|
|
REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDEŢULUI SIBIU Autor: Sabin Adrian Luca, Zeno Karl Pinter,
Adrian Georgescu. ISBN 973-590-856-5, Editura Economică, Sibiu 2003. Volum realizat cu sprijinul deosebit al: Asociaţia NIKE – pentru sprijinirea
învăţământului şi cercetării istorice şi
arheologice sibiene; S.C. Clio Consult S.R..L.;
Fundaţia AZZOLA, Sibiu. Copyright ă 2004 by Editura Economică 2003. Seria Bibliotheca
Septemcastrensis III, Universitatea “Lucian
Blaga” Sibiu, Institutul pentru Cercetarea
şi Valorificarea Patrimoniului Naţional în Context European.
122.
Ludoş (Nagyludas. Großlogdes), comuna Apoldu de Jos Anul primei atestări scrise: 1330; Johannes de Ludas.[1] 1. În hotarul cu
Apoldu de Jos, în punctul Gorganu (La Gorganu), se află
mai multe movile care par a fi antropice. S-au executat şi
săpături de recunoaştere a unuia dintre obiective (responsabil
de şantier S. A. Luca). Epoca construcţiilor este neprecizată
încă. Bibliografie:
Gonciar-Batiuk 2003, p. 95-103. 2. Biserica veche,
astăzi în ruină, poate fi datată şi încadrată
stilistic doar pe baza unor gravuri şi desene de epocă. Astfel se poate afirma
că turnul, prevăzut cu ferestre geminate cu încadrare
semicirculară, a fost construit în stil romanic, probabil în secolul
XIII. Nava şi corul sunt
redate ca având ferestre gotice, iar întreaga biserică a fost
fortificată cu un etaj de luptă scos spre exterior şi
sprijinit pe console zidite, între care se deschid guri de smoală,
probabil o intervenţie de la începutul secolului XVI. Corul era
încă folosit de puţinii locuitori luterani în secolele XVIII-XIX
drept lăcaş de cult, pentru ca după moartea ultimului pastor,
în anul 1873, biserica să se ruineze cu totul. Incinta era
fortificată cu un masiv turn de poartă pe latura de NE şi un
turn mai mic pe partea de V. Întregul ansamblu, ca
dealtfel şi satul, este părăsit deja la sfârşitul
secolului XVII de populaţia săsească, în urma unor repetate
calamităţi, în special al unor controversate incendieri, puse în
epocă pe seama locuitorilor români. Bibliografie: Krasser 1870, p.
35; Teutsch 1925, p. 536; Horwath 1936, harta; Armbruster
1974, p. 201; Fabini 1998, p. 233-235. |
