|
|
REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDEŢULUI SIBIU Autor: Sabin Adrian Luca, Zeno Karl Pinter,
Adrian Georgescu. ISBN 973-590-856-5, Editura Economică, Sibiu 2003. Volum realizat cu sprijinul deosebit al: Asociaţia NIKE – pentru sprijinirea
învăţământului şi cercetării istorice şi
arheologice sibiene; S.C. Clio Consult S.R..L.;
Fundaţia AZZOLA, Sibiu. Copyright ă 2004 by Editura Economică 2003. Seria Bibliotheca
Septemcastrensis III, Universitatea “Lucian
Blaga” Sibiu, Institutul pentru Cercetarea
şi Valorificarea Patrimoniului Naţional în Context European.
102.
Hamba (Kakasfalva, Hahnbach, Hahnenbach, Humebisch), comuna Şura Mare Anul primei atestări scrise: 1337; Christianus
de Hanbach solvit IIII annis XXXV antiquos banales.[1] 1. În partea de N a dealului Arlich (Arlichberg) s-a descoperit un fragment
dintr-un topor de piatră, probabil din epoca neolitică. Bibliografie: MNB. 2.
În partea de SE a satului s-a descoperit ceramică aparţinând
culturii Wietenberg (MNB). Bibliografie: Schroller 1933,
p. 76; Horedt 1944, p. 97, 107, 108. 3.
De pe teritoriul localităţii, fără precizări
topografice, se semnalează următoarele descoperiri: a) Nuclee de silex, unelte de piatră şi
de silex cioplit dintr-o epocă neprecizată (neolitic ?). Bibliografie: MNB. b) Ceramică aparţinând culturii
Coţofeni (MNB). Bibliografie: Schroller 1933,
p. 76; Roska 1941, p. 60; Roman 1976, p. 82. c) O ceaşcă, fragmentul unui vas de mari
dimensiuni şi fundul altui vas, care ar putea aparţine unui mormânt
de incineraţie din epoca bronzului. Bibliografie: MNB. d) Cuţite de fier, probabil de la începutul
perioadei medievale (MNB). Bibliografie: Pârvan 1926, p.
490; Roska 1942, p. 116, nr. 7. 4.
Se citează multe urme romane, după D. Popa un vicus. Descoperirile pot fi cumulate
cu cele de la punctul următor. Bibliografie: Neigebaur 1851,
p. 292; Popa 2000, p. 170; 2002, p. 94.. 5.
Pe teritoriul satului s-au descoperit multe fragmente ceramice de epocă
romană şi numeroase monede romane. Bibliografie: Gooss 1876, p.
78; Marţian 1920, p. 319; *** TIR, L35, p. 45. 6.
O spadă medievală cavalerească, cu urme de inscripţie în
minuscule latine, databilă din a doua jumătate a secolului XIII
până în prima jumătate a secolului XIV (MNB). Bibliografie: Horedt 1944, p.
111; Rill 1983, p. 82; Pinter 1999, p. 140. 7.
Din vechea bazilică romanică de secol XIII, purtând hramul Sf.
Servatius, nu se mai păstrează decât fundaţiile turnului
şi foarte puţin din elevaţia zidului de N. La începutul secolului XVI
sunt documentate lucrări de construcţie subvenţionate de
Scaunul Sibiului. Între 1507 şi 1509 se
ridică al treilea şi al patrulea etaj al turnului, se construiesc
pe colţuri puternicii contraforţi şi se întăreşte al
cincilea nivel cu o galerie de luptă sprijinită pe bârne în
consolă. Turnul este cuprins
actualmente în noua biserică ridicată în anul 1830. Bibliografie: Vătăşianu 1959, p. 178; Fabritius-Dancu
1980, pl. 9; Gheorghiu 1985, p. 45; Fabini 1998, p.
258-259. |
