|
Prescurtări
Repertoriul descoperirilor (AZ)
Perioade istorice (AZ) ·
Bronz ·
Laténe ·
Roman ·
Medieval
style='font-family:Arial'>
  |
REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDEŢULUI SIBIU Autor: Sabin Adrian Luca, Zeno Karl Pinter,
Adrian Georgescu. ISBN 973-590-856-5,
Editura Economică, Sibiu 2003.
Volum
realizat cu sprijinul deosebit al: Asociaţia NIKE
– pentru sprijinirea învăţământului şi cercetării
istorice şi arheologice sibiene; S.C. Clio Consult
S.R..L.; Fundaţia AZZOLA, Sibiu. Copyright ă 2004
by Editura Economică 2003. Seria Bibliotheca
Septemcastrensis III, Universitatea “Lucian
Blaga” Sibiu, Institutul pentru Cercetarea
şi Valorificarea Patrimoniului Naţional în Context European.
2.
Agârbiciu (Szászegerbegy,
Arbegen, Arbäjen,
Egurbeg, Egerbegyn), comuna Axente Sever Anul primei atestări scrise: 1343; Egurbeg.[1] 1.
Din puncte neprecizate de pe teritoriul satului provin: a) Un topor neolitic de piatră cu gaură
pentru fixarea în coadă incomplet executată. Bibliografie: MNB. b) O măciucă sferică din epoca
bronzului. Bibliografie: MNB. c) Un vârf de lance de fier din a doua vârstă
a fierului. Bibliografie: MNB. d) O fibulă de bronz în formă de ancoră
din epoca romană (MNB). Bibliografie: Horedt 1940, p.
284, pl. I/6; Roska 1942, p. 257, nr. 60; Popa 2000, p. 185; 2002,
p. 15. 2.
În punctul Păşunea din Deal a fost identificată o
locuire din faza B a culturii eneolitice Petreşti. Aşezarea se
află într-o poiană situată la o înălţime de 700 m.
altitudine absolută (MNB; MM). Bibliografie: Paul 1992, p.
136; Kalmar 1999, p. 138. 3. La poalele
cetăţii În Şes, s-au
descoperit fragmente ceramice. Lipsesc alte precizări. Epoca
descoperirilor nu a fost determinată. Bibliografie: MNB. 4. În locul numit Strâmturi,
aflat pe partea din stânga rambleului căii ferate Copşa Mică –
Sibiu, s-au descoperit fragmente ceramice ale culturilor eneolitice
Petreşti şi Coţofeni. Bibliografie: Dragotă şi
colab. 1999, p. 81, pl. IV/6-7, 9-12; Ciugudean 2000, p. 62. 5. În Pădure s-a descoperit o fusaiolă de lut datând,
probabil, din epoca fierului. Bibliografie:
MNB. 6. În punctul numit Hinter der Ramwreg s-a descoperit un
tezaur de obiecte dacice compus din două fibule de argint cu
nodozităţi, cinci drahme de argint din Dyrrhachium şi o
monedă de bronz de epocă neprecizată (MNB). Bibliografie: Horedt 1944, p.
110, nr. 71; 1945-1947, p. 265-266; Rustoiu 1997, p. 95; Popa
2002, p. 15. 7.
Cu prilejul construirii căii ferate Sibiu – Copşa Mică, între
Agârbiciu şi localitatea Axente Sever s-a descoperit o necropolă de
inhumaţie, cercetându-se cca 50 de morminte cu scheletele bine
păstrate şi cu obiecte de fier lângă decedaţi. O sabie de fier cu un
singur tăiş, un vârf de lance de fier şi un craniu au fost
depuse la MM. Necropola a fost
atribuită celei de a doua vârste a fierului, dar poate data şi din
perioada migraţiilor. Bibliografie: Gooss 1876, p.
131; Nestor 1937-1940, p. 173, n. 2. 8.
Pe malul Râului Alb s-a descoperit buza unui chiup încadrabil în epoca
romană. Se pare că este acelaşi punct cu cel publicat de D. Popa. Bibliografie: Popa 2000, p.
161; 2002, p. 15. 9.
Pe Straja (Wartberg, Warteburg) s-au
descoperit resturi dintr-o circumvalaţie datând, probabil, din perioada
medievală. Bibliografie: Wolff 1878, p.
67. 10.
Biserica gotică, de tip sală, are particularitatea
intercalării unui turn între sala şi corul poligonal. Dispoziţia
neobişnuită permite presupunerea după care turnul s-ar fi
construit anterior şi edificiul de cult ulterior. Adăugări mai
recente sunt cele două scări în spirală la capătul de V
al sălii şi supraînălţarea turnului, actualmente cu
şase etaje şi culoar de luptă din lemn, în vederea
apărării mai eficiente. Cu acelaşi prilej se înalţă
corul cu două etaje de luptă, al doilea etaj fiind scos în
consolă pe arce din cărămidă ce îndeplinesc şi
funcţia de guri de smoală. Se pare că prima
etapă de construcţie se plasează la cumpăna secolelor
XIII-XIV, în timp ce aspectul actual se datorează unor modificări
de la mijlocul secolului XV. Biserica este
pomenită pentru prima dată în anul 1415. În turn s-au păstrat
trei clopote medievale, dintre care clopotul mic şi cel mare, datate în
a doua jumătate a secolului XIV, poartă aceeaşi
inscripţie[2], iar
clopotul mijlociu, datat la începutul secolului XV, este, la rândul său,
inscripţionat[3]. Curtina ce înconjoară
biserica este de plan poligonal şi prevăzută cu galerie de
luptă din lemn. Turnul de poartă este
plasat în colţul de NV şi se ridică peste un tunel de intrare
format din două încăperi boltite. Pe bolta interioară
se păstrează anul construcţiei 1502. Uşa din lemn de
stejar este întărită cu benzi din fier forjat. Bibliografie: Zimmermann şi colab., UB, III, p. 644, Vătăşianu
1959, p. 243, 598; Treiber 1971, p. 64; Fabritius-Dancu 1983,
p. 74; Fabini 1998, p. 22-23. |
