
şi semifine. Ei pot să fie simpli (Fig. 14/2-3; 18/8-9; 20/5;
23/10; 24/3; 29/6; 32/11; 33/4, 7), dubli (Fig. 8/5; 16/2) sau rotunzi
şi plaţi (Fig. 24/7). Uneori aceştia au rolul de a departaja
registre ornamentate prin incizie (Fig. 7/5, 13; 26/1, 5; 27/1, 4, 8; 28/1,
3, 6, 10; 29/2; 30/7; 34/2, 10, 12).
Capitolul IV.
Descrierea materialelor arheologice
a. Industria litică
b. Industria
prelucrării osului şi cornului
c. Torsul,
ţesutul şi pescuitul.
d. Ceramica
culturii Turdaş.
e. Ceramica
culturii Petreşti
f. Ceramica
culturii Coţofeni.
g. Plastica
g.1. Plastica
culturii Turdaş
h. Vase
cu semnificaţii speciale.
i. Alte
materiale arheologice cu semnificaţie specială.
j. Plastica
culturii Petreşti.
k. Plastica
culturii Coţofeni.
l. Activitatea
metalurgică.
|
