b

Cuprins

Prescurtări

 

Mediul geografic

Repertoriul descoperirilor (AZ)

Perioade istorice (AZ)

·        Paleolitic

·        Neolitic şi eneolitic

·        Bronz

·        Hallstatt

·        Laténe

·        Roman

·        Medieval Timpuriu

·        Medieval

·        Descoperiri Monetare

style='font-family:Arial'>

 

 REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDEŢULUI SIBIU

SITURI, MONUMENTE ARHEOLOGICE ŞI ISTORICE

Autor: Sabin Adrian Luca, Zeno Karl Pinter, Adrian Georgescu.

ISBN 973-590-856-5, Editura Economică, Sibiu 2003.

Volum realizat cu sprijinul deosebit al: Asociaţia NIKE – pentru sprijinirea învăţământului şi cercetării istorice şi arheologice sibiene; S.C. Clio Consult S.R..L.; Fundaţia AZZOLA, Sibiu.

Copyright ă 2004 by Editura Economică 2003.

Seria Bibliotheca Septemcastrensis III, Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu, Institutul pentru Cercetarea şi Valorificarea Patrimoniului Naţional în Context European.

 

 

 

145. Motiş (Mártontelke, Martontelke, Märtesdorf, Mortesderf), denumirea veche românească Motişdorf, comuna Valea Viilor

 

Anul primei atestări scrise: 1319; villa Morteni.[1]

 

            1. Pe o culme de deal din apropierea satului se află o circumvalaţie cu diametrul de aproximativ 150 m, datând, probabil, din epoca medievală.

Bibliografie: Wolff 1878, p. 67.

 

            2. Biserica de tip sală fără turn, în stil gotic, poate fi datată în secolul XIV, iar în anul 1414 este pomenită cu hramul Sf. Martin.

În cor se mai păstrează boltirea gotică, iar arcul triumfal ogival nu este profilat.

Nava bisericii este actualmente tăvănită, iar în stucatură apare anul 1776.

Relatări din secolul XIX vorbesc despre o pictură murală în cor, pusă pe seama meşterului Johannes von Rosenau, reprezentând scena crucificării.

Turnul clopotniţă este edificat în anul 1835, prin supraînălţarea turnului de SV al incintei fortificate.

Dintre clopotele păstrate în turn, cel mare pare să provină din atelierul meşterului Leonardus şi poartă o inscripţie[2], iar cel mic poartă inscripţionat doar anul 1497.

Incinta fortificată este de plan poligonal cu turnuri avansate. Dintre acestea s-au păstrat trei turnuri: turnul de E, turnul de N şi cel de SV, transformat în clopotniţă. Pe turnul de E s-a păstrat inscripţionat anul 1648.

Bibliografie: Horwath 1931, p. 120-121; Fabritius-Dancu 1980, pl. 64; Gheorghiu 1985, p. 181; Fabini 1998, p. 500-502.

 

 

 

 



[1] Zimmermann şi colab., UB, I, p. 342.

[2] „O rex glorie veni nobis cum pace”