AŞEZĂRI
NEOLITICE PE VALEA MUREŞULUI (II)
Noi
cercetări la Turdaş � Luncă
I.
Campaniile anilor 1992-1995
English Title: NEOLITHIC
SETTLEMENTS IN THE VALLEY OF THE MUREŞ (II)
NEW ARCHAEOLOGICAL
RESEARSCH AT TURDAŞ�LUNCĂ, I. THE 1992�1995 CAMPAINGS.
Autor: Sabin Adrian LUCA, BIBLIOTHECA MVSEI APVLENSIS XVII, ISBN 973-590-514,
Editura Economică, 2001 � copyright: Sabin Adrian
Luca,Prelucrare
Web: Cosmin Suciu; Powered by: Institutul
pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural Transilvanean �n Context European (IPTCE)
Capitolul IV. Descrierea materialelor arheologice
j. Plastica culturii Petreşti.
Plastica
culturii Petreşti (PAUL 1992, 97-102)
cuprinde at�t statuete antropomorfe sau zoomorfe, c�t şi alte obiecte de
podoabă sau de cult, modelate �n genere din lut, dar şi din
piatră sau os.
Plastica
antropomorfă este reprezentată �ndeosebi de statuete feminine sau,
foarte rar, masculine, caracterizate prin schematism şi geometrism.
Maniera �n care sunt modelate statuetele �n cultura Petreşti � cu o
steatopigie accentuată �n faza veche şi moderată �n fazele
următoare �, indică o linie evolutivă diferită de
plastica culturii Turdaş, �n ciuda unor succesiuni cronologice şi,
parţial, teritoriale ale celor două culturi.
�n
aşezările petreştene au mai fost descoperite şi
altăraşe (opaiţe ?) sau scaune miniaturale realizate din lut.
j.1. Plastica petreşteană de la
Turdaş.
O statuetă zoomorfă. La Fig.
3/12 se află ilustrată grafic partea inferioară (postamentul)
unei statuete din lut. Aceasta este de culoare brună, pasta piesei fiind
semifină. Fragmentul de statuetă a fost descoperit �n locuinţa
L2/1994�1995
j.1.1. Capace de vas.
La Fig. 3/8 se află butonul din partea
superioară a unui capac de vas. Acesta este de culoare
cărămizie, foarte bine ars şi realizat dintr-o pastă bine
aleasă. Piesa a fost descoperită �n locuinţa L2/1994�1995.
Unul dintre �coarnele� provenind de la o
piesă din această categorie, de culoare neagră şi
categorie fină, cu ardere foarte bună, este cea de la Fig. 4/4.
�Cornul� este ascuţit şi faţetat, �ntr-o manieră mai
puţin caracteristică pentru această categorie de obiecte.
j.1.2.
Altăraşe sau opaiţe.
Un
altăraş cu patru picioare (Fig. 3/13), din păcate rupte
din vechime, s-a descoperit �n locuinţa L2/1994�1995. Şi
partea superioară a acestuia este ruptă din vechime. Piesa este
cărămizie, semifină, cu o pastă bine frăm�ntată
şi aleasă. Arderea la care a fost supusă piesa este foarte
bună.
Un picior,
de această dată, provenind de la o piesă din această
categorie, cea a altăraşelor, se găseşte ilustrată
la Fig. 4/6. Piciorul este de factură semifină, brun, nisipos
şi bine ars.
j.1.3. Amulete.
�n
locuinţa L2/1994�1995 s-au descoperit şi trei amulete
realizate din perete de vas.
Amuleta de la
Fig. 3/2 a fost � după toate probabilităţile �
patrulateră, este de culoare cenuşie şi de categorie
fină.
Piesa de la
Fig. 3/3 este �ntreagă, de formă rotundă, fină ca şi
factură şi de culoare cărămizie. La fel este şi
piesa de la Fig. 3/9 cu menţiunea că este ruptă �n
jumătate din vechime. Trebuie să remarcăm faptul că toate
aceste piese au fost perforate din două părţi diametral opuse.
j.1.4. Complexul ritual de fundare al
locuinţei L2/1994�1995 � nivel III (LUCA 1996c; 1997d, 37-42).
�n
colţul de nord-vest al acestei locuinţe s-a observat, �ncă din
anul 1994, o pată de arsură, ce nu părea a fi o vatră
amenajată, peste care se găseau, sparte, un număr de vase de
mari dimensiuni. Tot aici am găsit şi r�şniţe �ntregi,
funcţionale. Toate aceste materiale arheologice au fost descoperite pe
nivelul de călcare al casei, la aproximativ 1,5 m de veriga de cupru
descrisă la capitolul de metalurgie. �n anul 1994 săpăturile s-au
oprit la aproximativ 0,40 m ad�ncime, suprafaţa fiind
pregătită pentru iarnă, după demontarea materialelor
arheologice de pe nivelul de călcare. Cu această ocazie s-a
observat existenţa, imediat sub nivelul de arsură amintit, unei
aglomerări de r�şniţe, aflate � �n mod cert � sub nivelul de
călcare al casei. �n anul 1995, după curăţirea
suprafeţei, s-a constatat că aceste r�şniţe erau depuse
�ntr-o groapă rituală, de fundare � după opinia noastră �
a locuinţei. Groapa era de formă ovală, fiind săpată
�n asemenea mod �nc�t să cuprindă numai resturile pregătite
pentru ofrandă. Complexul ritual era format din nouă piese:
1.
R�şniţă fragmentară realizată
dintr-o gresie locală, cum se găseşte �n malul Mureşului,
chiar sub aşezare, �n zona unor izvoare foarte puternice ce curg
astăzi, ca şi �n vechime, pe latura de est a sitului. Piesa a fost
ruptă intenţionat �n două, doar una dintre părţi
fiind depusă aici. Dimensiunile fragmentului de r�şniţă
sunt de 13,5/21/6 cm.
2.
R�şniţă fragmentară realizată din
gresie locală, ruptă �n două, de formă ovală. Din
nou, doar o parte a acesteia a fost �ngropată. Dimensiunile piesei sunt
de 31/29/12,5 cm.
3.
R�şniţă fragmentară realizată din
gresie locală, spartă �n două, de formă ovală
şi ruptă oblic. Partea �ngropată are dimensiunile de 22,5/19/9
cm.
4.
R�şniţă aproape �ntreagă realizată
din gresie locală. Dimensiunile piesei sunt de 29/22,5/7,5 cm.
5.
Fragment de r�şniţă realizată din gresie
locală. Piesa este ruptă din vechime, iar laturile sale sunt
neregulate. Dimensiunile piesei sunt de 16,5/8/5 cm.
6.
R�şniţă realizată din gresie
locală, nefinisată. Dimensiunile piesei sunt de 17,5/15/6,5 cm.
7.
Dintr-o bucată de gresie locală s-a obţinut o
piesă �n forma literei T av�nd �nălţimea de 32 cm.
Lăţimea laturii lungi este de 20 cm şi a laturii scurte de 7,5
cm. Grosimea bucăţii de gresie este de 4 cm.
8.
Bolovan de �silex de Banat� (PĂUNESCU 1974, 85; LAZAROVICI 1979, 83; COMŞA 1987, 89).
Această piesă nu prezintă urme de prelucrare, av�nd culoarea
brun�gălbuie cu intruziuni negre şi roşiatice. Bolovanul
prezintă urmele incendiului care a distrus locuinţa sau � poate �
ale focului făcut deasupra gropii de cult (�n urma acestuia a
apărut pata de arsură amintită mai sus). Diametrul piesei
este, �n medie, de 18 cm, aceasta fiind aproape rotundă.
Trebuie
să amintim faptul că toate r�şniţele descrise la
poziţiile 1�5 au fost aşezate cu faţa pe care se r�şnea �n jos, fapt ce aparţine �
după toate probabilităţile � ritualului de fundare al casei,
după cum vom vedea mai departe.
Ultima
şi cea mai interesantă piesă a complexului ritual de fundare a
locuinţei L2 / 1994�1995 (nivel III) este realizată tot
dintr-o gresie locală. Aceasta reprezintă un cap av�nd două
�coarne� asimetrice, cel din partea dreaptă fiind rupt din vechime.
Partea inferioară a sculpturii este ruptă (Fig. 6). Forma rupturii
sugerează faptul că piesa poate fi fixată �ntr-un complex de
dimensiuni monumentale. Faţa sculpturii are un număr de 55 de
alveole de c�te 1,2�1,5 cm diametru, dispuse simetric pe toată
suprafaţa. Acestea pot reprezenta fie un �ornament�, fie o �martelare� a
chipului unui zeu care, doar prin privirea sa, poate aduce deservicii unei
alte comunităţi dec�t celei căreia �i aparţine. �Botul�
piesei este situat simetric, la mijlocul feţei acesteia. La lumină
adecvată, razantă, se pot observa două incizii fine, dintre
care cea din partea din dreapta a feţei este mai clară şi
reprezintă modul de redare al ochilor specific comunităţilor
neolitice. Partea din spate a piesei este �ngrijit finisată,
rotunjită. �n consecinţă, capul nu este de bovideu � aşa
cum ne-am fi aşteptat � ci de om mascat (divinitate ?), pregătit
pentru un ritual (despre mascarea �n neolitic: LUCA�DRAGOMIR 1987, 39-42; 1989, 231, 233).
Amănuntul
cel mai important pentru dezlegarea semnificaţiei complexului de cult
descoperit aici este cel după care capul a fost descoperit cu faţa
�n sus.
Interpretarea complexului ritual.
După cum s-a putut constata �n r�ndurile anterioare, piesa numărul
9 reprezintă un cap realizat dintr-o gresie locală prin tehnica
cioplirii şi şlefuirii. Această tehnică se �nt�lneşte
�ncă din paleoliticul superior �n Europa.
Sculptura se
�nt�lneşte, mai apoi, la Lepenski Vir (SREJOVIĆ 1969), Gura Baciului (VLASSA 1972a, 18-21, Fig. 32; 34-36, 38-40, 43-45;
LAZAROVICI�DRAGOMIR 1993, 10-11) şi �n alte zone mai
�ndepărtate (VLASSA 1972a, 20,
Fig. 42, 48 � Eynam). De cur�nd, s-a publicat o piesă sculptată
�n piatră de la Piatra Elişova, �ntre Cozla şi Sviniţa,
�n Clisura Dunării (LAZAROVICI�DRAGOMIR
1993, 7-10). Credem că, �n cazul acestei piese, trebuie să
valorificăm ideea după care orizontul cronologic şi cultural
�n care se poate �ncadra este cel celtic, după cum amintea �ntr-un loc
şi colectivul care s-a ocupat cu publicarea sculpturii la �nceputul
articolului citat (LAZAROVICI�DRAGOMIR
1993, 8). Monumentul, judecat �n ansamblul său, nu-şi
găseşte � dealtfel � nici o analogie directă �n mediul
cultural citat de autorii articolului. Trăsăturile feţei sunt
mult mai realist � �n sens antropomorf � realizate dec�t �n orizontul
Lepenski Vir�Schela Cladovei, sau �n cel al aşezării de la Gura
Baciului. Modul de acoperire al capului (păr sau cască ?) şi
de exprimare al pilozităţii faciale nu au nici o legătură
cu �faţa de peşte� a sculpturilor cu care se fac analogiile.
Merg�nd mai
departe cu descifrarea semnificaţiei complexului de cult din locuinţa
L2/1994�1995 de la Turdaş�Luncă,
nivelul III (nivel Petreşti), credem că observaţia
arheologică cea mai importantă, care ne conduce cu
siguranţă spre descifrarea �nţelesului logic al acestei gropi,
este cea după care toate r�şniţele
sunt puse cu faţa activă (de r�şnit) �n jos, pe c�nd capul din gresie se află cu faţa �n sus. De asemenea,
importantă este şi observaţia prin care constatam că
piesele sunt aşezate una
l�ngă alta şi că groapa nu este nici mai ad�ncă nici
mai lată dec�t spaţiul necesar pentru a aranja toate piesele direct sub nivelul de călcare al
locuinţei petreştene. Relevantă este şi constatarea
că pe nivelul de călcare, peste acest complex de cult, s-a
făcut foc deschis, fără amenajarea vetrei. După
operaţiunea de ardere, �n această zonă a locuinţei s-a r�şnit (dovadă
r�şniţele �ntregi descoperite pe nivelul de călcare al
locuinţei) şi s-au
păstrat cereale (dovadă vasele mari, de provizii, descoperite
cu acest prilej).
�n
consecinţă, chiar dacă multe dintre semnificaţiile
gesturilor neoliticilor sunt greu de dezlegat, �ndrăznim să emitem
o interpretare a �nţelesului complexului de cult din mai multe unghiuri
posibile:
1.
Din observaţiile culese cu ocazia cercetării
complexului rezultă că groapa descoperită este una de cult. �n
cazul �n care semnificaţia gropii se leagă de fundarea locuinţei observăm că ritualul se compune
din mai multe faze �n ordinea următoare: mai �nt�i se r�şneşte
(această etapă poate fi şi omisă, deoarece este
ipotetică); se sparg r�şniţele; o parte a fiecărei
r�şniţe sparte se aruncă, alta se �ngroapă şi �
aceste caz este, deocamdată, particular deoarece nu mai sunt descoperiri
de acest fel � se �ngroapă capul unei divinităţi (special
făcut pentru acest ritual ?, luat dintr-un complex monumental
preexistent ?) şi o �mostră� a materiei prime necesare pentru
confecţionarea uneltelor cioplite. Faptul că r�şniţele
sunt distruse şi �ngropate cu faţa �n jos semnifică
certitudinea că nu vor mai fi folosite pentru scopul �n care au fost
create. Divinitatea este �ngropată (capul acesteia) cu faţa �n sus
fie pentru a �comunica� cu locuitorii locuinţei, fie pentru că
reprezintă o zeitate a unei comunităţi anterioare sau a uneia
duşmane (�n acest caz, cele 55 de alveole de pe faţa sculpturii ar
fi �martelare�, o �pedeapsă� �n plus � pe l�ngă faptul că se
calcă pe faţa acestuia � adusă unui zeu străin sau
răuvoitor).
2.
Leg�nd � �nsă � aceste observaţii de faptul
că nivelul de călcare este ars doar deasupra gropii şi de
existenţa unor r�şniţe funcţionale, precum şi a unor
vase de provizii �n această parte a locuinţei, complexul de cult
capătă şi alte semnificaţii. R�şniţele sparte
au fost folosite, aproape sigur, la un �r�şnit ritual� (MAKKAY 1978, 13-36; alte tipuri de
depuneri rituale �n preistorie:
BOROFFKA 1992, 341-354), operaţiune ce va consacra această parte a locuinţei pentru prelucrarea
cerealelor mai apoi. Capul acestei divinităţi �ngropate cu
faţa �n sus asigură fertilitatea şi fecunditatea boabelor
păstrate deasupra sa, ferindu-le � şi aici logica noastră
devine firavă � de factori externi care le pot afecta.
3.
Dacă r�şnitul efectuat �n locuinţă
are un caracter episodic, secvenţial, ritual, atunci �ntreaga
construcţie se transformă �ntr-un sanctuar, fapt contrazis � cel
puţin p�nă acum � de structura materialului arheologic descoperit
�n interiorul său.
j.1.5. Alte obiecte realizate din lut.
O
mărgică este realizată din acest material şi a fost
descoperită �n locuinţa L2/1994�1995, nivelul III.
Capitolul IV.
Descrierea materialelor arheologice
a. Industria litică
b. Industria
prelucrării osului şi cornului
c. Torsul,
ţesutul şi pescuitul.
d. Ceramica
culturii Turdaş.
e. Ceramica
culturii Petreşti
f. Ceramica
culturii Coţofeni.
g. Plastica
g.1. Plastica
culturii Turdaş
h. Vase
cu semnificaţii speciale.
i. Alte
materiale arheologice cu semnificaţie specială.
j. Plastica
culturii Petreşti.
k. Plastica
culturii Coţofeni.
l. Activitatea
metalurgică.
|
