b

Cuprins

Prescurtări

 

Mediul geografic

Repertoriul descoperirilor (AZ)

Perioade istorice (AZ)

        Paleolitic

        Neolitic şi eneolitic

        Bronz

        Hallstatt

        Lat�ne

        Roman

        Medieval Timpuriu

        Medieval

        Descoperiri Monetare

style='font-family:Arial'>

 

 REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDEŢULUI SIBIU

SITURI, MONUMENTE ARHEOLOGICE ŞI ISTORICE

Autor: Sabin Adrian Luca, Zeno Karl Pinter, Adrian Georgescu.

ISBN 973-590-856-5, Editura Economică, Sibiu 2003.

Volum realizat cu sprijinul deosebit al: Asociaţia NIKE � pentru sprijinirea �nvăţăm�ntului şi cercetării istorice şi arheologice sibiene; S.C. Clio Consult S.R..L.; Fundaţia AZZOLA, Sibiu.

Copyright 2004 by Editura Economică 2003.

Seria Bibliotheca Septemcastrensis III, Universitatea �Lucian Blaga� Sibiu, Institutul pentru Cercetarea şi Valorificarea Patrimoniului Naţional �n Context European.

 

 

 

145. Motiş (Mrtontelke, Martontelke, Mrtesdorf, Mortesderf), denumirea veche rom�nească Motişdorf, comuna Valea Viilor

 

Anul primei atestări scrise: 1319; villa Morteni.[1]

 

����������� 1. Pe o culme de deal din apropierea satului se află o circumvalaţie cu diametrul de aproximativ 150 m, dat�nd, probabil, din epoca medievală.

Bibliografie: Wolff 1878, p. 67.

 

����������� 2. Biserica de tip sală fără turn, �n stil gotic, poate fi datată �n secolul XIV, iar �n anul 1414 este pomenită cu hramul Sf. Martin.

�n cor se mai păstrează boltirea gotică, iar arcul triumfal ogival nu este profilat.

Nava bisericii este actualmente tăvănită, iar �n stucatură apare anul 1776.

Relatări din secolul XIX vorbesc despre o pictură murală �n cor, pusă pe seama meşterului Johannes von Rosenau, reprezent�nd scena crucificării.

Turnul clopotniţă este edificat �n anul 1835, prin supra�nălţarea turnului de SV al incintei fortificate.

Dintre clopotele păstrate �n turn, cel mare pare să provină din atelierul meşterului Leonardus şi poartă o inscripţie[2], iar cel mic poartă inscripţionat doar anul 1497.

Incinta fortificată este de plan poligonal cu turnuri avansate. Dintre acestea s-au păstrat trei turnuri: turnul de E, turnul de N şi cel de SV, transformat �n clopotniţă. Pe turnul de E s-a păstrat inscripţionat anul 1648.

Bibliografie: Horwath 1931, p. 120-121; Fabritius-Dancu 1980, pl. 64; Gheorghiu 1985, p. 181; Fabini 1998, p. 500-502.

 

 

 

 



[1] Zimmermann şi colab., UB, I, p. 342.

[2] �O rex glorie veni nobis cum pace�