CAPITOLUL V

Încadrarea cronologică şi culturală a materialelor arheologice descoperite la Turdaş–Luncă în contextul neoliticului şi eneoliticului românesc

4. Încadrarea culturală şi cronologică a aşezării de la Turdaş–Luncă sau unele date despre începutul eneoliticului în Transilvania.

c. Cultura Coţofeni.

Evoluţia culturii se derulează pe parcursul a trei mari perioade sau faze cronologice, definite de Petre Roman (ROMAN 1976, 35): faza I – perioada de formare, faza II – perioada de cristalizare; faza III – perioada clasică.

A existat ipoteza apariţiei acestei culturi – în cazul Transilvaniei – din fondul local neo–eneolitic, N. Vlassa definind la Tărtăria o faza Petreşti–Coţofeni (VLASSA 1962, 25; 1963, 488, 494; 1967, 422; 1976, 140-141), ce se dezvoltă din ceramica nepictată a ultimei etape Petreşti–Turdaş, când tradiţionalul ornament al benzii punctat incizate se descompune, apărând primele decoruri incizate ale ceramicii Coţofeni, care nu cunoaşte încă nici decorul împunsăturilor succesive nici boabele de linte. Aceleaşi elemente au fost găsite şi la Turdaş, unde, mai mult, s-a încercat demonstrarea faptului că primele ornamente Coţofeni au fost redate pe vase păstrând toate caracteristicile ceramicii neolitice (VLASSA 1976, 141). Se pare că ar exista materiale de la Turdaş – inventariate la Muzeul de Istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca – care au pasta turdăşeană, pe care s-au executat decoruri Coţofeni, precum şi materiale din pastă Coţofeni, cu motive turdăşene, ceea ce ar demonstra existenţa fazei „0” a culturii Coţofeni (KALMAR 1991, 11).

Originea culturii Coţofeni a putut fi stabilită (ROMAN 1976, 69-70) prin cercetarea eneoliticului final din jumătatea vestică a României, care a demonstrat formarea unei mari unităţi culturale pe largi spaţii geografice, care a înglobat ariile şi esenţa culturilor Sălcuţa, Bubanj I, Petreşti, Ariuşd sau Bodrogkerestúr. Unificarea, fără să înlăture toate nuanţele regionale, a fost determinată de amestecul fortuit al culturilor sus menţionate, sub presiunea populaţiei de origine nord-pontică, pe de o parte, şi a unor grupări nord-vestice, pe de alta.

Complexul eneolitic central şi vest–românesc, de tip Herculane–Cheile Turzii constituie un prim mare pas, fără de care naşterea culturii Coţofeni n-ar fi fost posibilă, deoarece prin complexul cultural Sălcuţa IV–Herculane II-III–Cheile Turzii–Pecica-Şanţul Mare se realizează spargerea barierelor culturale anterioare şi ia naştere o unitate culturală peste a cărei arie nu întâmplător se va suprapune cultura Coţofeni. În cadrul acestei unităţi se produc importante selectări şi modificări ale bunurilor culturale, proprii mai înainte diferitelor culturi eneolitice. Selectiv, sunt moştenite o serie de forme, iar altele se modifică; tehnica de ornamentare suferă transformări, la fel motivele ornamentale, ce vor deveni în timp tipice etapelor Coţofeni timpurii.

Aria maximă de expansiune a culturii a cuprins Muntenia, Oltenia, Banatul, Transilvania, Crişana, Maramureşul, nord-estul Serbiei şi nord-vestul Bulgariei (ROMAN 1976, 13).

Transilvania a fost un timp locuită în întregime de triburile Coţofeni, care vor ceda însă, la un moment dat, regiunile estice şi sud-estice (ROMAN 1976, 14).

P. Roman (ROMAN 1976, 60) consideră că în Transilvania aceasta poate fi încadrată între orizontul Petreşti–Ariuşd şi culturile Schneckenberg şi Wietenberg, aici cultura Coţofeni încheindu-şi evoluţia odată cu faza I, datorită faptului că a fost supusă unui şoc extrem de important (ROMAN 1976, 75). Din punct de vedere cronologic, cultura Coţofeni se situează în a doua jumătate a mileniului III î.Chr., fiind contemporană cu culturile Baden, Kostolać şi Vučedol şi posterioară orizontului Cernavoda III–Boleráz, dar anterioară culturii Glockenbecher din Europa Centrală (DUMITRESCU–VULPE 1988, 55), fiind cea mai importantă cultură a perioadei de tranziţie la epoca bronzului.

După toate caracteristicile prezente în cuprinsul aşezării de la Turdaş–Luncă materialele coţofeniene de aici se înscriu în faza I de evoluţie a culturii.

Capitolul V. Încadrarea cronologică şi culturală a materialelor arheologice descoperite la Turdaş–Luncă în contextul neoliticului şi eneoliticului românesc

1. Aşezări aparţinând culturii Vinča, faza timpurie, din Transilvania.

2. Elemente liniare timpurii în Transilvania.

3. Neoliticul dezvoltat în Transilvania. Preliminariile culturii Turdaş.

4. Încadrarea culturală şi cronologică a aşezării de la Turdaş–Luncă sau unele date despre începutul eneoliticului în Transilvania.