AŞEZĂRI
NEOLITICE PE VALEA MUREŞULUI (II)
Noi
cercetări la Turdaş – Luncă
I.
Campaniile anilor 1992-1995
English Title: NEOLITHIC
SETTLEMENTS IN THE VALLEY OF THE MUREŞ (II)
NEW ARCHAEOLOGICAL
RESEARSCH AT TURDAŞ–LUNCĂ, I. THE 1992–1995 CAMPAINGS.
Autor: Sabin Adrian LUCA, BIBLIOTHECA MVSEI APVLENSIS XVII,ISBN 973-590-514, Editura
Economică, 2001 © copyright: Sabin Adrian
Luca;
Prelucrare Web: Cosmin
Suciu; Powered by: Institutul pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural
Transilvanean în Context European (IPTCE)
Capitolul IV. Descrierea materialelor arheologice
b. Industria prelucrării osului şi cornului.
b.1. Uneltele din os şi corn
sunt foarte bine reprezentate, oasele de animale domestice şi
sălbatice furnizând materia primă pentru realizarea de unelte, arme,
podoabe, etc. Din corn au fost tăiate brăzdare, săpăligi,
suporturi pentru săpăligi cu tăiş din piatră,
suporturi pentru seceri cu lame din silex şi obsidian, plantatoare,
suporturi pentru topoare înmănuşate sau dălţi. Din
pereţii oaselor mari s-au confecţionat dălţi,
răzuitoare, spatule plate pentru netezirea vaselor sau pentru decorare,
spatule lunguieţe, unele având capete de animal, spatule stilizate în
forma corpului uman, săgeţi, vârfuri de suliţe şi lance,
sule din oase subţiri, pumnale, ace simple sau cu capul perforat,
cârlige de undiţe, pandantive, aplice, nasturi, mărgele şi
obiecte tubulare folosite – poate – ca instrumente muzicale.
Varietatea
deosebită a folosirii acestei materii prime se poate observa la mai
toţi purtătorii neoliticului şi eneoliticului. Amănunte
asupra modului de prelucrare a osului şi cornului se pot afla consultând
unele lucrări din literatura de specialitate (BOLOMEY–MARINESCU-BÂLCU 1988, 331-354; LUCA–EL SUSI 1987, 49-57).
În cultura
Turdaş se întâlnesc foarte multe dintre uneltele amintite în rândurile
anterioare (ROSKA 1928, Fig. 15-17,
20/2, 5-13; 1941, Taf. LXII–LXIII; LXIV/1-16, 21; LXV–LXXVI. La M. Roska
multe dintre uneltele ilustrate pot aparţine nivelelor petreştene,
altor culturi posibil reprezentate la Turdaş sau chiar nivelurilor
aparţinând altor aşezări având în vedere modul de constituire
al colecţiei Z. von Torma; LUCA
1987b, Pl. II/5-6). Între uneltele de corn descoperite în nivelurile
turdăşene de la Turdaş–Luncă
am exemplificat cu piesele de la Fig. 2/2 (nivelul I) şi Fig. 2/3
(nivelul II). Neavând date foarte exacte despre natura provenienţei, pe
specii de animale sau pe zone ale scheletului folosite cu predilecţie
pentru obţinerea de unelte de oamenii neolitici şi asupra tehnologiilor
de decapare, prelucrare şi finisare a osului şi cornului,
preferăm să lăsăm loc acestui capitol în volumul II al
acestei monografii.
b.2. În cultura Petreşti se semnalează aceeaşi
diversitate a uneltelor de os şi corn, semn al dezvoltării
deosebite a industriilor casnice. Din categoria uneltelor de os, frecvente
sunt străpungătoarele de dimensiuni diferite, dăltiţele
şi pumnalele de mari dimensiuni. S-au mai descoperit linguri din os
şi – se pare – o seceră (PAUL
1992, 43-44).
Uneltele din
corn sunt puţine, fiind reprezentate de săpăligi şi
aşa-zisele râmocuri (PAUL 1992, 44).
În lucrarea
noastră uneltele de os petreştene sunt reprezentate de
străpungătorul de la Fig. 2/8.
b.3. Industria osului şi
cornului este bine reprezentată prin sule, pumnale, dăltiţe,
săpăligi, podoabe din dinţi şi oase ornamentate (ROMAN 1976, 18). Caracteristicile
solului zonei de vest a staţiunii de la Turdaş–Luncă nu permit păstrarea resturilor de os sau corn
decât în condiţii precare, ceea ce face ca cea mai mare parte a acestor
materiale să nu se păstreze.
Capitolul IV.
Descrierea materialelor arheologice
a. Industria litică
b. Industria
prelucrării osului şi cornului
c. Torsul,
ţesutul şi pescuitul.
d. Ceramica
culturii Turdaş.
e. Ceramica
culturii Petreşti
f. Ceramica
culturii Coţofeni.
g. Plastica
g.1. Plastica
culturii Turdaş
h. Vase
cu semnificaţii speciale.
i. Alte
materiale arheologice cu semnificaţie specială.
j. Plastica
culturii Petreşti.
k. Plastica
culturii Coţofeni.
l. Activitatea
metalurgică.
|
