CERCETĂRI ARHEOLOGICE ÎN PEŞTERA CAUCE
(I)
(sat
Cerişor, comuna Lelese, judeţul Hunedoara)
English Abstract: ARCHAEOLOGICAL STUDIES IN THE CAUCE CAVE (I)
Autori: Sabin Adrian LUCA,Cristian ROMAN, Dragoş DIACONESCU, ISBN
973-590-995-2
Cu
contribuţii de: Eugen ORLANDEA, Cosmin
SUCIU şi Corneliu
BELDIMAN.
Prelucrare Web: Cosmin
Suciu; Powered by: Institutul pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural
Transilvanean în Context
European (IPTCE)
CAPITOLUL
II
Descrierea
CERCETĂRILOR sistematice
Istoricul cercetărilor
în peşterile din estul munţilor Poiana Ruscă
Ciulpăz-Peştera
Bulgărelu (2277
/ 55) (harta 3)
M. Roska aminteşte
despre materiale arheologice aparţinând eneoliticului şi epocii
bronzului provenind din această peşteră, aflate la acel moment
în cadrul Depozitului numismatic şi arheologic al MNIT. În acelaşi
timp, afirmă faptul că peştera este răscolită de
căutătorii de comori.
Înainte de anul 1986, o
echipă de speologi ai CSSH, recoltează de la suprafaţă,
materiale ceramice încadrabile culturii Coţofeni, perioadei
hallstattiene, nuclee de silex cu urme de cioplire, un fragment de pinten
şi o cute din gresie.
În anul 1989, un grup de
cercetători format din I. Andriţoiu, Fl. Draşovean şi
câţiva speologi au practicat un sondaj în partea terminală a
sălii mari a peşterii, cu dimensiunile de 3 / 2 m. Aceste
dimensiuni au fost deduse de noi, în anul 1999, cu ocazia primei vizite de
informare şi cercetare în această cavitate. Săpătura s-a
adâncit până la 1,60 m şi s-a oprit pe un nivel format din dolomit
calcaros. Materialele arheologice rezultate în anul 1989 nu se regăsesc
în depozitele MCDRD, chiar dacă autorii săpăturii afirmă
acest lucru, şi nici la MCCH.
În intervalul de timp 15
februarie-6 martie 2001, o echipă formată din C. Roman, D.
Diaconescu (MCCH) şi membrii ai CSPH – Gabriel Caramalău, Romeo
Apalane, Roland Apolane, Liviu Caramalău şi Bogdan Muscă – au
degajat intrarea peşterii de vegetaţie şi a taluzat
pereţii de nord şi vest ai vechii săpături.
În vara anului 2001 s-a
început cercetarea sistematică a sedimentului arheologic de aici, sub
egida ULBS şi MCCH. Cercetarea a constat în trasarea unei casete de 4 /
2 m (notată cu sigla C2 / 2001) dispusă în stânga
intrării. Stratigrafia peşterii are următoarele
unităţi: nivel eneolitic, nivel de epoca bronzului la care se
adaugă materiale hallstattiene, dacice şi medievale.
Bătrâna-Peştera
lui Bindea
Cerişor-Peştera
Nr. 1 (2277 / 11) (harta 3)
[29]
Cerişor-Peştera
Nr. 2 (2277 / 13) (harta 3; plan 8)
Cerişor-Peştera
Nr. 3 (2277 / 12) (harta 3)
Cerişor-Peştera
Cauce (2277 / 23) (harta 3)
[30]
, Istoricul
cercetărilor, sistemul de săpătură, stratigrafia
Cerişor-Peştera
Nr. 4, „De la Crăciuneasa" (2277 / 34) (harta 3; plan 9)
Chergheş-Peştera
Măgura (2276 / 1) (harta 3; plan 12 / 2)
Ciulpăz-Peştera
Bulgărelu (2277 / 55) (harta 3)
Dumbrava-Peştera
cu apă (2277 / 8) (harta 3)
[31]
Govăjdia-Peştera de la cruce (2277
/ 57) (harta 3; plan 12/1)
Hunedoara-Peştera
Nr. 1 (2277 / ) (harta 3; plan 10/2)
Hunedoara-Peştera
Nr. 2 (2277 / 16) (harta 3; plan 10/3)
Nandru-Peştera
Curată (2277 / 1) (harta 3)
[32]
şi
Peştera Spurcată (2277 / 2) (harta 3)
Nandru-Peştera
Nr. 4 (2277 / ?) (harta 3; plan 10/1)
Nandru-Peştera
Joncţiunii (2277 / 47-48) (harta 3; plan 11)
[33]
Runcu
Mare-Peştera nr. 1 (2277 / 9) (harta 3)
[34]
Teliucu
Superior-Peşteră, sat, comuna Teliucu Inferior (harta 3)
|
